Lucian Boia: „Românii au mai mult cultura compromisului, decât cultura rezistenţei“
http://www.ziarulmetropolis.ro/lucian-boia-romanii-au-mai-mult-cultura-supunerii-cultura-compromisului-decat-cultura-rezistentei/

România este altfel, dar nu chiar atât de altfel. Istoricul Lucian Boia a vorbit despre ultima sa carte, despre influenţa comunismului, despre viitor şi despre egalitatea dintre sexe, în cea mai recentă emisiune „Garantat 100%“.

Un articol de Andrada Văsii|1 Iulie 2013

România este altfel, dar nu chiar atât de altfel. Istoricul Lucian Boia a vorbit despre ultima sa carte, despre influența comunismului, despre viitor și despre egalitatea dintre sexe, în cea mai recentă emisiune ,,Garantat 100%“.

„Nu îmi doresc nimic special. Eu mă simt bine chiar dacă unii consideră că am criticat prea tare România. Eu mă simt bine în România. Mă simt normal, acesta e locul meu. Îmi văd de treabă, iar treaba mea este să scriu cărți. Altceva nici nu prea știu să fac“, i-a spus Lucian Boia lui Cătălin Ştefănescu, la începutul emisiunii „Garantat 100%“, difuzată duminică seara pe TVR1.

Apoi a vorbit despre demarajul Occidentului, despre legătura dintre mortalitatea infantilă și lipsa autostrăzilor,  despre viitor, despre egalitatea dintre rase și sexe. Mai jos sunt câteva fragmente din discursul său.

Puteți urmări înregistrarea integrală a emisiunii aici.

„Nu numai România este altfel. Toate țările, toate națiunile sunt altfel, sunt asemănătoare pe o parte, dar și cu diferențe. Deci altfel sunt toți. S-au împiedicat unii de titlu. Cum era să îmi intitulez cartea? «De ce este România altfel după cum și alții sunt altfel»? Pur și simplu este un titlu care s-a dorit expresiv, fără să fie incorect prin asta. Întrebarea care duce lucrurile puțin mai departe este aceea dacă România nu este puțin încă mai altfel.

Citiţi şi: VIDEO Cum vede Lucian Boia lumea viitorului

Recent auzeam informația asta: România este pe primul loc la mortalitatea infantilă. A fost pe primul loc și în perioada interbelică. Suntem tot pe ultimul loc la construcția de autostrăzi. Ce legătură are mortalitatea infantilă cu autostrăzile? Aparent nu are nici una, dar legătura este cu evoluția de ansamblu a României. Cred că în România – sigur că e greu de numărat, punct cu punct – s-au adunat ceva mai multe dereglări, ceva mai multe neajunsuri decât în alte societăți europene. Și nu  de ieri, de alaltăieri.

„România nu e țara cu potențialul cel mai scăzut din Europa; dar de ce e țara care, în multe privințe, se află la coada Europei? Aici se pot da răspunsuri, unele dintre ele mult prea simple, cu care nu am cum să fiu de acord. «Din cauza guvernării actuale. Sau din cauza guvernului dinainte. Sau din cauza guvernului dinaintea guvernului dinainte.» E cam puțin.“

Lucian Boia,
istoric

Bun, se dă în mare măsură vina pe comunism. Cu asta sunt de acord, dar până la un punct, fiindcă și comunismul a dereglat atât de tare lucrurile, le-a dereglat până la urmă mai rău la noi decât în alte părți. De ce? Pentru că și comunismul s-a așezat într-o societate în care întârzierile și dereglările existau. Și ne uităm la România interbelică, care înseamnă o elită intelectuală excepțională, dar – în același timp – societatea românească, în profunzimile ei, prezintă elemente de mare întârziere.

Deci România interbelică este țara europeană cu cel mai mare procent de analfabeți. Și, raportând la elita excepțională, probabil că avem contrastul cel mai mare pe care-l prezintă o societatea europeană în perioada interbelică, între nivelul cel mai de sus și nivelul cel mai de jos.“

„Eu nu i-am vorbit de rău pe români în cartea mea. Eu am vorbit de rău, dacă pot să zic așa, de România. Nu românii sunt în cauză, nu un dat psihologic fundamental. Eu nu mă refer la psihologia românilor, mă refer la întârzierile românești, dar acestea sunt întârzieri istorice ale României care nu-i condamnă în nici un fel pe români. Românii au avut o anumită istorie până astăzi, vor putea avea, nu știu ce istorie, dar vor avea o istorie și de acum înainte, care s-ar putea să fie cu totul diferită de istoria de până astăzi.“

