UPDATE Lovitură americană de Barroso pentru filmul european
https://www.ziarulmetropolis.ro/lovitura-americana-de-barroso-pentru-filmul-european/

ANALIZĂ Uniunea Europeană şi Statele Unite sunt pregătite să înceapă o serie de negocieri pentru a ajunge la un acord istoric de liber-schimb. În traducere: Adio subvenţii de la buget pentru filme! Sau, mai direct, modelul hollywoodian mercantil ar acapara bătrâna Europă cinefilă.

Un articol de Ionuţ Mareş|14 iunie 2013

ANALIZĂ Cinematograful american mainstream a aplaudat şi premiat în ultimii ani filme europene ca „The Artist“ sau „Amour“. Însă Hollywoodul şi studiourile sale în căutare de profituri cât mai mari nu ar fi acordat niciodată bani pentru astfel de proiecte ambiţioase. Mai grav este că, în viitorul nu prea îndepărtat, există riscul ca modelul american să se extindă, astfel încât nici Europa să nu-şi mai poată permite asemenea „extravaganţe“.

Aceasta este, în esenţă, miza întregului scandal din jurul negocierilor dintre UE şi SUA pentru obţinerea unui acord de liber-schimb. Şi tocmai pentru excluderea cinematografiei (de fapt, a întregului domeniu cultural şi audiovizual) din viitoarele discuţii comerciale transatlantice luptă acum zeci de cineaşti importanţi şi alte mii de profesionişti europeni din domeniu, semnatari ai unei petiţii. Decizia este însă în mâinile guvernelor naţionale.

Despre ce este vorba de fapt? Uniunea Europeană şi Statele Unite sunt pregătite să înceapă o serie de negocieri pentru a ajunge la un acord istoric de liber-schimb. În general, se presupune că înţelegerile de acest fel limitează sau interzic orice sprijin din partea statului. În traducere: Adio subvenţii de la buget pentru filme! Sau, mai direct, modelul hollywoodian mercantil ar acapara bătrâna Europă cinefilă. Iar filmul ar deveni o simplă marfă, un produs comercial ca oricare altul.

Sectorul audiovizual era în mod tradiţional lăsat în afara acordurilor globale de liber schimb, invocându-se necesara „excepţie culturală“. De această dată însă, cele două mari puteri, UE (mai precis, Comisia Europeană) şi SUA, par hotărâte să meargă până la capăt, ceea ce ar conduce la liberalizarea schimburilor culturale. Apărătorii excepţiei culturale se tem că un acord care include acest sector ar putea pune în pericol crearea, difuzarea şi finanţarea filmelor europene.

Europenii, împărţiţi în două tabere

Comisia Europeană şi-a dat acceptul, în martie, pentru deschiderea discuţiilor cu Washingtonul, incluzând sectorul audiovizual în mandatul negocierilor. Acest mandat ar trebui adoptat de statele membre ale UE, care îl vor analiza astăzi, într-o reuniune a miniştrilor Comerţului.

Din fericire, Franţa, care a acordat anul trecut subvenţii de un miliard de dolari pentru realizarea de filme, se ţine deocamdată tare pe poziţii şi se opune categoric includerii cinematografiei în negocieri. Parisul este susţinut, mai puţin vocal, de Germania, Austria, Spania sau Italia, însă există şi state importante care nu împărtăşesc aceeaşi idee – Marea Britanie, Suedia, Olanda sau Danemarca.

Parlamentul European a votat deja în favoarea menţinerii „excepţiei culturale“, însă, într-un astfel de caz, statele membre au ultimul cuvânt. Indiferent de cum va arăta mandatul negociatorilor UE, forma finală a acordului cu SUA va trebui aprobată de toate ţările comunitare.

Îngrijorător este însă că preşedintele Comisiei Europene José Manuel Barroso (în centrul fotografiei de sus) pare să joace la două capete. Pe de o parte, a introdus sectorul audiovizual în mandatul negociatorilor care vor participa la discuţiile cu Washingtonul. După o întâlnire avută marţi, la Strasbourg, cu câţiva cineaşti, el spus că excluderea audiovizualului din mandatul de negociere „nu este necesară“ pentru a atinge obiectivele UE.

