Istvan Teglas împlineşte 32 de ani. Şase scrisori de „La mulţi ani!“
https://www.ziarulmetropolis.ro/istvan-teglas-implineste-32-de-ani-sase-scrisori-de-la-multi-ani/

Actorul Istvan Teglas împlineşte astăzi 32 de ani. Ziarul Metropolis a strâns şase poveşti despre Istvan Teglas, scrise de cei mai apropiaţi prieteni ai lui.

Un articol de Judy Florescu|11 octombrie 2013

Niciodată mulțumit de prestația sa pe scenă, fiindcă este perfecționist. Un multi-talentat, dar întotdeauna prea modest față de calitățile sale artistice, actorului Istvan Teglas i s-a mai adăugat astăzi încă un an, la cei 31 pe care îi avea.

Cu 42 de roluri în producții artistice americane, germane, maghiare și românești, actorul Istvan Teglas își sărbătorește ziua de naștere pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, în rolul lui Osip din spectacolul „Revizorul“ în regia lui Felix Alexa.

Ziarul Metropolis a strâns şase poveşti despre Istvan Teglas, scrise de cei mai apropiaţi prieteni ai lui.

Marius Manole, actor: „Fiecare spectacol e o sărbătoare pentru el“

„István Téglás este unul dintre cei mai corecți și cinstiți oameni pe care mi-a fost dat să-i cunosc în viața asta. Omul ăsta are convingerea că poți să faci lucruri în care crezi și care sunt pe sufletul tău și fără să faci compromisuri. Îl admir pentru că este singurul actor de limba maghiară care a reușit să facă performanță în București și care a urcat pe scena TNB-ului.

Iar pentru asta îți trebuie multă tărie și forță și dorință de a reuși. Fiecare spectacol are importanță pentru el. Fiecare spectacol pentru el e o sărbătoare, ceea ce este foarte frumos. Vreau să cred că o să aibă o carieră frumoasă. Să-i dea Dumnezeu să-și aleagă să facă ce vrea în viață.

Mi-aș dori să-l văd făcând film. Și îi mai doresc multă sănătate, că de asta are cea mai mare nevoie în meseria asta. Iar de fiecare dată când îl vedeți pe afiș pe István Téglás , să mergeți să vedeți spectacolul, pentru că omul ăsta și-a pus toți nervii, și ficații, și toată energia și tot sufletul acolo.”

István Téglás joacă împreună cu Marius Manole în spectacolele „Revizorul“ de la TNB și „Marea iubire a lui Sebastian“, de la Godot Cafe Teatru.

Iris Spiridon, regizor: „Istvan n-o să se descurce în spectacole mediocre“

„Dacă interesează pe cineva să lucreze cu actori frumoși, expresivi și deștepţi, eu îl recomand pe Istvan Teglas. Dacă mai are cineva nevoie de actori care pornesc lucrul cu personajul de la ei înșiși, și care refuză să « învețe meserie» pentru a se păstra sinceri și moderni, eu tot pe el îl recomand.

Și asta nu pentru că este ziua lui, ci pentru că știu cum este să lucrezi cu un actor ca el în fiecare zi. Dacă mai face cineva spectacole frumoase în care are nevoie de un prinț diabolic sau de un vampir angelic, eu sper să vă gândiți la el. Dacă cineva crede că Istvan e coregraf, eu aș spune că, deși se mișcă grozav, merită mult mai tare să-l vedeți jucând.

Mie îmi plac foarte mult cuvintele și pot să vă garantez că nu le-a stricat niciodată, ba chiar le-a dezvoltat și le-a dat mai multe nuanțe decît actori «mari» pe care i-am văzut jucând.

Istvan Teglas

Istvan Teglas, tablou de Iris Spiridon

Dacă o să mă întrebați dacă are accent, pot să vă spun că eu nu am remarcat nici măcar prima dată când l-am văzut, în «Epopeea lui Ghilgameș», spectacol în care el avea cel mai frumos monolog în final. Și de atunci au trecut ani de zile, deci realizați și singuri cât de bun a devenit între timp. Așa că totul depinde de voi!

