Întreaga piaţă de artă a anului 2012 poate fi estimată ca depăşind 25 milioane euro
https://www.ziarulmetropolis.ro/intreaga-piata-de-arta-a-anului-2012-poate-fi-estimata-ca-depasind-25-milioane-euro/

Piaţa românească de artă a înregistrat în 2012 o creştere de ansamblu de circa 20%, vânzări totale de 14,6 milioane euro şi o diversificare fără precedent a ofertei culturale.   Motorul pieţei de artă a continuat să fie reprezentat de casele de licitaţii care în 2012 au ajuns să ofere un număr mediu lunar de […]

Un articol de Andrada Văsii|16 ianuarie 2013

Piaţa românească de artă a înregistrat în 2012 o creştere de ansamblu de circa 20%, vânzări totale de 14,6 milioane euro şi o diversificare fără precedent a ofertei culturale.

 

Motorul pieţei de artă a continuat să fie reprezentat de casele de licitaţii care în 2012 au ajuns să ofere un număr mediu lunar de 400 de obiecte de artă, în creştere cu 15% faţă de anul precedent şi mai mult cu 35% faţă de anul 2010. Întreaga piaţă de artă a anului trecut poate fi estimată ca depăşind 25 milioane euro, atunci când se adaugă şi subpiaţa vânzărilor private, neînregistrate în documente şi certificate de garanţie, dar în creştere, informează sursa citată.

„Eşalonul artiştilor de patrimoniu de importanţă naţională a continuat să reprezinte o investiţie sigură, operele semnate de marile nume ale artei româneşti fiind vânate atât de colecţionarii consecvenţi care doresc să îşi întregească colecţia, cât şi de nou-intraţii în piaţă care fie caută să îşi plaseze banii într-o investiţie sigură, fie doresc să înceapă o colecţie şi aleg varianta consacrată”, se arată în comunicatul Artmark.

În anul 2012 opere importante de Nicolae Grigorescu s-au încadrat în intervalul 100.000 – 200.000 euro, în timp ce picturile de mici dimensiuni ale maestrului au putut fi încă accesate pentru preţuri variind în jurul sumei de 50.000 euro. Nicolae Tonitza, cel care ocupa în 2011 vârful clasamentului pieţei de artă din România, cu pictura de tezaur „În iatac”, adjudecată pentru 290.000 euro în Licitaţia de iarnă a casei Artmark, păstrează în 2012 un nivel de 150.000 – 200.000 euro pentru opere semnificative (precum pictura „Trei fraţi”, adjudecată la 170.000 euro în Licitaţia de primăvară a Casei Artmark).

În acelaşi timp, tehnici mai puţin complexe ale lui Tonitza, precum variile sale desene şi schiţe, oferă, încă, tinerilor colecţionari posibilitatea de achiziţionare plecând de la câteva sute de euro.

Clasicii şi moderniştii consacraţi ai picturii interbelice au rămas căutarea centrală a anului trecut, preţurile acestora fiind mai accesibile decât cele ale artiştilor „naţionali”. Astfel, Gheorghe Petraşcu a cunoscut în 2012 o creştere de 5,25%, cu majoritatea lucrărilor adjudecate la câteva mii de euro, dar şi vârfuri de peste 50.000 de euro, precum „Atelier din Târgovişte”, adjudecat la 62.914 euro la casa de licitaţii Alis în iulie 2012. Din acelaşi eşalon al pieţei, Theodor Pallady a cunoscut în 2012 o creştere de 8,56%, cu un preţ maxim de 56.240 de euro obţinut de pictura „Dormind” în licitaţia Alis din luna mai a aceluiaşi an.

Cei mai mari câştigători ai anului 2012 sunt însă artiştii de patrimoniu care au fost reprezentaţi în licitaţii prin opere mai puţin semnificative, având preţuri de pornire mici, sub 1.000 euro. Opera de mici dimensiuni „Sedusă”, semnată Mişu Teişanu (22,5×29 cm), a pornit în Licitaţia de Mărţişor Artmark de la un preţ de 250 euro şi a fost adjudecată, într-un final, pentru 10.000 euro. O altă creştere spectaculoasă a fost înregistrată, de data aceasta, de o sculptură de Bruno Zach, intitulată „Vânzătorul de covoare”, care a pornit în licitaţie de la 900 euro şi s-a adjudecat, după 39 de paşi de licitare, la 9.500 euro.

