Ion Caramitru: Justificările juriului de nominalizări pentru gala UNITER au fost prea sofisticate
http://www.ziarulmetropolis.ro/ion-caramitru-justificarile-juriului-de-nominalizari-pentru-gala-uniter-au-fost-prea-sofisticate/

Ion Caramitru, preşedintele Uniunii Teatrale din România (UNITER), a declarat, astăzi, că justificările în baza cărora juriul a făcut nominalizările de anul acesta, deşi au vrut să fie “profesionale”, au fost prea “sofisticate” şi nu au făcut altceva decât să complice situaţia.

Un articol de Petre Ivan|10 Martie 2014

Ion Caramitru, preşedintele Uniunii Teatrale din România (UNITER), a declarat, astăzi, că justificările în baza cărora juriul a făcut nominalizările de anul acesta, deşi au vrut să fie “profesionale”, au fost prea “sofisticate” şi nu au făcut altceva decât să complice situaţia.

Contactat de Mediafax în vederea exprimării unui punct de vedere privind scrisoarea deschisă pe care actriţa Emilia Popescu i-a adresat-o vineri, în care aceasta preciza că a fost jignită de juriul care a stabilit nominalizările pentru cea de-a XXII-a ediţie a galei premiilor UNITER, Ion Caramitru a precizat că aceasta “nu este nici prima, nici ultima oară când nominalizările au creat nemulţumiri”.

“Cred că n-a existat vreo ediţie a galei UNITER care să nu fi creat nemulţumiri. Aş spune de tot felul. Această scrisoare atinge anumite nuanţe şi cu unele dintre ele sunt de acord”, a declarat preşedintele UNITER.

“Fără doar şi poate, motivaţia (juriului, n.r) este mult prea sofisticată, încearcă să dea răspuns la mult prea multe întrebări, vrea să fie echidistantă de toate variantele posibile. (…) Această justificare, care a vrut să fie profesională, nu a făcut altceva decât să complice situaţia”, a spus Ion Caramitru.

“Nominalizările trebuie să fie foarte simple, justificarea, la obiect, aprecierea trebuie să fie întotdeauna făcută vizavi de calitatea stagiunii şi de, în cel mai bun caz, să spunem, cu oarecare comparaţie cu alte ediţii.

Citiţi şi: Emilia Popescu, către Ion Caramitru, preşedintele UNITER: „Acest juriu m-a jignit“

Dar aceste justificări ale acestui juriu, care este în mod integral responsabilitatea Uniunii (Uniunea Teatrală din România, n.r.), şi asta este foarte adevărat, sunt prea sofisticate şi încearcă să spună mai mult decât e nevoie. Dar asta este o treabă care aparţine exclusiv celor trei critici de specialitate care au fost în juriul de nominalizări”, a precizat Ion Caramitru pentru Mediafax.

Caramitru a mai spus că juriul 1 al galei premiilor UNITER este alcătuit exclusiv din critici de specialitate. Acesta a menţionat că, în anii trecuţi, pornind de la nemulţumirile exprimate, s-a încercat alcătuirea mai multor variante de juriu. Astfel, pentru juriul 1, în loc de trei critici au fost cinci, în timp ce juriul 2 – care decernează premiile – a fost format din trei personalităţi culturale – Andrei Pleşu, Nicolae Manolescu şi Gabriela Adameşteanu.

Ion Caramitru

“De fiecare dată au fost nemulţumiri”, a completat Ion Caramitru

Totodată, preşedintele UNITER a declarat că Senatul Uniunii este solidar cu deciziile juriului de nominalizări al galei din acest an.

“Pe de o parte, sunt şi vom fi solidari, indiferent de nemulţumirile pe care şi noi le aveam, noi însemnând Senatul UNITER, cu deciziile juriului. Ei au autoritatea şi autonomia pe care le-o dă faptul că au fost aleşi şi votaţi în Senat.