Mergeți să-l vedeți unde joacă deja și apoi faceți cumva să-l mai văd și eu în spectacole noi, care să-l merite pe el așa cum e. Dacă o să-l distribuiți în spectacole mediocre, n-o să se descurce, pentru că este mult prea special, așa că nu vă bateți capul degeaba. Dacă îl distribuiți în spectacole proaste, atunci s-ar putea să avem o mică problemă, pentru că o să ajung celebră și o să îmi permit să trimit un ucigaș în serie pe urmele voastre.

Citiţi şi: Călătorie în adevărata bucătărie a teatrului

Dar să nu ne gândim de pe acum la asta, astăzi să-i spunem doar «La mulți ani!» și să ne vedem cu toții cu bine prin sălile de teatru.

P.S. Eu i-am dorit anul trecut să fie NEMURITOR. Considerând că asta se va îndeplini cumva de la sine, anul acesta îi doresc să fie un om mai bun.“

Istvan Teglas a lucrat cu Iris Spiridon la spectacolul „Le salon des enfants terribles” de Jean Cocteau.

Cosmin Alexandru Purice, regizor: „István este actorul ideal“

„La mijlocul lui februarie eram într-un impas cu repetițiile la «Comedie neagră». Aveam distribuția formată dar rămăsesem fără actorul principal. I-am propus rolul lui Istvan Teglas, care cred că a acceptat în primul rând pentru că i-a plăcut textul. Ce a urmat a fost o lecție de profesionalism pe care am primit-o la fiecare repetiție.

István este un actor care nu obosește niciodată. István nu întârzie niciodată la repetiții, cu István pe scenă nu poate nimeni să trișeze pentru că s-ar vedea imediat. István este atent la fiecare detaliu, extrem de perfecționist și de o generozitate care activează totul în jur. Este Actorul ideal. La Mulți Ani, István Téglás! Mulți și buni!”

Istvan Teglas a lucrat alături de Cosmin Alexandru Purice la spectacolul „Comedie Neagră“, după Peter Shaffer.

Andreea Novac, coregraf: „Prietenia noastră a devenit mai mult“

„Tu, István, uman și artistic, îmi dai speranță. Şi-mi dai încredere, și-mi dai curaj. Nu o dată ți-am spus că nu știu ce m-aș face fără tine și de fiecare dată îmi dau seama cât sunt de adevărate vorbele acestea. Nu știu ce m-aș face fără tine, nici nu vreau să știu!

Prietenia noastră a apărut artistic, dar a devenit mai mult. E lucrul pe care-l prețuiesc cel mai tare dintre toate pe care le-am realizat în şase ani de când ne cunoaștem. Sper să rămână și să crească.

Și dacă azi sunt aici unde sunt – uman și artistic – în parte ți se datorează. Îți mulțumesc.
Să fii sănătos și să te aflu fericit (orice ar însemna lucrul acesta pentru tine).
La mulți ani, dragul meu!

PS: Și-ți mai mulțumesc că mă aperi de tehnicieni și preiei tu responsabilitatea aceasta în spectacole.”

István Téglás lucrează cu Andreea Novac la spectacolele „Dance a playful body“, cel mai longeviv și apreciat spectacol al său, „Pretend we make you happy“ și „Nemuritorii“.

Istvan Teglas

Istvan Teglas, în „Marea iubire a lui Sebastian“ Foto: Anca Robu

Ştefan Lupu, actor și dansator: „La Mulţi Ani cu «nebunie»… dragă István…“

„Diferența dintre István și foarte mulți colegi de breaslă nu este numai faptul că se mișcă excepțional, ci este faptul că István este un artist. Îți mulțumesc pentru implicarea pe care o ai față de profesia ta, îți mulțumesc pentru siguranța pe care o simt în scenă alături de tine la fiecare reprezentație și bravo pentru finețea și stilul original prin care dai viață personajelor tale“.

