INIȚIATIVĂ Teatrul Metropolis, condus de George Ivaşcu, propune, la zece ani de la înfiinţare, un spectacol aniversar, în care vor juca zece actori de până în 30 de ani, selectaţi de maeştri ai scenei româneşti de astăzi în cadrul Galei Metropolis 10 ani, eveniment care a avut loc pe 14 decembrie 2016.
Un articol de Alina Vîlcan|20 februarie 2017
Seria interviurilor cu actorii tineri din distribuția spectacolului aniversar al Teatrului Metropolis, spectacol scris și regizat de Lia Bugnar, continuă cu Lavinia Pele (25 de ani). Fosta studentă a lui Miklós Bács la Cluj-Napoca poate fi văzută din luna martie și în spectacolul Dragoste și Informație, la Teatrul Național din București.
Ce așteptări ai de la spectacolul aniversar al Teatrului Metropolis?
Lucrez la treaba asta cu așteptările… Încerc să nu am așteptări în general, cred că e o atitudine sănătoasă. Ce vreau este să fie un spectacol de care să ne bucurăm multă vreme de acum încolo.
Cum crezi că îți va influența această selecție cariera?
În mod sigur voi învăța lucruri, asta mă interesează cel mai mult acum. Sunt înconjurată de oameni de la care am lucruri de învățat. Ăsta e deja un mare câștig.
Te gândeai că vei fi dintre cei aleși? De ce?
Oarecum. Oricum, m-am bucurat de probă, asta nu mi se întâmplă des… Și am simțit că s-au bucurat și cei din comisie că sunt acolo. Le-am mulțumit când am ieșit din sală și merită să le mai mulțumesc o dată, acum.
Cum ai primit vestea că ești printre cei care vor juca în spectacolul regizat de Lia Bugnar?
Direct de la Lia.
Cum decurg repetițiile?
Merg cu drag la repetiții, timpul petrecut acolo e de calitate și nici măcar de faptul că mă trezesc la opt dimineața nu mă plâng. Deci e de bine…
Cum vezi această inițiativă a Teatrului Metropolis, odată început lucrul?
E foarte bine că se întâmplă asta! Pe viitor, mi-ar plăcea să ajungem să vorbim despre un casting deschis, pentru tineri actori, ca despre un lucru normal, nu ca despre o minune.
Cum ți s-a schimbat programul și ce îți place cel mai mult?
O vreme am lucrat în paralel la un alt spectacol, Dragoste și Informație, care va avea premiera în luna martie la Teatrul Național din București. Echipa e grozavă, iar rezultatul ne dorim să fie pe măsură. E obositor. Eu nu sunt adepta programului încărcat, îmi place să am timp să mă gândesc la un singur lucru, să încerc, apoi să mă răzgândesc, să mă opresc, să mănânc o gogoașă, s-o iau de la capăt… Cred că e nevoie de timp pentru orice lucru cu adevărat bun.
DESPRE LAVINIA PELE
ID: Data și locul nașterii, studii, roluri mai importante de până acum.
14 august, 1991, Beiuș, judetul Bihor. Actorie (nivel licență) – Facultatea de Teatru și Televiziune, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca. Actorie (nivel master) – U.N.A.T.C. „I.L. Caragiale”, București.
Aș spune mai degrabă că am avut niște experiențe și nișțe întâlniri importante. Am avut norocul să-l am alături timp de 3 ani pe domnul Miklós Bács, a fost profesorul meu de actorie. Este omul căruia îi voi fi etern recunoscătoare pentru un milion de lucruri, și probabil cel mai mult pentru că m-a învățat să iubesc din toată inima ceea ce fac.
Mai târziu, la U.N.A.T.C., am descoperit teatrul absurdului, și de data asta având alături oameni de teatru în care cred, și mi-a plăcut enorm această experiență.
Apoi m-am întâlnit cu Sonia, din „Unchiul Vanea”, de A.P. Cehov și Doruleț din „Visul unei nopți de iarnă”, de T. Mușatescu, în egală măsură importante pentru mine. A fost o muncă imensă. Și încă e, „Visul unei nopți de iarnă” se joacă în continuare la Teatrul „Tony Bulandra”, Târgoviște. Și mă rog să am în continuare cât mai multe experiențe notabile!
TEATRU. De ce ai ales teatrul? Cum e să fii o actriță tânără în România zilelor noastre? De ce e bine, de ce e rău?
N-a fost chiar o alegere… S-a întâmplat și mă bucur că a fost așa. E o meserie minunată, nu pot s-o compar cu nimic altceva! Sigur, ce ziceam mai sus, despre cum îmi place și cum am fost învățată să lucrez, nu coincide deloc cu ritmul Bucureștiului în 2017. Dar… învăț.
SCHIMBARE. Ce îți dorești să schimbi tu în teatru, ce ți-ai dori să schimbe sistemul?
În mod sigur ar fi câte ceva de schimbat și în teatru și în sistem, numai că astea sunt lucruri pe care nu le poate schimba nimeni pur și simplu. Schimbarea începe de la oameni. Deci cel mai bun lucru pe care îl pot face eu, și cred că fiecare, e să schimbe lucruri la propria persoană ca om, ca actor, ca locatar de bloc… și așa mai departe. Iar toate celelalte se vor întâmpla firesc, mai devreme sau mai târziu.
PUNCTE FORTE. Care consideri că sunt atuurile tale în viața de actor?
Iubesc teatrul, asta mă împlinește și mă alimentează. Și pe scenă, instinctul. E dezamăgitor dacă nu reușesc să-l urmez de fiecare dată.
COTIDIAN. Cum trăiești în viața de zi cu zi?
Ca orice muritor de rând… Sunt interesată de evoluția mea spirituală, și aproape tot ce fac este în sensul ăsta, sau încercând să mă abat cât mai puțin de la drum.
RECOMANDĂRI CULTURALE. Scriitori (sau dramaturgi) care îți plac, cărțile pe care le citești acum, regizori de urmărit și filme recomandate de tine, muzica pe care o asculți de obicei…
Acum citesc „Puterea prezentului” de Eckhart Tolle. O recomand oricui, e minunatã!
Dramaturgul meu de suflet este Cehov. Îmi place teatrul absurdului și, mai ales, Eugen Ionesco. Cred că e foarte actuală toată opera lui și, totuși, avem foarte rar prilejul de a o vedea pe scenă.
Îmi place Gabriel Garcia Márquez, și romanul meu preferat e „Un veac de singurătate”.
Nu știu dacă din cauza vremurilor sau pur și simplu, îmi place să văd filme românești, vechi și noi, mă interesează mai mult cultura românească, muzica veche și folclorul.
Pe viitor, mi-ar plăcea să ajungem să vorbim despre un casting deschis pentru tineri actori ca despre un lucru normal, nu ca despre o minune.
Foto: Laura Dobre
