Întreaga piaţă de artă a anului 2012 poate fi estimată ca depăşind 25 milioane euro
https://www.ziarulmetropolis.ro/intreaga-piata-de-arta-a-anului-2012-poate-fi-estimata-ca-depasind-25-milioane-euro/

Piaţa românească de artă a înregistrat în 2012 o creştere de ansamblu de circa 20%, vânzări totale de 14,6 milioane euro şi o diversificare fără precedent a ofertei culturale.   Motorul pieţei de artă a continuat să fie reprezentat de casele de licitaţii care în 2012 au ajuns să ofere un număr mediu lunar de […]

Un articol de Andrada Văsii|16 ianuarie 2013

Piaţa românească de artă a înregistrat în 2012 o creştere de ansamblu de circa 20%, vânzări totale de 14,6 milioane euro şi o diversificare fără precedent a ofertei culturale.

 

Motorul pieţei de artă a continuat să fie reprezentat de casele de licitaţii care în 2012 au ajuns să ofere un număr mediu lunar de 400 de obiecte de artă, în creştere cu 15% faţă de anul precedent şi mai mult cu 35% faţă de anul 2010. Întreaga piaţă de artă a anului trecut poate fi estimată ca depăşind 25 milioane euro, atunci când se adaugă şi subpiaţa vânzărilor private, neînregistrate în documente şi certificate de garanţie, dar în creştere, informează sursa citată.

„Eşalonul artiştilor de patrimoniu de importanţă naţională a continuat să reprezinte o investiţie sigură, operele semnate de marile nume ale artei româneşti fiind vânate atât de colecţionarii consecvenţi care doresc să îşi întregească colecţia, cât şi de nou-intraţii în piaţă care fie caută să îşi plaseze banii într-o investiţie sigură, fie doresc să înceapă o colecţie şi aleg varianta consacrată”, se arată în comunicatul Artmark.

În anul 2012 opere importante de Nicolae Grigorescu s-au încadrat în intervalul 100.000 – 200.000 euro, în timp ce picturile de mici dimensiuni ale maestrului au putut fi încă accesate pentru preţuri variind în jurul sumei de 50.000 euro. Nicolae Tonitza, cel care ocupa în 2011 vârful clasamentului pieţei de artă din România, cu pictura de tezaur „În iatac”, adjudecată pentru 290.000 euro în Licitaţia de iarnă a casei Artmark, păstrează în 2012 un nivel de 150.000 – 200.000 euro pentru opere semnificative (precum pictura „Trei fraţi”, adjudecată la 170.000 euro în Licitaţia de primăvară a Casei Artmark).

În acelaşi timp, tehnici mai puţin complexe ale lui Tonitza, precum variile sale desene şi schiţe, oferă, încă, tinerilor colecţionari posibilitatea de achiziţionare plecând de la câteva sute de euro.

Clasicii şi moderniştii consacraţi ai picturii interbelice au rămas căutarea centrală a anului trecut, preţurile acestora fiind mai accesibile decât cele ale artiştilor „naţionali”. Astfel, Gheorghe Petraşcu a cunoscut în 2012 o creştere de 5,25%, cu majoritatea lucrărilor adjudecate la câteva mii de euro, dar şi vârfuri de peste 50.000 de euro, precum „Atelier din Târgovişte”, adjudecat la 62.914 euro la casa de licitaţii Alis în iulie 2012. Din acelaşi eşalon al pieţei, Theodor Pallady a cunoscut în 2012 o creştere de 8,56%, cu un preţ maxim de 56.240 de euro obţinut de pictura „Dormind” în licitaţia Alis din luna mai a aceluiaşi an.

