INTERVIU Virgil Nitulescu: „Muzeul Satului şi Antipa nu doresc comasarea cu Muzeul Ţăranului!“
http://www.ziarulmetropolis.ro/interviu-virgil-nitulescu-muzeul-satului-si-antipa-nu-doresc-comasarea-cu-muzeul-taranului/

Virgil Niţulescu, directorul general al Muzeului Ţăranului Român, declară într-un interviu acordat pentru Ziarul Metropolis că nici conducerea Muzeului Antipa şi nici conducerea Muzeului Satului nu sunt de acord cu comasarea instituţiilor.

Un articol de Monica Andrei|19 Decembrie 2013

Proiectul Hotărârii de Guvern iniţiat de către doamna ministru Rovana Plumb, de a comasa trei muzee din Bucureşti, a unit spontan toţi intelectualii din România, indiferent de orientare politică şi de religie. Se doreşte salvarea de la distrugere a Muzeul Naţional al Ţăranului Român. Virgil Nitulescu, directorul general al Muzeului Ţăranului Român, vorbeşte despre această măsură pe care o consideră total nepotrivită.

Monica Andrei: Circulă pe Facebook scrisoarea deschisă pe care aţi adresat-o domnului Prim-Ministru Victor Ponta, ca reacţie de apărare împotriva comasării celor trei muzee. Cum aţi aflat despre proiectul de lege iniţiat de către doamna ministru Rovana Plumb?

Virgil Nitulescu: Primul zvon a apărut acum câteva luni, când mi-a spus cineva că există o intenţie a domnului Daniel Barbu de a comasa Muzeul Satului cu Muzeul Ţăranului Român.

Nu era ceva clar, am crezut că e o glumă proastă, aflată de la un prieten. Mă ruga cineva de la Antena 3 să spun cum aflu eu asemenea lucruri. Am fost Secretar de stat în Ministerul Culturii, apoi Secretar general, am fost inspector guvernamental în Secretariatul general al Guvernului şi am prieteni peste tot, oameni care nu ştiu cât ţin la mine, dar care cred că apreciază instituţia pe care o conduc.

Ei m-au avertizat că există acest Proiect de Hotărâre a Guvernului, iniţiat de Ministerul Mediului. Nu era clar ce urma să se întâmple, am crezut iniţial că se doreşte trecerea în subordinea ministerului amintit, ceea ce mi s-a părut o tâmpenie. Abia luni am reuşit să aflu de la o sursă din interiorul guvernului care este realitatea despre textul proiectului de hotărâre, şi am constatat că nu era vorba despre un transfer, ci de părăsirea acestei clădiri, adică de desfiinţarea muzeului, pentru că nu mi se oferea ceva la schimb.

Citiţi şi: Virgil Niţulescu: Comasarea MŢR cu Muzeul Satului, o greşeală

Urma să fim comasaţi cu Muzeul Satului şi să plecăm cu tot patrimoniul nostru în clădirea unui muzeu în aer liber care nu are spaţii pentru a adăposti expoziţia noastră permanentă, şi nu numai. Cam asta a fost „istoria” acestui proiect de hotărâre iniţiat de doamna Rovana Plumb cu ştirea ministrului de atunci, a domnului Daniel Barbu.

Domnul Gigel Ştirbu, actualul ministru al Culturii, n-a apucat să semneze vreun act în defavoarea noastră, fiind foarte ferm şi asigurându-ne că niciodată nu va semna aşa ceva.

Domnul Prim Ministru Victor Ponta a răspuns la scrisoarea pe care i-aţi adresat-o?

Nu. Şi cred că nu a citit cele două pagini pe care i le-am trimis. Nu cred că i-a spus cineva despre ce este vorba, pentru că am citit într-un interviu dat de către domnia sa că insista pe faptul că această în clădire a fost Muzeul P.C.R., ceea ce înseamnă că nu ştia.

