Lia şi Dan Perjovschi, laureaţii premiului “prinţesa Margriet” al Fundaţiei Culturale Europene
http://www.ziarulmetropolis.ro/lia-si-dan-perjovschi-laureatii-premiului-printesa-margriet-al-fundatiei-culturale-europene/

Artiştii vizuali români Lia şi Dan Perjovschi şi dirijorul german Yoel Gamzou au fost desemnaţi laureaţii celei de-a cincea ediţii a premiului “prinţesa Margriet” al Fundaţiei Culturale Europene. Ceremonia de decernare a premiilor va avea loc pe 19 martie, la Bruxelles, în prezenţa prinţesei Margriet a Olandei. Premiul “prinţesa Margriet” este decernat anual, începând din […]

Un articol de Andrada Văsii|31 Ianuarie 2013

Artiştii vizuali români Lia şi Dan Perjovschi şi dirijorul german Yoel Gamzou au fost desemnaţi laureaţii celei de-a cincea ediţii a premiului “prinţesa Margriet” al Fundaţiei Culturale Europene.

Ceremonia de decernare a premiilor va avea loc pe 19 martie, la Bruxelles, în prezenţa prinţesei Margriet a Olandei. Premiul “prinţesa Margriet” este decernat anual, începând din 2008, artiştilor, intelectualilor şi activiştilor culturali europeni a căror muncă demonstrează importanţa culturii în construirea unei Europe democratice şi cuprinzătoare, informează un comunicat .

Premiul se vrea a fi o platformă pentru sprijinul acordat de Fundaţia Culturală Europeană acelor artişti a căror creaţie poate avea o influenţă în cadrul societăţilor europene.

Valoarea premiului este de 25.000 de euro pentru fiecare laureat.

Lia şi Dan Perjovschi sunt artişti vizuali cu o importantă contribuţie la construirea unei scene de artă româneşti şi internaţionale. Cei doi artişti au fost selectaţi de juriu atât pentru rolul activ pe care arta lor l-a jucat în construirea unei comunităţi culturale în România, cât şi pentru relevanţa europeană a acesteia.Lucrând împreună, soţii Perjovschi şi-au transformat studioul într-un spaţiu accesibil în care acţiunile culturale şi educaţia să fie susţinute, cunoştinţele să fie împărtăşite, iar publicul să devină conştient de importanţa istorică şi culturală a rolului artei în societate.

Germanul Yoel Gamzou este director artistic, dirijor al International Mahler Orchestra, capelmaistru şi director muzical adjunct al Staatstheater Kassel. Juriul premiului prinţesa Margriet l-a ales pe Yoel Gamzou pentru excepţionalul său talent şi pentru energia cu care inspiră generaţii de muzicieni şi de spectatori din întreaga Europă. Gamzou provoacă structurile convenţionale ale muzicii clasice, dezvăluindu-i astfel potenţialul democratic.

“Am încercat să am grijă de răniţii de pe câmpul de luptă (românesc). Am construit cum am putut ceea ce am crezut că-i lipseşte. Oferta mea a devenit utilă şi în Occident. Sunt răsplătită de o fundaţie europeană, nu pot decât să mă bucur. Sper ca nonconformiştii să se simtă inspiraţi şi încurajaţi. Sper să nu mă invidieze nimeni – a fost greu”, a declarat Lia Perjovschi.

La rândul său, Dan Perjovschi a spus: “Ca artist, până la 35 de ani, iei burse şi după 50 (dacă rezişti), premii. Banii vin la fix să mai achitam din datoriile pentru casa-atelier-arhivă-centru-de-artă din Sibiu, că de bătăi tandre pe umăr şi de strângeri de mâini ne-am săturat. E bine când primeşti un premiu internaţional. Noi îl primim pentru carierele noastre de artişti, pentru că am rămas cu tot cu ele în România şi pentru activitatea publică grupată sub sigla CAA/CAA (Arhiva de Artă Contemporană, Centrul de Analiză a Artei). În 2010 am fost daţi afară din atelier de UNA (Universitatea de Artă), deşi atelierul nostru din Bucureşti era sediul unde activa CAA/CAA, de care beneficiau studenţii şi tinerii (sau mai maturii) artişti, ziarişti sau profesionişti din varii domenii.