În ceea ce priveşte arta contemporană, potrivit Artmark, 2012 a fost un an roditor, în care a reuşit să strângă cele mai mari sume din scurta istorie a licitaţiilor dedicate exclusiv artei postmoderne şi contemporane. Dacă până în 2010 Artmark aloca artei contemporane doar o secţiune în cadrul celor patru mari licitaţii de sezon, începând cu 2011 organizează anual trei licitaţii tematizate de contemporană, ritm pe care îşi propune să îl păstreze şi pentru 2013.

Fiecare dintre cele trei licitaţii de artă postmodernă şi contemporană din 2012 a înregistrat vânzări totale în jurul sumei de 200.000 euro, licitaţia din noiembrie 2012 având un total în creştere de 239.550 euro şi o rată de adjudecare de 83.12%. Printre recordurile de autor stabilite în această licitaţie se numără: Şerban Savu – „Space, The Final Frontier (2)” (10.000 euro), Geta Brănescu – „Cămaşă magică”, (7.500 euro), Ion Grigorescu – „Fraţii” (7.500 euro).

Obiectele de colecţie şi artă decorativă, segmente de piaţă noi, în curs de conturare, şi-au făcut loc relativ recent şi în calendarul de licitaţii Artmark, obţinând rezultate încurajatoare, precum Licitaţia „Art Nouveau şi Art Deco – de la bijuterie la mobilier” (total: 100.495 euro; rată de adjudecare: 78%), în noiembrie 2012, ori Licitaţia de Bijuterii de epocă şi de colecţie (total: 118.090 euro; rată de adjudecare: 74,5%), în iulie 2012. Diversificarea a continuat cu teme inedite, complet noi în peisajul românesc, precum: „Mirabilia – Cabinetul de curiozităţi” (Artmark, mai 2012, 36.530 euro), „Militaria şi Antichităţi” (Artmark, aprilie 2012, 73.130 euro), Licitaţia de Maşini de Colecţie, Sport Memorabilia, şampanii şi Vinuri de Colecţie (Artmark, august 2012, 1.066.240 euro) etc.

De asemenea, anul 2012 reprezintă al doilea an din viaţa fondului Certinvest Artă Românească, în care fondul a sporit numărul de investitori la circa 50, cu un total de peste 2 milioane euro fonduri atrase, şi a obţinut o performanţă agregată extrem de competitivă, de 18,89%.

Casa de licitaţii Artmark a contribuit în 2012 la recunoaşterea artei româneşti în afara graniţelor ţării, organizând două licitaţii de excepţie, o licitaţie în duplex Bucureşti-Chişinău (iunie 2012, total: 1.337.450 euro), respectiv o licitaţie exclusivistă, în duplex Constanţa-Monte Carlo (iulie 2012, total: 902.250 euro).

La începutul anului 2012 Artmark a lansat prima campanie din România ce avea să prezinte în mediul televizat avantajele investiţiei în artă. În completarea acestui mesaj, Artmark a pus la dispoziţia investitorului în artă un site dedicat, www.alegearta.ro, care prezintă pe larg metodele, avantajele şi riscurile de operare în piaţa de artă.

Tot sub patronajul Artmark, a luat naştere în 2012 şi primul Institut de Management al Artei (IMA), ce oferă celor interesaţi cursuri intensive despre mecanismele pieţei de artă, întâlniri cu jucători-cheie din varii segmente ale pieţei, cât şi familiarizarea cu diferitele curente sau perioade de creaţie artistică românească.

 

Sursa: Agerpres

25
/01
/24

Muzica și poveștile se întâlnesc la Teatrelli într-un nou concept de spectacol sonor, creat de Mădălina Pavăl și Alexei Țurcan, împreună cu alți 10 muzicieni talentați. GAZDA redefinește sonoritățile românești și propune spectatorilor un alt mod de a se bucura de muzică – umăr lângă umăr cu artiștii răspândiți prin sala transformată într-o sufragerie, pregătiți să dăruiască povești din culisele creației.

