Legenda primului maratonist
http://www.ziarulmetropolis.ro/legenda-primului-maratonist/

În anul 490 înainte de Hristos, oraşele Atena şi Sparta, care în acea vreme erau în conflict, au fost nevoite să uite de rivalitatea dintre ele deoarece perşii înaintau rapid spre teritoriile lor. Atena şi Sparta s-au aliat în luptă, iar bătălia de la Maraton, din 490 înainte de Hristos, este sursă de inspiraţie pentru o legendă. Conform acesteia, Philippides (sau Filipide) a fost primul maratonist din istorie.

Un articol de Cristina Drăgulin|13 Mai 2014

Cum așa? Philippides (530 î.Hr.-490 î.Hr.) a fost trimis de către magistrații atenieni în Sparta pentru a cere ajutor când perșii au debarcat în Golful din satul Maraton, de lângă Atena. Povestea spune că el a alergat aproape 240 de kilometri în două zile.

Conduși de către generalul atenian Miltiade, grecii i-au învins pe perși la Maraton. După victorie, legenda povestește că Philippides a alergat peste 40 de kilometri de la Maraton până la Atena pentru a anunța rezultatul luptei. Ajuns acolo, el a mai avut suflare să spună „Bucurie vouă, noi am câștigat!”, prăbușindu-se apoi mort la pământ, răpus de oboseală.

Philippides a fost, așadar, primul maratonist. Chiar și dacă legenda nu este pe de-a-ntregul adevărată, numele disciplinei sportive „maraton” provine de la satul cu același nume din Grecia.

Astăzi, maratonistul este atletul specializat în cursa de alergare, care se desfășoară pe o distanță de 42,195 de kilometri (distanţa dintre Maraton şi Acropola din Atena). Maratonul a fost o probă inclusă în programul Jocurilor Olimpice încă de la prima ediție modernă, din 1896, la Atena. Primul câștigător oficial al maratonului olimpic a fost un țăran tânăr, Spiridon Louis, numit apoi erou național al Greciei.

Cuvântul „maraton” mai este folosit în combinație cu alți termeni (ședință-maraton, negocieri-maraton, dezbatere-maraton, eveniment-maraton) pentru a desemna ședințe prelungite, negocieri lungi și dificile sau dezbateri laborioase, care nu se mai termină, ori evenimente care se desfășoară pe perioade lungi.



10
/02
/16

Structura „ca și” a ajuns să invadeze limba română, crescând ca iarba rea și ajungând pe buzele tuturor. La origini, o încercare stângace de a evita cacofonia, astăzi este folosită absurd chiar în structuri în care nu există vreun pericol de cacofonie, înlocuind abuziv prepoziția sau adverbul „ca”.

11
/02
/15

... spunea Lucian Blaga în poezia „Izvorul nopţii“. Se întâmplă însă ca unii „îndrăgostiţi“ - mai puţin de gramatică - să-şi exprime sentimentele faţă de persoana adorată prin apelativul „Frumoas-o“ transcris într-un sms debordând de siropeli sau într-un comentariu la o poză de pe Facebook.

03
/02
/15

Pentru că sunt la modă topurile de tot felul, m-am gândit să vă propun și eu unul. Este vorba de topul greșelilor pe care le întâlnesc des în scris și în vorbire.

15
/01
/15

Bine vă regăsesc! În primul rând, vreau să vă urez un Nou An Fericit, pe parcursul căruia să aveți parte de cât mai multe motive să vă bucurați și să vă simțiți împliniți. Desigur, sper să fie un an în care să explorăm împreună limba română.

10
/12
/14

Se poate întâmpla să fim convinși că știm semnificația unui cuvânt și să aflăm, surprinși, că eram în eroare. Până să cunoaștem sensul corect, cu siguranță am căzut în capcanele pleonasmelor.

04
/12
/14

De ce scriem cu un singur „n” și de ce cu doi „n”? În limba română, nu întâlnim foarte des cuvinte în cadrul cărora să dublăm litere. De aceea, atunci când trebuie să o facem pot apărea confuzii.

14
/11
/14

Folosim în vorbirea curentă mai multe expresii provenite din limba latină și care au rezistat testului timpului, fiind încărcate de semnificații - curriculum vitae, sui-generis, in vino veritas, in extremis, post mortem, hic et nunc, persona non grata, grosso modo etc.

29
/10
/14

Numeralul de identificare ne dă, de multe ori, bătăi de cap. Lucrurile sunt mai complicate deoarece, în timp, folosirea lui în limbajul vorbit a suferit câteva modificări care au fost, până la urmă, acceptate ca norme gramaticale.

08
/10
/14

În cazul acordului dintre subiect și predicat atunci când avem de-a face cu substantivul colectiv „majoritatea”, trebuie să ținem cont atât de regulile gramaticale, cât și de înțelesul logic avut de termenul respectiv în propoziții sau fraze.

30
/09
/14

Citind o carte despre stres, „Cum să te aperi de stres”, de Patrick Légeron, pentru a-i înțelege mecanismele și modul în care ne afectează viața, am descoperit că autorul oferă și o origine semantică a termenului, care merge dincolo de explicația din dicționar despre proveniența acestuia.

Page 1 of 3123