Pe de altă parte, ar trebui, poate, apreciat public şi calitatea criticii româneşti de teatru. Asta este o chestiune care mă depăşeşte pe mine în acest moment, pentru că, după părerea mea, meseria de critic de specialitate, fie că e vorba de literatură, teatru, arte plastice, este o meserie profund individuală şi responsabilitatea este absolută.

În cazul nostru, e vorba de acţiunile şi activitatea unor instituţii, fie subvenţionate de stat, fie private, fie autonome, iar cei care pot vedea în mod global spectacolele, stagiunea, sunt criticii care circulă şi văd mai mult decât celelalte meserii ale profesiunii noastre.

Şi de asta, în juriul 2, care este un juriu care apreciază ceea ce juriul 1 a nominalizat, în afară de doi critici, fac parte şi câte un reprezentat din celelalte profesiuni: un scenograf, un actor şi un regizor”, a mai spus Ion Caramitru.

Citiţi şi: Premiile UNITER 2014. Selecţionerii UNITER îi răspund actriţei Emilia Popescu

De asemenea, Ion Caramitru a spus că nu este cazul să fie discutate nominalizările în sine.

“Ele (nominalizările, n.r.) sunt astea. Le-a creat unora o bucurie, altora o nemulţumire că n-au fost nominalizaţi. Aşa a fost în fiecare an, n-am ce să fac. Scrisoarea doamnei Popescu pleacă de la nemulţumirile conţinutului acestei note explicative şi cu o parte dintre ele sunt de acord”, a concluzionat Ion Caramitru.

Actriţa Emilia Popescu i-a adresat, vineri, o scrisoare deschisă şi “complet inutilă” preşedintelui Uniunii Teatrale din România (UNITER), Ion Caramitru, în care preciza că a fost jignită de juriul care a stabilit nominalizările pentru cea de-a XXII-a ediţie a galei premiilor UNITER.

“Mă adresez dumneavoastră, pentru că orice material care apare în presă în numele UNITER-ului ar trebui să-l verificaţi, astfel încât să nu permiteţi publicarea unor jigniri la adresa breslei pe care o reprezentaţi. Pentru «transparenţă» aţi făcut public «Argumentul juriului de nominalizări al galei UNITER 2014».

Ion Caramitru

Acest «Argument» mă jigneşte atât pe mine, cât şi întreaga breaslă”, spune Emilia Popescu în documentul intitulat “Scrisoare deschisă şi complet inutilă către domnul preşedinte UNITER, Ion Caramitru”.

Drept urmare, Andreea Dumitru, Ionuţ Sociu şi Sebastian-Vlad Popa, cei trei membri ai juriului, au “simţit nevoia” să “descâlcească” ceea ce le “apare ca o lectură flagrant eronată a «Argumentului» ataşat listei de nominalizări pentru gala premiilor UNITER 2014”, deşi scrisoarea deschisă semnată de Emilia Popescu nu le “este adresată direct”.

“În «Argument» nu scrie că spectacolele şi artiştii care n-au fost nominalizaţi sunt nereprezentativi, ci, dimpotrivă, că nominalizările, adică tocmai valorile a fi considerate de vârf, sunt nereprezentative pentru teatrul românesc, aşa cum arată el azi. Nu e nici un sofism aici, pentru că excepţia înseamnă cel mai adesea desprinderea de reprezentativ.

Aşadar, valorile pot fi reprezentative, dar mai ales nereprezentative. Cu atât mai puţin o intenţie cinică s-ar putea citi în această formulare, în schimb, da, o poziţie teoretică aptă să producă reflecţie şi dezbatere ne-ar bucura să credem că e cu putinţă”, se arată în comunicatul juriului.

În “Argumentul” juriului se arată ca “spectacolele nominalizate, dar şi actorii nominalizaţi apar în acest sens juriului nu doar ca excepţii, dar şi ca fenomene rarisime de vocaţie artistică. Sentimentul entuziast şi îngrijorător este acela de a fi identificat valori nereprezentative pentru teatrul românesc de astăzi”.