„Excluderea totală a unui sector înseamnă a ne limita ambiţia pentru ansamblul negocierilor. Acest lucru riscă să pună în pericol interesul european într-un sector unde UE are de asemenea interese ofensive“, a explicat Barroso.

Pe de altă parte, portughezul susţine „sus şi tare“ că excepţia culturală nu este negociabilă: „Diversitatea culturală, pilon fondator al Uniunii Europene, va fi pe deplin protejată în viitoarele negocieri cu SUA“.

Mungiu, Mihăileanu şi Costa-Gavras, la negocieri

Numai că cineaştii care s-au întâlnit cu el nu s-au lăsat păcăliţi şi s-au declarat extrem de dezamăgiţi (este uşor să ne reamintim cum Comisia Europeană şi mai multe state au semnat, pe ascuns, controversatul ACTA, trântit în cele din urmă în Parlamentul European, după ce întreaga tărăşenie ieşise la suprafaţă şi începuse să miroasă urât).

„Pentru ce să păstreze în interiorul negocierilor un lucru pe care va refuza să îl pună în discuţie? Ar fi mai bine să-l excludem complet de acum. Cultura nu este o marfă, nu putem să o punem pe masă ca pe maşini, lămpi sau şuruburi“, şi-a exprimat nemulţumirea cineastul român stabilit în Franţa, Radu Mihăileanu (foto). El a participat la discuţiile cu Barroso alături de regizorii Cristian Mungiu, Costa-Gavras, Lucas Delvaux, Daniele Luchetti şi Dariusz Jablonski, cu toţii având-o în frunte pe actriţa fraceză Berenice Bejo (premiată recent la Cannes).

Costa-Gavras a fost şi mai dur, afirmând, după întâlnire, că Barroso „este un om periculos pentru cultura europeană“ şi că „va aplatiza totul“.

Rămâne de văzut care va fi până la urmă mandatul negociatorilor europeni şi dacă discuţiile vor mai începe sau nu pentru moment. Răspunsul ar trebui să vină în aceste zile. Cert este însă că presiunea Statelor Unite se dovedeşte puternică. Guvernul american a atenţionat deja Bruxellesul că exceptarea industriei de film din negocierile comerciale transatlantice ar putea atrage un val de solicitări din partea Washingtonului pentru excepţii similare, ceea ce ar pune în pericol un acord comprehensiv. SUA speră ca startul oficial al negocierilor privind acordul de liber-schimb cu UE să fie dat săptămâna viitoare la reuniunea G8 din Irlanda de Nord.

Pe o piaţă europeană deja invadată şi acaparată în bună parte de producţiile hollywoodiene, slăbirea filmului european aşa cum îl ştim ar putea însemna intrarea pe un drum periculos. Sau, aşa cum a spus actriţa Berenice Bejo, premiată luna trecută la Cannes şi devenită celebră în întreaga lume după succesul filmului mut „The Artist“, cea mai mare temere este că vor exista numai filme comerciale cu bugete mari, iar diversitatea va fi distrusă.

UPDATE

Chiar dacă, în cele din urmă, Franţa rămăsese vineri singură împotriva celorlalte 26 de state în opoziţia faţă de includerea audiovizualului în negocierile comerciale cu SUA, Parisul a avut câştig de cauză. Cel puţin pentru moment. După 12 ore de discuţii între miniştrii Comerţului din UE, Comisia Europeană a anunţat vineri noapte că a fost aprobat mandatul pentru negocierile cu Washingtonul, fără că acesta să cuprindă şi cinematografia.

Excepţia culturală va fi protejată. Compromisul obţinut prevede însă că această chestiune ar putea reapărea în discuţie pe parcurs, dacă negociatorii UE vor considera necesar. Adică întregul scandal ar putea reizbucni. Barroso a fost învins pentru moment.

