Justiţia olandeză a decis că arhivele Muzeului Anne Frank trebuie să revină în Elveţia
http://www.ziarulmetropolis.ro/justitia-olandeza-a-decis-ca-arhivele-muzeului-anne-frank-trebuie-sa-revina-in-elvetia/

Muzeul Anne Frank trebuie să predea arhivele familiei acestei adolescente evreice, devenită celebră pentru jurnalul ei, care au fost împrumutate, unei fundaţii elveţiene înfiinţate de tatăl tinerei.

Un articol de Andrada Văsii|28 Iunie 2013

Muzeul Anne Frank trebuie să predea arhivele familiei acestei adolescente evreice, devenită celebră pentru jurnalul ei, care au fost împrumutate, unei fundaţii elveţiene înfiinţate de tatăl tinerei.

Decizia a fost luată miercuri de către Tribunalul din Amsterdam, punând astfel capăt unei dispute juridice îndelungate. „Tribunalul ordonă Muzeului Anne Frank (din Amsterdam, n.r.) să predea obiectele fundaţiei înainte de 1 ianuarie 2014“, au decis judecătorii olandezi în hotărârea lor, publicată pe internet, informează AFP.

O arhivă de scrisori și fotografii

Arhivele, compuse în principal din scrisori şi fotografii, au fost împrumutate muzeului olandez de Anne Frank Fonds, fundaţia cu sediul la Basel înfiinţată în 1963 de tatăl ei, Otto.

Tribunalul a dispus, totodată, ca Muzeul Anne Frank să plătească cheltuielile de judecată ale fundaţiei, care a deschis acest proces în 2011.

 

Într-un comunicat, reprezentanţii Muzeului Anne Frank au spus că este „regretabil“ faptul că arhivele nu vor putea să rămână la Amsterdam. Amenajat în casa din Amsterdam în care s-au ascuns Anne Frank şi familia sa, muzeul nu contestă proprietatea documentelor, spunând că acestea au fost împrumutate pe termen lung, informează Mediafax.

Jurnalul rămâne

Jurnalul Annei Frank, care aparţine statului olandez şi a fost împrumutat de manieră permanentă muzeului, nu făcea parte din aceste arhive. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, Anne Frank, familia ei, împreună cu alţi evrei s-au ascuns de nazişti, timp de doi ani, într-o anexă secretă a unei case devenită în zilele noastre cel mai popular muzeu din Amsterdam.

O poveste emoționantă

Bolnavă de tifos, Anne Frank a murit în 1945, la vârsta de 15 ani, în lagărul de concentrare de la Bergen-Belsen, în nordul Germaniei. Sora ei Margot a murit în acelaşi lagăr în martie 1945, cu doar câteva săptămâni înainte de eliberarea lagărului de armata britanică, iar mama lor, Edith, a murit în lagărul de la Auschwitz. A supravieţuit doar Otto Frank, tatăl Annei. Un an mai târziu, Otto s-a întors în podul casei din Amsterdam, unde a găsit, aruncat pe jos, un jurnal scris de Anne.

Din 1947, când s-a publicat pentru prima oară în Ţările de Jos, „Jurnalul Annei Frank“ a fost tradus în peste 65 de limbi şi vândut în întreaga lume în peste 30 de milioane de exemplare. La celebritatea „Jurnalului“ au contribuit şi adaptările sale teatrale şi cinematografice, faptul că a devenit materie de studiu în multe şcoli din lume, că a fost obiectul unor analize subtile, dar şi ţinta unor vehemente atacuri.

Otto Frank, singurul dintre ocupanţii anexei secrete din Amsterdam care a supravieţuit Holocaustului, a murit în 1980, la vârsta de 91 de ani.

Foto credit: Wikipedia

20
/01
/17

Marți, 24 ianuarie, la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bdul Regina Elisabeta nr. 38), va avea loc un eveniment dedicat volumului Scrisori către Vera, de Vladimir Nabokov, volum aflat în topul vînzărilor Editurii Polirom la Salonul Internațional de Carte Gaudeamus, ediția 2016. Participă: Veronica D. Niculescu, traducătoarea volumului și Bogdan-Alexandru Stănescu, coordonatorul colecției „Biblioteca Polirom”. Moderează: Emanuela Ignățoiu-Sora

19
/01
/17

Romanul „Cinci colțuri” (cea mai recentă carte a lui Mario Vargas Llosa), în traducerea lui Marin Mălaicu-Hondrari, a văzut lumina tiparului la Humanitas Fiction, la sfârșitul anului trecut, în seria de autor dedicată marelui scriitor peruan.

17
/01
/17

În această seară, de la ora 19.00, la ceainăria Cărturești Verona, editura Nemira lansează o carte fundamentală pentru istoria ideilor, tradusă pentru prima dată în România: Numărul de aur. Rituri și ritmuri pitagoreice în dezvoltarea civilizației occidentale, de Matila C. Ghika. Volumul cuprinde o scrisoare către autor semnată de Paul Valéry, prefață de Basarab Nicolescu și este tradusă din limba franceză de Adrian Pătrușcă.

16
/01
/17

Cartea „Zgomotul timpului” a fost publicată anul trecut în colecția Babel de la Editura Nemira (ediția a II-a, traducere de Virgil Stanciu).

16
/01
/17

Poetul, prozatorul, criticul literar și publicistul Mircea Cărtărescu a fost desemnat, duminică seară, câștigător al celei de-a XXVI-a ediții a Premiului Național de Poezie Mihai Eminescu pentru Opera Omnia, care se acordă, în fiecare an, pe 15 ianuarie, la Botoșani.

09
/01
/17

Cartea de povestiri „Dragoste la 17.50 $” (traducere din limba engleză și note de Cristian Neagoe), de Charles Bukowski, a fost publicată la Editura Polirom, în anul 2016.

09
/01
/17

După un an cu o mulțime de cărți interesante apărute în România, din care însă puține sunt reale evenimente editoriale, Ziarul Metropolis vă propune un top 10 al celor mai semnificative apariții din anul care tocmai s-a încheiat.

21
/12
/16

Cartea „Dragă, mă duc la Charlie” (traducere din limba franceză de Tudorel Urian) a fost publicată anul acesta, la Editura All. Maryse Wolinski (născută în Algeria) este jurnalistă şi scriitoare, soţia caricaturistului Georges Wolinski, ucis în atentatele de la revista satirică „Charlie Hebdo”, pe 7 ianuarie 2015.

Page 1 of 6212345...102030...Last »