Emilia Popescu precizează, în scrisoarea deschisă, că “niciun juriu din lume nu are dreptul să-i jignească pe cei care n-au corespuns «criteriilor» lor”. “Adică, cum???!! Nominalizaţii sunt «fenomene rarisime de vocaţie artistică», iar ceilalţi «valori nereprezentative pentru teatrul românesc de azi»?! Ori valori, ori nereprezentative.

Domnule Caramitru, cu ce drept îşi permit Sebastian-Vlad Popa, Andreea Dumitru, Ionuţ Sociu să mă jignească? Să ne jignească? În baza cărei opere recunoscute îşi permit să anuleze o bună parte a creatorilor români de teatru? A nu fi nominalizaţi de aceştia e o ruşine? Eu nu gândesc aşa şi consider această afirmaţie un atac la persoană.

Toţi creatorii fac spectacole mai inspirate sau nu, pot fi premiate sau nu, dar valoarea unui artist se confirmă în timp, cu trudă şi tenacitate şi nu e neapărat validată de un juriu. Şi, mai presus de asta, nu poate fi desfiinţată de un juriu”, spune Emilia Popescu.

În acest sens, cei trei membri ai juriului au oferit o explicaţie în legătură cu argumentul lor.

“Sintagma «fenomene rarisime de vocaţie artistică» vă înfurie, stimată doamnă Emilia Popescu, creându-vă falsa înţelegere că toţi cei nenominalizaţi sau toate spectacolele nenominalizate trăiesc în afara «vocaţiei artistice». Nu, nu toate.

Faptul că vocaţia artistică e «rarisimă» nu înseamnă, totuşi, că ea se epuizează în lista de nominalizări ale galei 2013! Nici «Argumentul» nostru nu spune acest lucru, iar furia dumneavoastră transformă o declaraţie de principiu şi de criterii într-o schemă de numărătoare care echivalează valorile integrale ale teatrului românesc cu restricţia convenţională a nominalizărilor galei la 3.

Poate că nu ne iluzionăm sperând că exigenţe de gândire în selecţia valorilor unei stagiuni teatrale, precum cele scrise în «Argument», nu sunt chiar descalificante pentru un juriu.

Astfel, «complicitatea gregară cu publicul», pe care juriul o consideră antiartistică în teatru, nu poate fi citită ca pe o expresie arogantă sau ca pe un moft elitist, ci ca pe o continuare de bună credinţă a poziţiilor teoretice şi poetice ale marilor creatori ai teatrului secolului al XX-lea, care au forjat toate valorile mari în jurul cărora gravitează creaţia de spectacol de dramă de azi.

Asta nu înseamnă că radicalitatea în arta teatrului e obligatoriu să alunge publicul. Spuneam în «Argument» exact aceste vorbe: «nominalizările de spectacol şi de regie coincid, fără nici o intenţie în acest sens, cu adeziunea reală, numărabilă, cuantificabilă a publicului»”, spun cei trei membri ai juriului ]n comunicat.

Potrivit actriţei Emilia Popescu, expresia “complicitate gregară între artist şi public” jigneşte grav atât creatorii, cât şi publicul. “Doamne fereşte de succesul de public! Adică, dacă publicul înţelege mesajul unui spectacol, aplaudă performanţa unui actor, se emoţionează, râde sau plânge, asta e o ruşine, un criteriu minor şi superficial??! Colegii mei de breaslă, «făcătorii» de teatru mă vor înţelege.

Domnilor juraţi, poate credeţi că ne puteţi dezbina. Adică noi, «valorile nereprezentative ale teatrului românesc de azi» să fim invidioşi pe «fenomenele rarisime de vocaţie artistică». Nu. Nicidecum. Îi felicit pe toţi cei nominalizaţi, dar refuz această împărţeală suficientă şi absurdă.

Refuz această «ştampilă» pusă de nişte oameni insuficient de pregătiţi, aroganţi şi complet lipsiţi de respect şi dragoste pentru cei care fac teatru. Sunt mândră de colegii mei, de truda lor, la fel cum sunt mândră de minunata mea «complicitate gregară cu publicul»! Nu vreau să fiu altceva decât sunt”, spune Emilia Popescu.

