„Istoria comunismului din România”, volumul al II-lea, a fost lansat la Muzeului Naţional al Ţăranului Român
https://www.ziarulmetropolis.ro/istoria-comunismului-din-romania-volumul-al-ii-lea-a-fost-lansat-la-muzeului-national-al-taranului-roman/

Cel de-al doilea volum al „Istoriei comunismului din România. Documente Nicolae Ceauşescu (1965-1971)”, publicat recent la Editura Polirom, sub egida Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, a fost lansat, marţi, în Studioul Horia Bernea din cadrul Muzeului Naţional al Ţăranului Român (MNŢR). Volumul, lansat în prezenţa preşedintelui Traian Băsescu, a apărut sub îngrijirea […]

Un articol de |16 octombrie 2012

Cel de-al doilea volum al „Istoriei comunismului din România. Documente Nicolae Ceauşescu (1965-1971)”, publicat recent la Editura Polirom, sub egida Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, a fost lansat, marţi, în Studioul Horia Bernea din cadrul Muzeului Naţional al Ţăranului Român (MNŢR).

Volumul, lansat în prezenţa preşedintelui Traian Băsescu, a apărut sub îngrijirea lui Mihnea Berindei, Dorin Dobrincu şi Armand Goşu, cu sprijinul Fundaţiei Konrad Adenauer, Biroul din România şi al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc.

Directorul general al MNŢR, Virgil Ştefan Niţulescu, amfitrionul evenimentului, a apreciat că lansarea reprezintă un adevărat eveniment şi a anunţat că la MNŢR se vor deschide, în această toamnă, expoziţii dedicate colectivizării forţate şi interzicerii avorturilor.

Mihnea Berindei a declarat că volumul reprezintă un instrument de lucru adresat cercetătorilor şi persoanelor interesate de subiect, lucrarea oferind piste de cercetare suplimentară şi note utile.

Transferul puterii către Nicolae Ceauşescu, lichidarea foştilor lideri fideli lui Gheorghiu Dej (întărirea poziţiei lui prin lichidarea lui Nicolae Drăghici şi a altor membrii ai Biroului Politic), promovarea unei noi echipe de lideri, care, în linii mari se formează atunci, urmând a-l urma pe Ceauşescu până în 1989, condamnarea perioadei precedente sunt tot atâtea teme abordate în volum, potrivit lui Berindei.

De asemenea, volumul pune în valoare „limitele aşa-zisei liberalizări a regimului condus de Ceauşescu, de fapt o reideologizare”, „tendinţele de restalinizare a sistemului”, anterioare vizitei în China şi tezelor din iunie, politizarea culturii şi consolidarea partidului în toate domeniile.

Dorin Dobrincu a apreciat că deschiderea arhivelor comunismului românesc a fost o doleanţă a cercetătorilor care se ocupau de domeniu şi a societăţii civile, în urma unor presiuni susţinute, procesul realizându-se prin decizie politică.

Documentele publicate în volumul de prestanţă academică provin din fonduri deschise cercetării, din cadrul Secţiei CC al PCR şi din fondul Consiliului de Miniştri, ca şi din fondul CNSAS.

Lucrarea reprezintă, potrivit lui Dobrincu, un ajutor util pentru înţelegerea începuturilor comunismului, au în lucru volumul al treilea, urmând să mai apară şi alte două volume.

Armand Goşu a declarat că volumul are în vedere întărirea concluziilor Raportului final al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România.

Traian Băsescu a apreciat că graţie cărţii avem şansa uriaşă de a şti ce s-a întâmplat în acele timpuri şi cum s-au luat deciziile care ne-au influenţat fiecăruia viaţa, trăită conform unei ideologii care nu are nimic în comun cu libertatea.

Potrivit editorilor, al doilea volum al anexelor Raportului final al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România acoperă începutul perioadei în care Nicolae Ceauşescu s-a aflat la conducerea ţării. Cele 102 documente din intervalul martie 1965 – decembrie 1971 sunt, în marea lor majoritate, inedite.

Editorii au urmărit temele principale ale Raportului final, pentru a le ilustra cu exemple concrete şi a aduce un plus de informaţie, cercetătorii sau persoanele interesate de aceste subiecte urmând a fi astfel în măsură să facă un pas suplimentar în înţelegerea lor.

Volumul este centrat pe modul în care s-a realizat transferul puterii către noul prim-secretar, devenit de la Congresul al IX-lea secretar general; consolidarea acesteia prin cumul de funcţii şi de atribuţii şi marginalizarea eventualilor competitori, lichidarea moştenirii lui Gheorghiu-Dej şi, în cele din urmă, condamnarea perioadei precedente; instaurarea cultului personalităţii.

O altă temă analizată este relaţia conducerii partidului şi a lui N. Ceauşescu personal cu organele de poliţie politică, Securitatea şi Miliţia, care se va încheia cu subordonarea acestora direct secretarului general.

Multe dintre documentele prezentate permit stabilirea limitelor a ceea ce a fost definit drept liberalizarea regimului din anii 1960. În paralel cu reideologizarea treptată a sistemului – vizibilă în raporturile cu cultele, cultura, tineretul etc. – se înregistrează o consolidare a poziţiei partidului în toate domeniile, reactivarea şi întărirea rolului nomenclaturii şi activiştilor. Documentele demonstrează tendinţele de restalinizare a sistemului, evident anterioare vizitei în China şi Coreea de Nord din 1971, considerată în istoriografie ca fiind evenimentul declanşator – e suficient să amintim politica demografică, iniţiată din 1966.