Eu precizam în acea scrisoare că această clădire a fost construită special pentru Muzeul de Artă Naţională, de către doi arhitecţi mari ai României, Nicolae Ghica Budeşti şi Grigore Ionescu, iar planurile au fost verificate de către Alexandru Tzigara Samurcaş, întemeietorul muzeului nostru în 1906.

Virgil Nitulescu Muzeul Taranului

Din când în când s-au interesat Regele Carol I apoi Regele Ferdinand despre lucrări. Partidul Comunist Român nici nu exista şi mult mai târziu membrii partidului au dat afară muzeul din clădirea lui. Constat cu stupoare că membrii Guvernului României, astăzi, vor să facă acelaşi lucru, să urmeze modelul comuniştilor.

De ce a luat doamna Rovana Plumb o asemenea hotărâre? Credeţi că a vizitat acest muzeu?

Doamna Plumb a fost de două ori la conferinţele muzeului care se desfăşoară la clubul din curtea instituţiei. O dată am văzut-o şi eu. Am ajuns să ţinem conferinţe la club pentru că avem prea puţine spaţii. Ştiu că de afară clădirea noastră pare mare, iar eu îl invit cu dragă inimă pe domnul prim ministru să-i arăt că nu avem spaţii. Din această cauză suntem nevoiţi să facem conferinţe în spaţiul clubului.

Sunt persoane din Guvern care m-au întrebat dacă nu am câteva camere pentru găzduirea unui institut de cercetări şi mă refer acum la un vechi prieten, la domnul ministru Cristian David. I-am spus, sub cuvânt de onoare, că nu am cele şase camere pe care mi le solicita.

Faptul că se crede că avem spaţiu excedentar este din lipsă de necunoaştere a locului. De abia avem spaţii pentru salariaţii muzeului.

Totuşi, clădirea ar trebui consolidată. Este o problemă veche.

Sigur că este o problemă veche. Cei care s-au aflat la guvernare din 2005 încoace ştiu că Muzeul Ţăranului Român a fost trecut pe lista instituţiilor care trebuie consolidate cu bani proveniţi din împrumutul pe care România l-a făcut la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei.

Şi Biblioteca Naţională a fost construită din aceşti bani şi Teatrul Naţional a primit bani pentru lucrări, de acolo ş.a.m.d. Am aşteptat din 2010 când am avut toate actele necesare pentru pornirea licitaţiei care a avut loc în 2012, şi, în sfârşit, în ziua în care domnul Prim-ministru a depus jurământul, am semnat contractul pentru începerea lucrărilor de executare a consolidării.

Mă rog la Dumnezeu în fiecare zi să nu vină vreun cutremur ca în 1977 sau 1986, pentru că turnul central s-ar prăbuşi peste una dintre cele două aripi ale muzeului şi s-ar distruge clădirea.

Ce faceţi cu expoziţia permanentă a muzeului pe timpul consolidării?

Expoziţia permanentă a muzeului va fi protejată pe timpul lucrărilor de consolidare. A fost stabilit prin proiectul de consolidare să nu fim nevoiţi s-o mutăm dintr-un loc în altul şi mi-am luat aceste măsuri de prevedere pentru că ea este o capodoperă în sine, motiv pentru care a fost premiată în 1996, iar muzeul declarat Muzeu European al Anului. Consolidarea clădirii va dura doi ani şi jumătate.

Ceilalţi directori ai muzeelor ce poziţie au?

Vreau să spun că directorii celor trei muzee, domnul Dumitru Murariu, directorul Muzeului Național de Istorie Naturală “Grigore Antipa”, doamna conferenţiar universitar Paulina Popoiu, directorul Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” şi cu mine am semnat ieri un document pe care i l-am trimis domnului Prim Ministru.

Este poziţia noastră comună unde am arătat foarte clar că niciunul dintre noi nu doreşte punerea în aplicare a Proiectului de Hotărâre a Guvernului privind comasarea. Muzeul Antipa nu intenţionează să se extindă spre Muzeul Ţăranului Român, iar Muzeul Satului nu doreşte comasarea cu muzeul nostru ş.a.m.d.