Actriţa mai spune că UNITER ar trebui să fie “casa oamenilor de teatru, locul unde ne putem bucura de reuşitele celuilalt, nu un tribunal unde câţiva aşa-zişi cronicari de teatru pun etichete – unele strălucitoare, altele jignitoare”.

Drept răspuns, membrii juriului declară: “Nutrind speranţa că existenţa UNITER ca o «casă a oamenilor de teatru», ca «un loc unde ne putem bucura de reuşitele celuilalt», cum spuneţi, nu presupune nicidecum evacuarea dialogului şi a spiritului critic, vă mai asigurăm, stimată doamnă Emilia Popescu, de preţuirea noastră”.

Criticii Andreea Dumitru, Ionuţ Sociu şi Sebastian-Vlad Popa au comunicat publicului şi comunităţii teatrale din România, marţi, când au fost anunţate nominalizările la premiile galei UNITER, care va avea loc pe 28 aprilie, la Palatul Culturii din Târgu-Mureş, principiile în baza cărora au fost făcute selecţiile.

Potrivit unui comunicat de presă remis agenţiei Mediafax, acestea sunt: “vitalitatea expresivă şi ideatică a creatorilor de a depăşi stereotipiile teatralităţii ca formă de complicitate gregară între artist şi public, forţa prin care spectacolul dramatic se manifestă ca dimensiune autonomă faţă de prestigiul textului literar, ceea ce, de altfel, este de mult subînţeles şi rareori înţeles”.

Potrivit comunicatului, din aceste principii decurg urmăoarele criterii specifice: “observarea regiei de teatru ca act de gândire care trece dincolo de nomenclatorul de teme morale, îndeobşte întâmpinate entuziast de critica de specialitate: «criza lumii contemporane», «pierderea identităţii», «incomunicabilitatea», «inadaptarea», «conflictul dintre generaţii», «dezumanizarea», «alienarea» etc, observarea regiei de teatru ca act de gândire şi de sensibilitate care înţelege omul ca un câmp de contradicţii ireductibile, revelatorii, se deduce calitatea actorului care-şi depăşeşte propria eficienţă expresivă verificată.

Spectacolele nominalizate, dar şi actorii nominalizaţi apar în acest sens juriului nu doar ca excepţii, dar şi ca fenomene rarisime de vocaţie artistică. Sentimentul entuziast şi îngrijorător este acela de a fi identificat valori nereprezentative pentru teatrul românesc de astăzi”.

De asemenea, “nominalizările de spectacol şi de regie coincid, fără nici o intenţie în acest sens, cu adeziunea reală, numărabilă, cuantificabilă a publicului”.

“Depăşim cu această ocazie şi falsul complex al rupturii dintre ceea ce se numeşte «teatru de artă», experiment sau laborator teatral şi public. Juriul recunoaşte că toate aceste criterii nu şi le-a putut onora integral decât în cazul spectacolului al vivo”, se mai spunea în comunicat.

Foto cu Ion Caramitru şi Emilia Popescu – wikipedia

09
/12
/16

Cineastul olandez Paul Verhoeven, regizorul unor producții precum "Robocop" (1987) sau "Basic Instinct" (1992), va fi președintele juriului celei de-a 67-a ediții a Festivalului Internațional de Film de la Berlin ( 9-19 februarie 2017). Verhoeven îi urmează în fruntea juriului Berlinalei actriței Meryl Streep.

09
/12
/16

Virtuozitatea lui Paganini la contrabas este propunerea pe care o face publicului contrabasistul de origine română Petru Iuga, care va prezenta la Sala Radio miercuri, 14 decembrie, de la ora 19.00, un concert în care, alături de Orchestra de Cameră Radio, dirijată de Tiberiu Oprea, va interpreta Fantezia Moise, variaţiuni pe o temă de Rossini, în varianta pentru contrabas şi orchestră de N. Paganini şi Variaţiuni pe o temă Rococo, op. 33, în varianta pentru contrabas şi orchestră de P. I. Ceaikovski.