Cei mai mari câştigători ai anului 2012 sunt însă artiştii de patrimoniu care au fost reprezentaţi în licitaţii prin opere mai puţin semnificative, având preţuri de pornire mici, sub 1.000 euro. Opera de mici dimensiuni „Sedusă”, semnată Mişu Teişanu (22,5×29 cm), a pornit în Licitaţia de Mărţişor Artmark de la un preţ de 250 euro şi a fost adjudecată, într-un final, pentru 10.000 euro. O altă creştere spectaculoasă a fost înregistrată, de data aceasta, de o sculptură de Bruno Zach, intitulată „Vânzătorul de covoare”, care a pornit în licitaţie de la 900 euro şi s-a adjudecat, după 39 de paşi de licitare, la 9.500 euro.

În ceea ce priveşte arta contemporană, potrivit Artmark, 2012 a fost un an roditor, în care a reuşit să strângă cele mai mari sume din scurta istorie a licitaţiilor dedicate exclusiv artei postmoderne şi contemporane. Dacă până în 2010 Artmark aloca artei contemporane doar o secţiune în cadrul celor patru mari licitaţii de sezon, începând cu 2011 organizează anual trei licitaţii tematizate de contemporană, ritm pe care îşi propune să îl păstreze şi pentru 2013.

Fiecare dintre cele trei licitaţii de artă postmodernă şi contemporană din 2012 a înregistrat vânzări totale în jurul sumei de 200.000 euro, licitaţia din noiembrie 2012 având un total în creştere de 239.550 euro şi o rată de adjudecare de 83.12%. Printre recordurile de autor stabilite în această licitaţie se numără: Şerban Savu – „Space, The Final Frontier (2)” (10.000 euro), Geta Brănescu – „Cămaşă magică”, (7.500 euro), Ion Grigorescu – „Fraţii” (7.500 euro).

Obiectele de colecţie şi artă decorativă, segmente de piaţă noi, în curs de conturare, şi-au făcut loc relativ recent şi în calendarul de licitaţii Artmark, obţinând rezultate încurajatoare, precum Licitaţia „Art Nouveau şi Art Deco – de la bijuterie la mobilier” (total: 100.495 euro; rată de adjudecare: 78%), în noiembrie 2012, ori Licitaţia de Bijuterii de epocă şi de colecţie (total: 118.090 euro; rată de adjudecare: 74,5%), în iulie 2012. Diversificarea a continuat cu teme inedite, complet noi în peisajul românesc, precum: „Mirabilia – Cabinetul de curiozităţi” (Artmark, mai 2012, 36.530 euro), „Militaria şi Antichităţi” (Artmark, aprilie 2012, 73.130 euro), Licitaţia de Maşini de Colecţie, Sport Memorabilia, şampanii şi Vinuri de Colecţie (Artmark, august 2012, 1.066.240 euro) etc.

De asemenea, anul 2012 reprezintă al doilea an din viaţa fondului Certinvest Artă Românească, în care fondul a sporit numărul de investitori la circa 50, cu un total de peste 2 milioane euro fonduri atrase, şi a obţinut o performanţă agregată extrem de competitivă, de 18,89%.

Casa de licitaţii Artmark a contribuit în 2012 la recunoaşterea artei româneşti în afara graniţelor ţării, organizând două licitaţii de excepţie, o licitaţie în duplex Bucureşti-Chişinău (iunie 2012, total: 1.337.450 euro), respectiv o licitaţie exclusivistă, în duplex Constanţa-Monte Carlo (iulie 2012, total: 902.250 euro).

La începutul anului 2012 Artmark a lansat prima campanie din România ce avea să prezinte în mediul televizat avantajele investiţiei în artă. În completarea acestui mesaj, Artmark a pus la dispoziţia investitorului în artă un site dedicat, www.alegearta.ro, care prezintă pe larg metodele, avantajele şi riscurile de operare în piaţa de artă.

Tot sub patronajul Artmark, a luat naştere în 2012 şi primul Institut de Management al Artei (IMA), ce oferă celor interesaţi cursuri intensive despre mecanismele pieţei de artă, întâlniri cu jucători-cheie din varii segmente ale pieţei, cât şi familiarizarea cu diferitele curente sau perioade de creaţie artistică românească.

