Întoarcerea lui Hitler, în librării
http://www.ziarulmetropolis.ro/intoarcerea-lui-hitler-in-librarii/

Oare ce-ar face Hitler dacă s-ar trezi, viu şi nevătămat, în Berlinul anului 2011? Poate că ar deveni… vedetă de televiziune. Acest scenariu este imaginat de Timur Vermes, în romanul „Ia uite cine s-a întors”.

Un articol de Adina Scorţescu|19 Iulie 2014

Apărut în Germania în toamna lui 2012 (și, la noi, anul acesta, la Editura RAO), volumul conturează un posibil răspuns (pe de-o parte parte comic, pe de alta descurajant) la întrebarea „Dar dacă Hitler ar fi trăit în zilele noastre?”.

Cartea a avut un succes răsunător în țara de origine: 1,5 milioane de exemplare vândute, 70 de săptămâni în Top 10 al celor mai bine vândute cărți; a fost tradusă apoi în 38 de limbi și se așteaptă o ecranizare.
Autorul declara în primăvară, într-un interviu pentru The Sunday Times, că succesul se datorează faptului de a fi spart tabuul legat de portretizarea lui Hitler în Germania.

În prezentarea personajului, a ales să evite extremele întâlnite frecvent în discursul public (absolvirea de vină și demonizarea): „Suntem obișnuiți cu Hitler care zbiară tot timpul despre Holocaust. E un fel de «Hitler instant», ca băuturile cu arome artificiale pe care le cumperi la cutie. Nu este suficient ca să te facă să înțelegi sau să împiedice repetarea istoriei, pentru că nimeni nu ar vota un om ca el. Dar Hitler a fost ales. Nu a existat nicio revoluție, niciun puci.”

Pentru a găsi vocea personajului, Timur Vermes (de profesie jurnalist) a citit monologurile lui Hitler înregistrate în timpul războiului și manifestul autobiografic ,,Mein Kampf” (Lupta mea), scris în 1924. Cu toate astea, vocea Führer-ului (care se aude tot timpul, căci narațiunea e la persoana I) pare simplistă, edulcorată, lipsită de nuanțe.

Personajul trece rapid peste nedumeriri și uimiri, cam în toate situațiile noi – ca de exemplu cea a întâlnirii cu noile tehnologii: „… am descoperit acest aparat cu șoarece. Rar a existat o invenție mai genială ca asta. Te plimbi cu el pe masă și cum te plimbi cu el pe masă exact așa se plimbă pe ecran o mânuță. Iar dacă vrei să atingi un loc de pe ecran, atunci se apasă pe instalația șoarecelui și mânuța atinge și ea locul de pe ecran. Este ca o joacă de copii, atât e de ușor, iar eu eram de-a dreptul fascinat.”

Romanul nu este lipsit de haz, care vine mereu din aceeași sursă: contrastul dintre identitatea reală a lui Hitler și cea pe care i-o atribuie nemții din ziua de azi, care îl consideră un excelent imitator al personajului istoric.

„— Vedeți, nu vreau să fiu neprietenoasă, dar… asta n-o să treacă niciodată de departamentul juridic… deci dacă o să vadă un contract în care scrie Adolf Hitler…
— Dar ce altceva vreți să scrieți în el?
— Deci, scuzați-mă că vă întreb acum așa direct, dar chiar așa vă cheamă?
— Nu, am răspuns eu chinuit. Sigur că nu mă cheamă așa. În realitate mă numesc Șmul Rosenzweig.
— Am știut, răsuflă ea clar ușurată, cum se scrie Șmul? Cu Ș?
— A fost o glumă! am răcnit eu în receptor.
— Ah. Vai! Păcat!”

Întrebat de un jurnalist dacă nu există un pericol în portretizarea comică a lui Hitler, Timur Vermes a răspuns că pericolul vine tocmai din prezentarea lui ca întruchiparea răului; „această imagine îi absolvă pe milioanele de germani care l-au susținut pe Hitler de propria lor vină și responsabilitate.”

Ca să facă romanul și mai accesibil, autorul a inclus la final un glosar al numelor și evenimetelor (istorice sau personale, din biografia lui Hitler): „Eva Hitler”, „Operațiunea Barbarossa”, „Unchiul Wolf”, „Crucea de fier”, „Iarna anului 1941” etc.

 

16
/01
/17

Poetul, prozatorul, criticul literar și publicistul Mircea Cărtărescu a fost desemnat, duminică seară, câștigător al celei de-a XXVI-a ediții a Premiului Național de Poezie Mihai Eminescu pentru Opera Omnia, care se acordă, în fiecare an, pe 15 ianuarie, la Botoșani.

09
/01
/17

Cartea de povestiri „Dragoste la 17.50 $” (traducere din limba engleză și note de Cristian Neagoe), de Charles Bukowski, a fost publicată la Editura Polirom, în anul 2016.

09
/01
/17

După un an cu o mulțime de cărți interesante apărute în România, din care însă puține sunt reale evenimente editoriale, Ziarul Metropolis vă propune un top 10 al celor mai semnificative apariții din anul care tocmai s-a încheiat.

21
/12
/16

Cartea „Dragă, mă duc la Charlie” (traducere din limba franceză de Tudorel Urian) a fost publicată anul acesta, la Editura All. Maryse Wolinski (născută în Algeria) este jurnalistă şi scriitoare, soţia caricaturistului Georges Wolinski, ucis în atentatele de la revista satirică „Charlie Hebdo”, pe 7 ianuarie 2015.

13
/12
/16

Iubitorii de carte sunt așteptați miercuri, 14 decembrie, de la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, la lansarea ediției în limba română a romanului Cinci Colțuri, de Mario Vargas Llosa, apărut în traducerea lui Marin Malaicu-Hondrari, în seria de autor dedicată celebrului scriitor peruvian, deținător al Premiului Nobel pentru Literatură.

12
/12
/16

100 de ani. Atât se împlinesc anul acesta de la plecarea spre Moscova, în 1916, a primului transport din Tezaurul României. Astăzi, de la ora 19.00, la librăria Humanitas de la Cișmigiu, cu trei zile înainte ca un secol întreg să fi trecut de atunci, Editura Humanitas lansează „Tezaurul României de la Moscova, Inventarul unei istorii de o sută de ani”, o carte importantă, cea mai amplă publicată până acum pe acest subiect.

09
/12
/16

Revista România literară a desemnat cel mai recent volum al lui Mircea Mihăieş, “Ulysses, 732. Romanul romanului” (Polirom), drept „Cartea anului 2016” . Din juriu au făcut parte Nicolae Manolescu, Gabriel Chifu, Răzvan Voncu, Daniel-Cristea Enache, Gabriel Dimisianu, Angelo Mitchievici, Sorin Lavric şi Simona Vasilache.

09
/12
/16

Scumpe domnule Blecher, sunt mulți ani deja de când vreau să vă scriu și mă rețin. N-am îndrăznit, chiar dacă, pe de o parte, vă consider frate. Păstrez acasă un os devorat de un morb, chiar dacă alt nume a purtat boala mea.

Page 1 of 6112345...102030...Last »