”Legionar, fascist și colaboraționist al regimului Ceaușescu”
http://www.ziarulmetropolis.ro/legionar-fascist-si-colaborationist-al-regimului-ceausescu/

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Această caracteristică puţin măgulitoare îl priveşte pe bănăţeanul Iosif Constantin Drăgan (1917-2008) care şi-a făcut averea şi renumele în Italia.

Un articol de Georgeta Filitti|9 August 2017

Ca bursier la Roma al Institutului cultural italian din București (după ce la liceul din Lugoj  îl avusese profesor, printre alții, pe Horia Sima), viitorul om de afaceri face o teză despre Dreptul corporativ (1940) și studiile Corporatismul românesc. Date despre doctrina legionară și Mistica legionarilor lui Codreanu. După război s-a lansat în afaceri cu banii unor bănci româno-italiene (pe care i-ar fi restituit) și cu fonduri de la Horia Sima, provenite din susținerea nazistă a Guvernului național român de la Viena al acestuia.

Societatea Butangaz, înființată la Milano în 1948, l-a lansat pe piața europeană și în Africa de Sud. Prin Agenția de presă și radio Europa și-a făcut reclamă pe măsură și a început colaborarea cu regimul comunist de la București. Vizitele de afaceri în România și organizarea de congrese internaționale de marketing s-au succedat odată cu tratamente la institutul Ana Aslan. În 1973 elogiază regimul comunist în vol. Europa nouă. România țară a două lumi (în l. italiană). În 1988 un adulator l-a înscris printre cei 46 de ”părinți ai patriei”.

I.C.Drăgan rămâne memorabil și prin producția de carte scoasă la editura sa Nagard (Milano): Statele Unite ale Europei, de A.C. Popovici, Istoria literaturii române, de George Călinescu, volumul de memorii Contrapunct în oglindă, de George Enescu, A. Lazarev, un falsificator al istoriei, de C.C. Girescu și Dinu Giurescu, Antonescu, Mareșalul României și războiul de reîntregire. În activitatea de editare a fost ajutat din țară de Traian Filip și Eugen Barbu.

Volumul care a stârnit multă vâlvă, fiind îmbrățișat de o largă pătură de naționaliști comuniști din țară rămâne Noi, tracii; același titlu l-a purtat și o revistă.

În România I.C.D. a ctitorit un trust de presă, cu sedii la Lugoj și Timișoara, având posturi de radio, TV, tipografii și o rețea de distribuție, iar Fundația europeană Drăgan a creat la Lugoj o universitate europeană (1992).

I se mai datorează monumentul lui Decebal de la Mracronia, pe malul Dunării, lângă Orșova, de 40 m. înălțime. Președinte de onoare a diferite asociații, medaliat, director onorific de publicații, doctor honoris causa, cetățean de onoare – toate înainte și după revoluția din 1989 – I.C. Drăgan a fost și unul din cei mai bogați români, cu o avere de circa un miliard de dolari.



20
/08
/17

MEMORIA CULTURALĂ Ultimul interviu, ultimul rol în teatru și în film, ultimul Revelion, ultima amintire cu Toma Caragiu, actorul care s-a născut în 21 august 1925 și a murit în plină glorie la cutremurul din 4 martie 1977.

08
/08
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Cel care se apropie astăzi de opera și mai ales de exegeza ce i-a fost consacrată în țară și străinătate ziaristului, memorialistului, și nu în ultim rând istoricului Pamfil Șeicaru (1894-1980), rămâne uimit de patima ce răzbate atât din unele pagini ale acestuia cât și din cele ale comentatorilor săi.

13
/07
/17

Taifas nocturn, cu amintiri, tutun, cafea și voie bună, între doi scriitori ce-au nimerit pe același palier, în prima și ultima vacanță, pe care au petrecut-o împreună, la Techirghiol. În 2017 se împlinesc 50 de ani de la moartea lui Tudor Arghezi despre care se spunea că era arțăgos cu prietenii și „spurcat la gură” cu străinii.

13
/07
/17

Pe 22 iulie, de la 08:00 la 20:00, găsești în București un workshop de fotografie și explorare urbană, în care afli poveștile orașului de la scriitorul Andrei Crăciun și înveți să faci fotografii de la un profesionist ca Adi Bulboacă.

03
/07
/17

Prea adesea constatăm legăturile noastre spirituale cu Franța și greutatea de a-i categorisi pe unii scriitori. Sunt români? Sunt francezi? Eugen Ionescu, Emil Cioran, Tristan Tzara rămân în fibra lor intimă români, dar exprimarea le e, prin excelență, de tip franțuzesc. În cazul lui Panait Istrati (1884-1935) lucrurile sunt mai complicate.

Page 1 of 2412345...1020...Last »