25
/01
/24

Festivalul DIPLOMA Show, un proiect The Institute, lansează seria de podcasturi Friends of the Arts, produsă de Black Rhino Radio și moderată de Artemisa Pascu. Friends of the Arts - A DIPLOMA Show Podcast continuă misiunea proiectului de a promova și susține tinerii artiști, designeri și arhitecți.

25
/01
/24

Gaep anunță reprezentarea lui Théo Massoulier. Artistul stabilit la Lyon este cunoscut pentru asamblaje în care coexistă elemente minerale, plante și artefacte și care fac trimitere la culturile biologice din laborator sau la mici matrice prebiotice. Recent, el a început să dezvolte o serie de picturi cu basoreliefuri inedite, acționate magnetic. Prima lui expoziție personală la Gaep – și prima din București – se va deschide la finalul lunii februarie.

24
/01
/24

Despre “Klaus & Barroso” – ce a fost asta, frate Bogdan Theodor Olteanu? Acum, pe bune? Ce a fost asta? M-ai pus într-o situație tare complicată. Dar, vorba cântecului: “Frate, frate, la bine și la greu”, scrie Vasile Ernu, despre cel mai discutat film românesc din această lună.

23
/01
/24

CRONICĂ DE FILM În noul său lungmetraj, “Familiar” (2023), Călin Peter Netzer pare că încearcă să reia formula de succes din “Poziţia copilului” (2013), filmul cu care a câştigat Ursul de Aur la Berlinale.

23
/01
/24

ISTORIA ne ajută să călătorim în trecutul persoanelor, familiilor, comunităților, popoarelor, Lumii întregi. Ea ne învăţă să întelegem o hartă, o haină, o clădire, o ruină, o fotografie, o gravură, un document vechi, o piesă de muzeu sau chiar un tablou. Cine ştie Istorie, va înțelege mai bine comunitatea şi lumea în care trăieşte azi!

23
/01
/24

Miercuri, 24 ianuarie, ziua în care Unirea Principatelor Române este celebrată la nivel național prin numeroase festivități și manifestări culturale, ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București oferă publicului oportunitatea de a descoperi tainele limbajului universal al artei prin intermediul expoziției momentului, „Universul lui Salvador Dalí”, deschisă la Hanul Gabroveni din centrul Capitalei.

22
/01
/24

Teatrul Național „I.L. Caragiale” București își începe anul în Sala Mare, cu „Opera de trei parale” de Bertolt Brecht, această ars poetica și demonstrație practică a teatrului epic, acest punct de cotitură teatral, tablă de șah cu toți pionii murdari, busolă morală fără ac, și matrioșkă a răului.

22
/01
/24

Art Safari revine în această primăvară cu o ediție ce marchează un deceniu de existență. În prim plan, marii maeștri ai artei românești: Eustațiu Stoenescu, Grigorescu, Tonitza, Luchian, Pallady, Baba, Petrașcu, Mützner, Dărăscu, Ressu, Iser. Noul sezon prezintă 5 expoziții de artă, ce pot fi văzute în perioada 8 martie-28 iulie, la Palatul Dacia-România de pe Lipscani.

22
/01
/24

Anul acesta, Teatrul Tamási Áron celebrează Ziua Culturii Maghiare prin deschiderea a trei spaţii de întâlnire : luni, 22 ianuarie, de la ora 19, în Sala Mare a Teatrului, spectatorii din Sfântu Gheorghe pot urmări spectacolul "Voiam să mă revolt cu voi", o producţie a Teatrului Naţional din Târgu Mureş, în regia lui Aba Sebestyén; în aceeași zi, Trupa Tamási Áron joacă una dintre producţiile sale de succes, Floarea Soarelui, în regia lui Radu Afrim, pe scena Teatrului Naţional din Târgu Mureş; miercuri, 24 ianuarie, la Braşov, va fi lansată cartea despre viaţa actorului Nemes Levente, fostul director al Teatrului Tamási Áron.