Foto: wikipedia, cinemarx.ro, cinemagia.ro

12
/01
/17

Recent apărut în cadrul unui program al Asociaţiei One World Romania şi sub coordonarea criticului Adina Brădeanu, DVD-ul „Sahia Vintage III”, dedicat temei copiilor, adună zece documentare de scurtmetraj din timpul comunismului, a căror selecţie pune în discuţie memoria istorică, socială şi, mai ales, cinematografică.

12
/01
/17

Pentru prima oară, OSCAR WEEKEND aduce la București opt din cele nouă filme aflate în cursa pentru Oscar la categoria Cel mai bun film străin. „A Man Called Ove” în regia lui Hannes Holm, Cea mai bună comedie a anului (Premiile Academiei Europene de Film 2016) este propunerea Suediei la Oscar și last entry în programul OSCAR WEEKEND.

11
/01
/17

Organizatorii Berlinalei au anunțat un alt lot de filme care vor fi prezentate în cadrul festivalului internațional de luna viitoare, printre care și sequel-ul comediei negre "Trainspotting" din 1996, El Bar (The Bar), ultimul film al spaniolului Álex de la Iglesia - autorul aclamatului "Balada triste de trompeta" -, dar și noul film cu supereroi în care apar Hugh Jackman, Patrick Stewart și Elizabeth Rodriguez. Festivalul de Film de la Berlin 2017 va avea loc în perioada 9 - 19 februarie.

09
/01
/17

Filme propuse la premiul Oscar la categoria "cel mai bun film într-o limbă străină" vor fi proiectate, de vineri până duminică, la Cinema "Elvira Popescu". Evenimentul, numit "Oscar Weekend", are loc la o săptămână de la deschiderea primei sesiuni de votare la premiile Oscar.

09
/01
/17

Ediția din 2017 a Globurilor de Aur a fost dominată de musicalul "La La Land", marele favorit al serii, care a obținut toate cele șapte premii pentru care a fost nominalizat: Cel mai bun musical/comedie, Cel mai bun regizor, Cel mai bun scenariu , Cea mai bună actriţă și cel mai bun actor într-un musical/comedie, cea mai bună coloană sonoră şi cel mai bun cântec.

07
/01
/17

CRONICĂ DE FILM Adevărul e că numai un regizor excesiv ca Xavier Dolan, puștiul minune și răsfățat al cinematografiei mondiale, putea oferi un rateu așa frumos ca „Juste la fin du monde”, câștigător al Grand Prix la Cannes în 2016.

06
/01
/17

Disponibil pe platforma gratuită Cinepub în cadrul omnibusului „Scurt/4: Istorii de inimă neagră” (2014), scurtmetrajul „Trece și prin perete” este o capodoperă în care Radu Jude, inspirându-se narativ dintr-o povestire, „În magazie”, a lui Cehov, comprimă o serie de idei extrem de ofertante.

06
/01
/17

Asociația Culturală Control N – partener LIM – Less is More | platformă europeană de dezvoltare de scenarii pentru filme cu buget redus – anunță ultimele zile de înscrieri pentru prima ediție a proiectului, ce urmează să se desfășoare în 2017, în trei țări diferite din Europa.

05
/01
/17

În regia lui David Frankel, laureat al premiului Oscar, filmul „Collateral Beauty: A doua șansă” se mândrește cu o distribuție de cinci stele, din care fac parte Will Smith, Edward Norton, Keira Knightley, Michael Peña, Naomie Harris, Jacob Latimore, precum şi două actrițe premiate la Oscar: Kate Winslet şi Helen Mirren.

26
/12
/16

CRONICĂ DE FILM Noul film al lui Damien Chazelle, „La La Land”, este în primul rând o surprinzătoare explozie de muzică și culori. Un film fermecător la suprafață, însă dulceag și convențional sub poleiala de musical care vrea să omagieze Epoca de Aur a Hollywood-ului.

22
/12
/16

Cu siguranţă unul dintre cele mai aşteptate filme ale anului, care se bucură deja de şapte nominalizări la Globurile de Aur şi se poziţionează astfel ca unii dintre marii favoriţi la Oscaruri, ,,La La Land” va avea premiera în cinematografele din România pe 23 decembrie.