Este o poziţie pe care ne-am asumat-o cu toţii, după ce am discutat în consiliul de administraţie al instituţiilor noastre. Este o poziţie unanimă. Nu ştiu cine sunt aşa-zişii specialişti de care dispune domnul Ponta la Guvern şi care ne învaţă pe noi cei care lucrăm în muzeu ce ar trebui să facem mai bine cu spaţiile noastre, sau cum să accesăm fonduri europene ca să construim aripi suplimentare.

Muzeul “Antipa” are nevoie de extindere, acest lucru îl ştie toată lumea. Există şi o idee de proiect pentru extinderea clădirii pe teritoriul curţii din spatele muzeului, dar în nici un caz să sară gardul în curtea noastră. Nu s-a găsit niciodată o sursă de finanţare pentru această extindere.

Dacă Guvernul va reuşi să sprijine această iniţiativă este foarte bine, dacă nu, conducerea muzeului este decisă să găsească alte soluţii care nu ţin de extinderea Muzeului Antipa spre curtea Muzeului Ţăranului Român.

ISTORIC Muzeul Ţăranului Român, un muzeu cu o colecţie impresionantă

Muzeul Naţional al Ţăranului Român este posesorul unor colecţii de obiecte deosebit de bogate, adăpostit într-o clădire-monument istoric, în stil neo-românesc, practică o muzeografie cu totul aparte şi se înscrie în familia europeană a Muzeelor de Arte şi Tradiţii Populare. Este un muzeu naţional aflat sub autoritatea Ministerului Culturii.

Cândva s-a numit Muzeul de la Şosea. Pe baza Decretului Regal nr. 2777 din 13 iulie 1906, semnat de Regele Carol I, Mihail Vlădescu, inspiratul ministru al cultelor din acea vreme, îl numeşte pe Al. Tzigara-Samurcaş director al Muzeului de Etnografie, de Artă Naţională, Artă Decorativă şi Artă Industrială, care a funcţionat pe locul fostei monetării a statului până în 1912, când se pune piatra de temelie a ceea ce avea să devină clădirea “neo-românească” a Muzeului de la Şosea – cum îl vor alinta multă vreme bucureştenii.

De fapt, istoria lui începe după apariţia Principatelor Unite. Pentru a da un impuls “industriei casnice”, Al. I. Cuza dă în 1863 o ordonanţă pentru organizarea unor expoziţii în care să intre şi produse ale industriei casnice ţărăneşti. Astfel, la 20 mai 1863, se deschide la Obor, sub conducerea lui Ion Ionescu de la Brad, “exposiţiunea naţională de la Moşii de vite, de flori, de legume, de produse agricole şi industriale”.

Apar primele colecţii private, expoziţii naţionale şi participări ale României la expoziţiile universale. Se pune problema înfiinţării unui muzeu.

“Pentru a schiţa un arbore genealogic trebuie să desemnezi mai întâi nişte strămoşi” – nota Irina Nicolau, povestind istoria Muzeului Naţional al Ţăranului Român. Iar acest strămoş îndepărtat a fost Muzeul Naţional de Antichităţi (înfiinţat în 1864 de acelaşi Al. I. Cuza).

Aici se va organiza în 1875, la propunerea lui Titu Maiorescu, “o secţiune deosebită în care să se expună lucrările de artă textilă făcute în ţară: îmbrăcăminte, covoare, pânzării, postavuri etc.”. Exponatele vor proveni, în principal, din colecţia locotenent-colonelului Dimitrie Pappasoglu, care organizase deja, în 1864, un mic muzeu într-un pavilion al casei sale. O serie de obiecte din colecţiile MŢR datează din acea perioadă.