09
/12
/16

Facultatea de Teatru a UNATC „I.L.Caragiale” București, omagiază, asemenea instituțiilor de educație și cultură din întreaga lume, figura emblematică a unuia dintre cei mai mari gânditori ai istoriei omenirii: Aristotel. De aceea, cu ocazia împlinirii a 2400 ani de la nașterea Stagiritului, UNATC organizează în perioada 15-16 decembrie 2016, Seminarul Exploratoriu cu temaAristotel 2400 – Teatru și Pedagogie. Abordare interdisciplinară.

09
/12
/16

Teatrul Excelsior prezintă cea mai nouă premieră - #EMOJIPLAY, un spectacol de teatru coregrafic ce aduce în prim plan transformarea comunicării clasice într-un cumul de semne universal recognoscibile. Avanpremiera va avea loc pe 13 decembrie, iar premiera oficială pe 14 decembrie în Sala Mare a Teatrului Excelsior.

09
/12
/16

Revista România literară a desemnat cel mai recent volum al lui Mircea Mihăieş, “Ulysses, 732. Romanul romanului” (Polirom), drept „Cartea anului 2016” . Din juriu au făcut parte Nicolae Manolescu, Gabriel Chifu, Răzvan Voncu, Daniel-Cristea Enache, Gabriel Dimisianu, Angelo Mitchievici, Sorin Lavric şi Simona Vasilache.

09
/12
/16

Scumpe domnule Blecher, sunt mulți ani deja de când vreau să vă scriu și mă rețin. N-am îndrăznit, chiar dacă, pe de o parte, vă consider frate. Păstrez acasă un os devorat de un morb, chiar dacă alt nume a purtat boala mea.

09
/12
/16

„Viaţa de zi cu zi seamănă cu un film prost de serie B. Dacă mi s-ar propune s-o ecranizez, aş refuza.” – Kirk Douglas. Ultimul supraviețuitor al epocii de aur a Hollywood-ului împlinește, astăzi, 100 de ani! Cu această ocazie, numeroase ziare din întreaga lume i-au dedicat legendarului actor și producător american articole omagiale.

08
/12
/16

Final de decembrie, cu 27 de ani în urmă, la radio, după ani, grei, se difuzează un colind cântat de corul Madrigal. Doi bărbați, tata și fratele lui, oameni destul de greu de impresionat – pentru că viața avusese grijă să-i călească suficient - plângeau discret, privind spre focul din sobă.

08
/12
/16

Considerată o revelație a cinematografiei europene, actrița Ada Condeescu, starul din “Eu când vreau să fluier, fluier”, “Loverboy” sau “Dincolo de calea ferată”, debutează cu un prim proiect fotografic, expoziția “Colentina”, care va fi vernisată joi, 15 decembrie, de la ora 18.30, la Galeria Rotenberg-Uzunov din București.

08
/12
/16

Un tablou al pictorului belgian James Ensor, "Squelette arrętant masques" ("Schelet oprind măștile"), a fost achiziționat, miercuri, pentru suma de 7,4 milioane de euro, un record mondial pentru o lucrare a artistului, în cadrul unei vânzări organizate de casa de licitații Sotheby's la Paris

07
/12
/16

A fost o vreme când ideea de a te cultiva, de a înţelege arta în accepţia ei cea mai diversă, apoi de a colecţiona opere de valoare şi a le expune îi cuprinsese şi pe români. Între aceştia, Anastisie Simu, de obârşie balcanică, cu proprietăţi bine gospodărite în judeţele Teleorman şi Brăila, decide, în 1910, să întemeieze un muzeu.

07
/12
/16

„La UNTEATRU, luna decembrie e o lună ca oricare altă. Tot cu cadouri, tot cu mult teatru, cu multă muzică, tot cu bucurie și amintiri minunate. Sperăm că ultima lună din an să fie plină de daruri din care să facem și noi parte. Fă-ți cadou o experiență!” - iată provocarea lansată de Andreea și Andrei Grosu, regizori și fondatori UNTEATRU.

Page 1 of 57812345...102030...Last »