 

Sursa: Agerpres

15
/11
/17

Spectacolul de dans contemporan DORIANse întoarce la Teatrul Odeon, pentru încă o reprezentație, pe 19 noiembrie, de la ora19:30, la Sala Studio. După această reprezentație, DORIAN continuă turneul național pe scena Teatrului Național din Tîrgu-Mureș, unde spectacolul este programat pe 27 noiembrie.

15
/11
/17

„Tinerețe fără bătrânețe: artiști și producători culturali români contemporani între 30 și 100 de ani” este un proiect editorial online care prezintă creativi români, prin intermediul unor „portrete” video, foto sau audio. Proiectul se înscrie în seria „modernism art documentaries” lansată de platforma Modernism.ro în 2012, care cuprinde până în prezent 190 de episoade video-documentare.

15
/11
/17

Într-o comedie romantică și total anapoda, cinci personaje din Bucureștiul interbelic își caută perechea ideală. Cu un umor delicat, actorii Oana Pellea, Florina Gleznea, Cristina Casian, Richard Bovnoczki și Istvan Teglas revin în luna noiembrie, la ARCUB, într-o nouă reprezentație excepțională a spectacolului de teatru „Idolul și Ion Anapoda”, scrisă de George Mihail Zamfirescu și adaptată de regizoarea Mariana Cămărășan.

14
/11
/17

Anul 2018 începe cu o surpriză muzicală plină de magie, grație și energie debordantă. În 8 ianuarie, ora 19:00, Fundația Calea Victoriei organizează la Teatrul Național București Concertul Extraordinar de Anul Nou, avându-l de această dată invitat pe celebrul violonist elvețian Manrico Padovani.

14
/11
/17

CRONICĂ DE FILM La 30 de ani de la istoricul eveniment, Liviu Tofan, fost jurnalist la Radio Europa Liberă, reconstituie într-un documentar de televiziune revolta muncitorilor brașoveni din 15 noiembrie 1987, unul din cele mai importante și emoționante gesturi de demnitate colectivă din istoria recentă a României.

13
/11
/17

Liminal, festivalul pionier de artă, știință și tehnologie care a avut loc în București între 31 octombrie și 12 noiembrie, s-a încheiat duminică după-amiază. Instalații precum Mindcraft Battle, adică piramida care levitează cu puterea minții, sau Automated Poetry Machine, generatorul de poezii la intersecția dintre un telefon public și un bancomat, din cadrul festivalului au fost câteva din felurile în care Liminal a evidențiat nevoia de apropiere a publicului de intersecția dintre artă, știință și tehnologie.

13
/11
/17

An de an, Teatrul „Ioan Slavici” aduce în fața spectatorilor săi, cu prilejul Festivalului de Teatru Clasic de la Arad, poveştile clasice ale scenei, în montările unor regizori care au făcut istorie în teatrul românesc și nu numai.

13
/11
/17

Vineri, 17 noiembrie 2017, de la ora 19, Sala Eforie (Jean Georgescu) a Cinematecii Române din Bucureşti (Str. Eforie nr. 2) găzduieşte cea de-a 17-a ediţie a Cineclubului FILM, în cadrul căreia va fi proiectat, de pe peliculă (35mm), un alt titlu notabil al istoriei filmului românesc, FAUST XX (1966), o comedie SF purtând semnătura inconfundabilă a lui Ion Popescu Gopo.

13
/11
/17

Pe scurt, despre câteva filme româneşti din a doua jumătate a anului: „Breaking News”, „Capace”, „Aniversarea”, „Meda sau Partea nu prea fericită a lucrurilor”, „Mariţa”. Şi, bineînţeles, neuitatul, în cel mai rău sens cu putinţă, „Octav”.

13
/11
/17

Sute de persoane au mărșăluit duminică la Hollywood în sprijinul victimelor hărțuirii și agresiunilor sexuale - inspirate de campania #MeToo de pe rețelele de socializare. Marșul a avut loc pe fondul unui val de acuzații privind hărțuirile sexuale și violurile care vizează mai multe persoane publice, după dezvăluirile cu privire la producătorul hollywoodian Harvey Weinstein.