Aceste prime încercări muzeale se fac însă fără nicio ordine şi fără o viziune muzeografică propriu-zisă, ceea ce îl va face pe Tzigara Samurcaş să se întrebe, retoric: “Suntem vrednici de un muzeu naţional?”. Şi să se străduiască o viaţă întreagă pentru a răspunde afirmativ şi a realiza acest deziderat al unui “adevărat muzeu naţional”.

Virgil Nitulescu Muzeul Taranului

Prima sa formă este aceea a “Muzeului de Etnografie, de Artă Naţională, Artă Decorativă şi Artă Industrială” – denumire pe care Tzigara-Samurcaş o considera “prolixă şi inutil de complicată”. Viziunea despre menirea şi amenajarea unui asemenea muzeu se decantează în timp, fiind exprimată şi prin schimbarea denumirii muzeului în “Muzeul de Etnografie şi Artă Naţională” iar apoi în “Muzeul de Artă Naţională Carol I”. Arta ţărănească devenise naţională!

Muzeul de la Şosea îşi va continua periplul istoric şi după schimbările fundamentale de după cel de Al Doilea Război Mondial. Evitând la limită să devină cazarmă a “armatei eliberatoare”, clădirea se va transforma, începînd cu 1953, în Muzeul Lenin-Stalin, apoi al Partidului Comunist Român. Colecţiile au fost alungate din sediul lor, îngrămădite în depozitele Muzeului Satului pentru o lungă perioadă de timp.

Pe 5 februarie 1990, Andrei Pleşu, Ministrul Culturii de atunci, reînfiinţează Muzeul Ţăranului Român numindu-l pe pictorul Horia Bernea director.

Numele muzeului poate induce astfel în eroare: nu este vorba despre un “muzeu de societate”, care să prezinte cu fidelitate viaţa şi creaţia comunităţilor ţărăneşti din anumite zone şi epoci determinate ale ţării, ci despre ceea ce Irina Nicolau numea “omul tradiţional” iar Gabriel Liiceanu consideră ca fiind „universalitatea de tip uman pe care o reprezintă ţăranul”.

Muzeul Ţăranului Român este astfel muzeul unei spiritualităţi oarecum atemporale, de care iniţiatorii săi au fost în mod evident îndrăgostiţi şi pe care au propus-o ca un reper posibil pentru lumea actuală.

Această viziune mai degrabă universalistă decât particular-etnografică a adus, de fapt, marea recunoaştere internaţională din anul 1996: premiul EMYA pentru muzeul european al anului.

Pe de altă parte, prin expoziţiile temporare şi colecţiile sale vechi dar şi recente, prin târgurile sale deja tradiţionale şi promovarea “produselor ţăranului român”, prin activităţile sale cu copiii şi, în curând, cu vârstnicii, prin diversitatea acţiunilor sale culturale (lansări de carte şi dezbateri, concerte şi filme antropologice, colocvii şi seri culturale etc.) Muzeul Naţional al Ţăranului Român încearcă să se păstreze permanent în actualitate.

Muzeele fac parte din memoria culturală a unei ţări care se conservă se protejează prin lege, se respectă, nu se comasează!

Foto cu Virgil Nitulescu şi Muzeul Ţăranului Român: dcnews.ro, Mircea Tancău, Ştefan Marinică

08
/12
/16

Considerată o revelație a cinematografiei europene, actrița Ada Condeescu, starul din “Eu când vreau să fluier, fluier”, “Loverboy” sau “Dincolo de calea ferată”, debutează cu un prim proiect fotografic, expoziția “Colentina”, care va fi vernisată joi, 15 decembrie, de la ora 18.30, la Galeria Rotenberg-Uzunov din București.