Am stat în curtea UNA 21 de ani şi n-am fost o dată invitaţi să ne prezentăm activitatea (aia pentru care luăm premiu). Cum este aşa ceva posibil? Să fim bine înţeleşi, nu ne interesează să predăm, nu vrem să fim doctori şi, har domnului, avem unde conferenţia pe tot mapamondul. E bine când un premiu internaţional repară miopia naţională. Eu şi Lia nu am câştigat niciun premiu naţional de artă. Toate premiile şi bursele noastre sunt internaţionale. Premiul ECF-Princess Margriet nu face decât să confirme trendul. De aia stăm aici. Un ghimpe în coastă. O piatră în pantof. O revoluţie la cotitură”.

La ediţiile anterioare ale premiului “prinţesa Margriet”, laureaţi au fost teoreticianul Stuart Hall, coregrafii Jérôme Bel şi Pichet Klunchun, dramaturga şi activista Borka Pavićević, regizorul Stefan Kaegi (din Rimini Protokoll), artiştii Kutluğ Ataman şi Šejla Kamerić, regizorul de film John Akomfrah şi curatorul Charles Esche.

Premiul “prinţesa Margriet” a fost decernat pentru prima oară în 2008, de Fundaţia Culturală Europeană, şi poartă numele celei care, timp de peste 24 de ani, a fost preşedinta fundaţiei. Pentru prinţesa Margriet, cultura este întotdeauna un mijloc de evidenţiere a diversităţii europene. Premiul este un parteneriat între Ministerul olandez al Educaţiei, Culturii şi Ştiinţei şi Ministerul olandez al Afacerilor Externe.

 

 

Sursa: Mediafax

27
/05
/17

În ultima sa corespondență de la Cannes, Mihai Cristea a scris despre cel mai nou film al regizoarei Claire Denis, ”Un beau soleil intérieur”, cu Juliette Binoche în rolul principal, și despre documentarul ”Napalm”, de Claude Lanzmann, care a filmat în Coreea de Nord. Și a surprins-o printr-o fotografie pe Elle Fanning.

27
/05
/17

Wolfgang Muthspiel, Håkon Kornstad (foto), Nguyên Lê, Vasil Hadžimanov Band și Bobo Stenson se alătură lineup-ului final Gărâna Jazz Festival 21. Sunt așteptate 12 trupe internaționale în cele patru zile de jazz, din iulie, la poalele Munților Semenic.

27
/05
/17

A fost premieră la UNTEATRU, „Hughie”, piesă de Eugene O’Neill, în regia lui Alexa Visarion, cu Richard Bovnoczki și Andrei Seușan.

26
/05
/17

„Ca să scrii bine, trebuie să suferi!”, era crezul său, iar pana care-i țâșnea din suflet își trage seva din lumea penală a ocnelor siberiene, unde a fost încarcerat cu lanțuri la picioare. Ridicat la rangul de mari gânditori, titanul literaturii ruse a crezut până în ultima clipă a vieții sale că lumea se va salva prin frumusețe.

26
/05
/17

“Un înger se îndreaptă către un spital bucureştean, prin ploaia cenuşie de iarnă. Vrea să vadă cu ochii săi supraceleşti dacă nu s-a împuţinat lumina în ochii şi în sufletele chirurgilor. Omul de la volan zări îngerul, îi ghici şi aripile pe sub pardesiul subţire şi se gândi că un asemenea trofeu nu avea nimeni.”. Scriitorul Șerban Tomşa a lansat de curând „SUPRAVEGHETORUL şi alte povestiri”, volum din care vă vom prezenta câteva povestiri, pe parcursul acestei luni.