István Téglás joacă alături cu Ştefan Lupu la spectacolul „Pretend we make you happy“, un performace cu text și mișcare care se joacă de trei ani cu sala plină atât în țară, cât și în București.

Laura Ilinca, actriță și dramaturg: „La multe roluri mari!“

„L-am cunoscut pe István în 2011, la un workshop organizat de Academia Itinerantă a lui Andrei Șerban la Ipotești. A fost unul din oamenii pe care i-am ales atunci și i-am pus în sertar: cu ei aș vrea tare mult să lucrez odată, cândva. Și vara aceasta a acceptat să joace în piesa scrisă de mine: «Hamlet. Next Hours», piesă care a avut premiera pe 29 septembrie la Godot Cafe Teatru.

A fost așa cum mă așteptam și încă și mai mult: serios, punctual, ambițios, pătimaș, deschis la orice discuție, un actor care are în el multe nuanțe, multe personaje pe care încă nu le-ați văzut dar pe care poate oricînd, dacă i se va da șansa, să le arate. E un actor cu care aș colabora cu bucurie din nou, un om cu care aș bea oricând o cafea și căruia i-aș putea povesti multe știind că vor fi primite cum trebuie.

Ne-a devenit drag tuturor pe parcursul lunilor de repetiție. Și-i urez din toată inima la mulți ani plini de roluri mari!”

István Téglás joacă în spectacolul „Hamlet. Next Hours“, alături de Laura Ilinca, care a scris singura piesă de teatru contemporan românesc inspirată de Shakespeare.

Dacă v-a plăcut articolul, urmăriţi-ne şi pe Facebook!

Foto cu Istvan Teglas în deschiderea articolului – Dani Ioniţă

01
/08
/15

Născut pe 31 iulie 1952 la la Târgu-Jiu (dar trecut în acte pe 1 august), Horaţiu Mălăele a jucat în zeci de piese de teatru şi filme, a regizat cu aceeaşi pasiune şi este un talentat autor de caricaturi şi picturi.

29
/06
/15

Este unul dintre cei mai buni şi mediatizaţi actori din generaţia lui. Poate fi văzut în spectacole de teatru, în filme, în scurtmetraje (aproape în toate scurtmetrajele), ba chiar (foarte des) şi în reclame la televizor.

26
/06
/15

Joc teatru puțin pentru că așa a fost să fie destinul meu, pentru că în România posturile în teatre sunt blocate, colaboratorii sunt puțini și aceeași peste tot, pentru că se formează trene de admirație, pentru că am făcut film și mi s-a pus ștampila că sunt actriță “de film”, cu toate că am 6 ani de “antrenament” pentru teatru și roluri principale deja făcute la niste regizori mari și minunati (ce bine că ei au avut încredere în mine). – Ana Ularu

28
/04
/15

Prima sa experienţă cinematografică a venit după vârsta de 40 de ani. De atunci a fost distribuit de majoritatea regizorilor importanţi de film din România, interpretările sale impresionante aducându-i notorietate şi aprecierea publicului.

11
/03
/15

Actorul Ion Besoiu împlineşte astăzi 84 de ani. Artistul a fost omagiat cu două premii pentru întreaga activitate – din partea Uniunii Teatrale din România (UNITER), în 2008, şi la Gala Gopo din 2011.

26
/02
/15

"Niciodată nu se știe ce e aia "generația de aur". Pentru George Vraca, de pildă, George Constantin nu făcea parte din nicio generație de aur, era un tânăr care juca și el teatru binișor, dar pentru George Constantin generația de aur era Vraca, dar Vraca pentru Nottara nu era generație de aur, și uite așa, când actorul ajunge la vârsta maturității, nu a vieții, a maturității sale artistice, conform destinului, putinței, talentului (...) devine un actor important al teatrului unde este, al teatrului românesc, al locului unde este proțăpit de soartă și devine și el un metal prețios." - Alexandru Repan