08
/12
/16

Un tablou al pictorului belgian James Ensor, "Squelette arrętant masques" ("Schelet oprind măștile"), a fost achiziționat, miercuri, pentru suma de 7,4 milioane de euro, un record mondial pentru o lucrare a artistului, în cadrul unei vânzări organizate de casa de licitații Sotheby's la Paris

07
/12
/16

Proiecția filmului „Biserici de lemn din România – un documentar”, va avea loc joi, 15 decembrie, de la ora 12, la Cinemateca Eforie din București. Filmul se proiectează în cadrul celei de-a XI-a ediții a IPIFF – „Festivalul Indie al Producătorilor de Film Independenți”.

06
/12
/16

Pentru a celebra aniversarea a 60 de ani de existenţă, Comisia Naţională a României pentru UNESCO organizează proiectul „Porţi deschise la CNR UNESCO”. În cadrul acestuia, se vor desfăşura, la sediul din str. Anton Cehov nr. 8, până pe 15 decembrie, o serie de evenimente care să aducă în atenţia publicului rolul UNESCO în promovarea colaborării între naţiuni prin cultură, educaţie, ştiinţă, comunicare şi informare.

04
/12
/16

Începând cu data de 8 decembrie 2016, la Teatrul Național „I.L.Caragiale” din București va fi deschisă publicului expoziţia „Andy Warhol și Slovacia” - eveniment de amplă rezonanță culturală ce marchează încheierea președinției rotative a Slovaciei în cadrul Consiliului Uniunii Europene (iulie-decembrie 2016).

12
/11
/16

Muzeul Național de Artă al României ne invită, începând cu 16 noiembrie, la o expoziție-medalion, dedicată lui Ștefan Luchian (1868 - 1916), de la moartea căruia se împlinesc o sută de ani. „Punte între două lumi – Florile lui Luchian” deschide programul medalioanelor tematice care vor fi incluse periodic în expozițiile permanente ale MNAR.

03
/11
/16

În seara în care am văzut Dorian am vrut să-i cer iertare tehnologiei pentru dățile în care am hulit-o, din conservatorism, și pentru acelea în care am profitat de ea în scopuri pur egoiste. Am reevaluat tehnologia, fie și pentru o oră, cea în care dansul și teatrul s-au unit într-un altfel de spectacol, pe scena de la UNTEATRU.

19
/10
/16

Într-un context în care dansul contemporan are din ce în ce mai multă vizibilitate în peisajul artistic din România, Asociaţia Culturală Control N anunţă un nou spectacol: Dorian, creat de Oana Răsuceanu în jurul unui singur actor-dansator (George Albert Costea), prin îmbinarea dansului contemporan cu proiecţii multimedia. Dorian va fi itinerat în patru spaţii de joc, din patru oraşe diferite: Bucureşti, Timişoara, Craiova şi Ploieşti.

10
/10
/16

Tabloul “Nickelodeon”, realizat de artistul român Adrian Ghenie, a fost vândut pentru suma de 9 milioane de dolari în cadrul unei licitaţii organizate săptămâna trecută la Londra, de casa de licitaţii Christie’s, fiind vorba de un record absolut pentru pictorul român. Tabloul ictat în 2008 a fost expus şi anul trecut la Muzeul Naţional de Artă Contemporană din Bucureşti.

30
/09
/16

Mai multe evenimente dedicate artei contemporane vor fi organizate, în această noapte, cu ocazia celei de a zecea ediţii a Noapţii Albe a Galeriilor (NAG), în București și în alte nouă orașe din țară. Alături de București, la NAG#10 participă Arad, Baia Mare, Brașov, Cluj-Napoca, Iași, Craiova, Sibiu, Târgu Mureș și Timișoara.

27
/09
/16

Pe Facebook s-a organizat un protest în fața Ambasadei Rusiei față de decizia Rusiei de a dona 100 de euro pentru campania de achiziționare a „Cumințeniei Pământului”. Protestul va avea loc astăzi (marţi), între orele 17.00 și 17.30, la sediul Ambasadei Rusiei la București. Organizatorii protestului spun că se simt „jigniți” de „bacșișul” Rusiei.

Page 1 of 3012345...102030...Last »