26
/05
/17

Cum vii dinspre Hala Traian către Piața Unirii, pe Calea Călărașilor – la numărul 55 – este La Scena. Un local prietenos, cu o curte primitoare și o sală de teatru la etaj, situat chiar la stradă. La doi pași de Centrul Vechi al Bucureștiului, această sală a Teatrului Arca, înființat prin Fundația Culturală ParteR, este unul dintre primele spații neconvenționale în care, la începutul anilor 2000, tinerii artiști creau spectacole și jucau teatru, atrăgând în proiectele lor îndrăznețe actori consacrați precum Valeria Seciu, Victor Rebengiuc ori Șerban Ionescu. Făcând un salt rapid în timp – ca într-o poveste SF – acesta este și locul care găzduiește duminică, pe 28 mai, a doua reprezentație a Cenușăresei. Primul musical produs de Compania Pelerin, în regia lui Bogdan Tudor Pelerin și pe muzica lui Zeno Apostolache Kiss, este o premieră și pentru La Scena, fiind primul spectacol pentru copii care se joacă aici. 

26
/05
/17

Într-o zi de 26 mai se stingeau din viaţă doi mari actori români: Ștefan Bănică, în 1995, şi Jean Constantin, cincisprezece ani mai târziu. Despre Bănică se ştie că era nu doar un actor uriaş, ci şi un foarte apreciat cântăreţ/lăutar, printre cele mai celebre piese muzicale ale acestuia numărându-se: „Îmi acordați un dans”, „Cum am ajuns să te iubesc”, „Gioconda se mărită”, „Hei, coșar, coșar” și „Astă seară mă fac praf”.

26
/05
/17

În perioada 27 mai-3 iunie 2017, Facultatea de Teatru și Televiziune din Cluj-Napoca organizează cea de a XIV-a ediție a Festivalul Absolvenților „Galactoria”. În cele 8 zile vor avea loc spectacole de teatru susținute de absolvenții școlii și workshopuri conduse de invitații Galei.

26
/05
/17

Prima ediție a LIM – Less is More, platforma europeană de dezvoltare a filmelor cu buget limitat continuă să se desfășoare prin două evenimente importante, ambele organizate în România: cel de-al doilea Workshop din seria LIM și prezentarea celor 16 proiecte selecționate, în fața unui public specializat, în cadrul Festivalului Internațional de Film Transilvania (TIFF).

25
/05
/17

Cea de-a zecea ediție a festivalului TESZT, Festivalul Euroregional de Teatru Timișoara, organizat de Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely” Timișoara, este în plină desfășurare.

25
/05
/17

La cursurile lui Alin Ciupală îmi amintesc că toți voiam să dăm cele mai deștepte răspunsuri la întrebări care ne provocau într-un mare fel. M-am gândit chiar la acele întrebări recent, când cineva, aflând că am terminat Istorie, mi-a replicat banalul ,,înseamnă că ai o memorie bună”. Greșea, omenește.

25
/05
/17

„Barometrul de Consum Cultural 2016. O radiografie a practicilor de consum cultural”, studiu realizat și publicat de Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC), va fi lansat miercuri, 7 iunie 2017, ora 11.00, la Sala Symposium a Bibliotecii Naționale a României, în prezența unor importante personalități din mediul cultural și academic, precum și a Ministrului Culturii, dl. Ioan Vulpescu.

25
/05
/17

În 1977, nimeni auzise despre săbii laser, jedi sau bikini de cupru, și oamenii nu se salutau încă cu formula ''Forța fie cu tine''. Însă, lucrurile erau pe cale să se schimbe - George Lucas, un tânăr regizor de 33 de ani, pregătea cel de-al treilea film al său, o saga intergalactică despre lupta dintre bine și rău avându-l în prim-plan pe Luke Skywalker, un băiat fermier cu un trecut vag. În urmă cu 40 de ani, într-o zi de 25 mai (1977) avea loc loc premiera filmului Războiul stelelor, în regia lui George Lucas, una dintre cele mai de succes pelicule din istorie.

25
/05
/17

O retrospectivă de patru filme clasice realizate de mari regizori ai celebrului Nou Val ceh va putea fi văzută, cu susţinerea Centrului Ceh, la cea de-a patra ediţie a Festivalului Ceau, Cinema!, care va avea loc în perioada 20-23 iulie la Timişoara.

Page 1 of 62112345...102030...Last »