Lee Miller: o Rapsodie Română la Londra
https://www.ziarulmetropolis.ro/lee-miller-o-rapsodie-romana-la-londra/

Centrul Cultural Românesc de la Londra/ Fundaţia Raţiu găzduiesc începând cu 10 iulie expoziţia de fotografie „Lee Miller –  O Rapsodie Română“, care prezintă publicului lucrările uneia din cele mai importante figuri feminine ale secolului XX.

Un articol de Liliana Matei|9 iulie 2014

Expoziția este realizată sub patronajul HRH Prințesei Margareta. Curatoriată de Adrian Silvan-Ionescu, expoziția dezvăluie colțuri ascunse ale unei Românii rurale înainte și după cel de-al Doilea Război Mondial, înainte de a fi suferit schimbări politice și sociale majore.

Fotografa suprarealistă Lee Miller (1907-1977) este cel mai adesea amintită pentru contribuția adusă modei ca fotomodel dar și ca fotograf oficial al revistei Vogue în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. În vara anului 1938, împreună cu Roland Penrose, a calătorit pe drumurile României într-o maşină Packard American.

poster_leemiller_clean

Itinerariul lor a început în Atena ducând spre București, unde i-au întâlnit pe muzicianul și antropologul Hari Brauner împreuna cu soția lui, Lena Constante, recunoscută ca păpușar și ca scenograf. Ruta lor i-a dus prin orașe ca Târgu Jiu, Brebu, Tismana, Sibiu, Brașov, Bran, Baia Mare ca apoi să sfârșească la București.

Îndrumată de pasiunea ei pentru suprarealism, Lee Miller a fost fascinată de ritualurile românești, surprinzând prin lentilele camerei de fotografiat tradiții precum Călușarii, Paparuda sau Caloian. Expoziția include fotografii rare care nu au mai fost expuse anterior, prezentând o Românie încă inocentă a anilor ‘30.

După 1946 Lee Miller, s-a întors în România pentru a încerca să își regăsească prietenii care au supravietuit războiului. Imaginile ei surprind impactul pe care l-a avut războiul asupra societăţii care este suspendată în aşteptarea unei schimbări sociale și politice majore.

Fotografiile realizate de Lee Miller reflectă cicatricile iremediabile, viața dificilă şi truda neîncetată pricinuite de război dar și o frumusețe nemărginită regăsită în tradițiile culturale care se mai întâlnesc și astăzi în cultura românească.

Cine a fost Lee Miller

În 1927 Lee Miller a fost descoperită din întâmplare de către Condé Nast, detinățorul revistei Vogue din New York. Portretul ei a fost imediat pus pe prima pagină a revistei iar pozele lui Edward Steichen i-au dat imediat statutul de super model. Tehnica fotografiei a învățat-o de la Man Ray, suprarealistul american și unul din avangardiștii fotografiei. La puțin timp a devenit iubita, asistenta și una din modelele lui favorite, învățând în același timp tehnica fotografiei. Suprarealismul și principiile de pace, libertate și dreptate au stat mereu la baza filosofiei ei de viață.

Lee Miller și-a stabilit propriul studio de succes în New York în 1932, pe care l-a închis mai apoi când s-a căsătorit cu Aziz Eloui Bey și s-a mutat în Cairo. Imaginile din acea perioadă sunt unele dintre cele mai bune lucrări suprarealiste realizate de ea. În 1937 Lee Miller la întâlnit pe suprarealistul britanic Roland Penrose în Paris și au călătorit împreună în sudul Franței. Atunci Picasso i-a pictat portretul de 6 ori și tot de atunci a devenit muza lui Roland Pensrose, ce avea să îi devină soț.

Expoziția este organizată în parteneriat cu Arhivele Lee Miller – arhiva privată dedicată conservării și publicării lucrărilor lui Lee Miller. Acestea se află în Farley Farm House în East Sussex, reședinţa artiștilor suprarealiști Lee Miller și Roland Penrose ce a fost convertită într-un muzeu care celebrează viețile și lucrările celor doi.

Maria Lataretu

Maria Lătăreţu, fotografiată de Lee Miller

INFO

10 IULIE 2014 | 6:30 – 9:30 PM | Vernisaj & Conferință cu Antony Penrose și Bill McAlister
Manchester Square, 18 Fitzhardinge Street, London W1H 6EQ

INTRARE LIBERĂ |

Expoziția este deschisă pănă pe data de 7 August | Luni – Vineri 11.00 am – 6.00 pm

Dr Adrian Silvan Ionescu

Este directorul Institului de Istoria Artei ”G. Oprescu„ sub egida Academiei Române și profesor al Universității Naționale de Artă din București cu specializare în Istoria fotografiei din secolul XIX.

Antony Penrose

Născut la 9 Septembrie 1947 în Londra, UK. Fiul fotografei americane Lee Miller și al lui Roland Penrose, artist suprarealist și biograful lui Picasso. Anthony este directorul Arhivei Lee Miller și Colecției Penrose, care este găzduită în casa Farley Farm House.

Bill McAlister

Născut în Yorkshire. Evreu român dintr-o bunică româncă din Tulcea. Crescut în Canada. Uneori director al Battersea Arts Centre și director pe termen lung al Institute of Contemporary Arts London. În restul timpului este pescar, apicultor și culegător de ciuperci.

Foto credit: Lee Miller Archive (© Lee Miller Archives, England 2014. All rights reserved)

 

09
/06
/22

Muzeul Abandonului a pornit în toamna anului trecut un amplu proiect de reunire, într-o arhivă digitală, a unor arhive personale și instituționale, deocamdată disparate, toate legate de instituționalizarea și dezinstituționalizarea copiilor din România comunistă și post-comunistă.

09
/06
/22

Artistele Andreea Novac, Irina Marinescu și Alina Ușurelu, împreună cu psiholoaga Mihaela Vechiu, socioloaga Fidelie Kalambayi și medicul Roxana Negureanu prezintă (burn)OUT - Prelegeri și incursiuni performative, la AREAL spațiu pentru dezvoltare coregrafică.

08
/06
/22

În mai puțin de o săptămână începe cea de-a 15-a ediție a Festivalului de Teatru Independent UNDERCLOUD, acolo unde teatrul, dansul și efervescența evenimentelor conexe își dau întâlnire cu spectactorii dornici să se bucure de o nouă atmosferă și un nou concept „sub nori”.

31
/05
/22

Inițiat în 2012, de către Fundația M&V Schmidt și Fundația Tabaluga/ Peter Maffay Stiftung, festivalul Săptămâna Haferland are misiunea de a promova cultura și tradițiile sașilor din Transilvania și de a dezvolta sectorul turistic din zona respectivă. Regiunea săsească din Transilvania, cuprinsă între Brașov și Sighișoara, a fost denumită Țara Ovăzului sau Haferland cu sute de ani în urmă, datorită localnicilor care obișnuiau să cultive cu precădere ovăzul, din cauza climatului mai aspru.

30
/05
/22

Să presupunem că o sticlă de plastic, un pet, și-ar dori să plece dintr-un sat din Transilvania și ar vrea călătorească până la Marea Neagră, ori poate și mai departe. Credeţi că ar putea? La această întrebare și-au dorit să găsească răspunsul un grup de voluntari din România. Realizată într-un proiect inedit tip experiment, "Călătoria mea spre mare" este de fapt o poveste despre oameni, mentalităţi și educaţie.