Anul 1968 apare ca un moment-cheie nu numai în ceea ce priveşte raporturile româno-sovietice. Ceauşescu profită de poziţiile obţinute printr-o legitimare pe plan intern şi recunoaşterea pe plan extern pentru impunerea unei viziuni personale asupra politicii pe care vrea să o pună în aplicare. Din 1968 apar clar germenii sistemului pe care îl va dezvolta în deceniile următoare, mai afirmă editorii.

Mihnea Berindei este cercetător la Institut des Sciences Sociales du Politique, CNRS.

La Editura Polirom a mai publicat Ultimul deceniu comunist. Scrisori către Radio Europa Liberă. Vol. I: 1979-1985 (în colab., 2010).

Fost director al Arhivelor Naţionale ale României, Dorin Dobrincu este cercetător la Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” din Iaşi.

La Editura Polirom a editat Ţărănimea şi puterea. Procesul de colectivizare a agriculturii în România (1949-1962) (în colab., 2005) şi Listele morţii. Deţinuţi politici decedaţi în sistemul carceral din România potrivit documentelor Securităţii, 1945-1958 (2008).

Armand Goşu este conferenţiar al Facultăţii de Ştiinţe Politice, Universitatea din Bucureşti.

 

Sursa: Mediafax

31
/01
/17

Coregraful suedez Mats Ek și balerina Ana Laguna au primit luni titlul de Doctor Honoris Causa al Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică "I. L. Caragiale". Ceremonia de acordare a distincțiilor a avut loc în cadrul manifestărilor organizate cu prilejul zilei UNATC "I. L. Caragiale".

31
/01
/17

 „Dictatorii sunt întotdeauna dezinformaţi. E rezultatul fricii pe care o sădesc. Cad în propria lor capcană: a terorii. De fapt, mi-e frică - mi-e frică să spun tot ce gândesc. Dacă acest carnet cade în mâna cuiva? La români, stomacul e mai important decât creierul. Chiar şi decât picioarele...", nota în jurnalul său regizorul Alexandru Tatos, pe 20 mai 1973. Într-o zi de 31 ianuarie (1990) Alexandru Tatos înceta din viaţă.

31
/01
/17

A vrut să se facă aviator și a devenit actor, pentru că așa cum spunea în ale sale memorii “cea mai frumoasă frumusețe este meseria pe care mi-am ales-o și căreia m-am dedicat vreme de 50 de ani. Privind în urmă pot spune că nu aş schimba nimic la viaţa mea. Am avut o viaţă bogată şi fericită. Am avut o imaginaţie suficient de bogată încât să pot să mă închipui în tot felul de situaţii sociale în care aş fi putut să trăiesc şi să-mi dau seama că nu m-ar fi satisfăcut niciuna”.

30
/01
/17

Tipătescu (terminând de citit o frază din jurnal): "... Ruşine pentru oraşul nostru să tremure în faţa unui om!... Ruşine pentru guvernul vitreg, care dă unul din cele mai frumoase judeţe ale României pradă în ghearele unui vampir!..." (indignat) "Eu vampir, 'ai?... Caraghioz!” - O scrisoare pierdută (1883), Ion Luca Caragiale. Astăzi se împlinesc 165 de ani de la nașterea celui mai important dramaturg român.

30
/01
/17

Pe 25 ianuarie 2017, la Teatrul de Comedie din Bucureşti a avut loc premiera spectacolului ''Micul prinţ''. Povestea scrisă de Antoine de Saint-Exupéry (traducere Ileana Cantuniari) a fost pusă în scenă de regizorul Alexandru Dabija, cu semnătura scenografică a lui Mircea Cantor și muzica Adei Milea, micul prinţ fiind interpretat de Dorina Chiriac.

30
/01
/17

La un an de la moartea lui George Alexandru (1957-2016), Televiziunea Română şi Teatrul Nottara îi aduc un omagiu celui care, între copertele primelor și ultimelor sale spectacole, a interpretat zeci de roluri în teatru și film. Astfel, iubitorii teatrului pot vedea în această seară, de la ora 21.20, pe TVR 2, spectacolul IN MEMORIAM George Alexandru.

30
/01
/17

Expoziţia itinerantă "Lumea turcică din Munţii Altai până în Balcani", ce aduce in fata publicului 33 de picturi în ulei semnate de tot atâţia artişti din 17 ţări, se va deschide pe 1 februarie, de la ora 18.30, la Galeria Artelor din cadrul Cercului Militar Naţional.

30
/01
/17

Seară romantică la Sala Radio pentru iubitorii muzicii pe data de 3 februarie (vineri, de la ora 19.00). Orchestra Națională Radio dirijată de Gheorghe Costin și având-o ca solistă pe Cristina Anghelescu va interpreta un program ce va cuprinde lucrări celebre ale repertoriului romantic: C. M. von Weber - Uvertura operei Oberon, P. I. Ceaikovski - Concertul în re major pentru vioară şi orchestră, op. 35 și J. Brahms - Simfonia nr. 1 în do minor, op. 68.

29
/01
/17

În anii ’60, muzica The Beatles era pe cât de respectată, pe atât de populară. În timp ce The Fab Four împingeau granițele muzicii rock și stabileau standardele pentru decadele ce aveau să urmeze, fiecare membru în parte își juca propriul rol revoluționar.

29
/01
/17

A cucerit internetul cu poveştile despre munca lui de agent la Rutieră. Marian Godină este, poate, cel mai popular poliţist din România. Duminică, 29 ianuarie, Cătălin Ştefănescu l-a invitat la o şuetă Garantat 100%. De la 22.00, la TVR 1, TVR HD şi TVR+.

28
/01
/17

Trei regizori - Gabriel Achim, Ruxandra Ghiţescu şi Andreea Păduraru. Trei poveşti speciale. Trei scurtmetraje româneşti simpatice - "Carne de iepure", "Nina" şi "Bricostory", disponibile pe platforma gratuită Cinepub.