Lucian Boia

Nu chiar atât de altfel

„Om fi noi altfel, dar nu suntem chiar atât de altfel. Dar, se adaugă probabil și o anumită cultură paternalistă, un anume respect față de putere, o anume încetineală față de reacțiile împotriva puterii, împotriva abuzurilor puterii. Lucrurile se leagă mai greu la noi, nu numai în pătura intelectuală, ci în general. Românii chiar protestează când protestează (Răscoala din 1907, decembrie 1989); însă, până la aceste proteste masive care se lasă și cu vărsare de sânge – ceea ce nu e bine -, ar fi mai bun un reglaj fin, de la o zi la alta. În rest, românii au mai mult cultura supunerii, cultura compromisului, decât cultura rezistenței.

Oamenii fac istoria. Însă istoria este alcătuită din atâtea elemente, încât până la urmă rezultanta este oarecum abstractă. Dacă vrei să forțezi istoria, nu reușești să o forțezi. Uitați-vă la comunism, a încercat să schimbe complet sensul istoriei, să construiască o altă lume și a eșuat în mod lamentabil.

„Politicile ușor voluntariste s-ar putea să dețină unele rezultate dacă nu forțezi istoria, dacă mergi în sensul ei. Sigur că românii și-au făcut istoria, dar nu numai românii și-au făcut istoria lor. Pentru că suntem într-o istorie mai generală: sunt și popoarele care ne înconjoară, sunt toate evenimentele pe care nu ai avut cum să le controlezi. Nu noi i-am adus pe turci în Europa, nu?“

Lucian Boia

România,  în viitor

„Despre viitor se spun doar prostii. Dacă vreți să spun prostii, ne putem juca, sigur că da. M-am ocupat puțin de chestiunea aceasta a viitorului, pentru că s-au făcut tot felul de scenarii – în secolul XIX despre secolul al XX-lea, în secolul al XX-lea despre secolul al XXI-lea; și sunt de tot hazul. Toate au căzut alături de evoluția reală a istoriei. De lucrul acesta sunt sigur.

Nu sunt sigur de multe lucruri, dar de acesta sunt: nu avem nici cea mai mică capacitate de a prefigura viitorul. Sunt prea multe lucruri care se combină. Bineînțeles ne putem preface că știm câte ceva și putem spune prostii, dacă vreți. Pot să intru în jocul acesta. Dar avertizez că nu voi spune nimic demn de luat în seamă.“

„Viitorul va fi foarte diferit de prezent. Vom trăi în altă lume. Civilizația actuală este creația Occidentului și aproape numai a Occidentului. Acum e clar că Occidentul a început să dea semne de oboseală.”

Lucian Boia

Mitologii despre inegalitate

„M-am ocupat de mitologiile secolului XIX și sunt mitologii axate pe inegalitatea, în mare măsură imaginară, mult amplificată, în ce privește rasele. Avem rasa albă, albii care nu sunt chiar albi, pieile roșii care nu sunt roșii… Am avut cu ani în urmă, în Franța, o discuție cu o tânără coreeană care îmi spunea indignată: «De ce se spune despre noi că suntem galbeni, când de fapt nu suntem galbeni?». Bineînțeles că nu sunt galbeni, dar a  fost împărțirea aceasta strictă în rase, sigur și o ierarhizare. Rasa albă care este deasupra, după aceea o ierarhizare în interiorul rasei albe – nordicii, germanicii care erau superiori meridionalilor – și totul era o ierarhie rasială, care e și incorectă și, ideologic vorbind, intolerabilă.

Cred că este intolerabil să vorbim despre inegalitate între rase, cred că este intolerabil să vorbim în interiorul speciei umane despre inegalitate între bărbați și femei și așa mai departe, dar, în același timp, cred că există și diferențe pe lumea aceasta care îmbogățesc specia umană, nu o sărăcesc. Există și între rase, și între bărbați și femei. Ce facem? Ajungem la un singur sex? Ar fi o lume foarte plicticoasă.

Eu pledez pentru egalitate în sensul larg al termenului, pledez fără nici cea mai mică concesie, pentru respectarea demnității umane, dar, în același timp, cred că este cazul să ne asumăm și diferențele care sunt de tot felul. Lumea este egală într-un sens, dar este și foarte diversă.“

Foto: Radu Sandovici www.vertizontal.ro / Librăria Humanitas de la Cişmigiu

26
/02
/17

Filmul „Lion/Saroo: Drumul spre acasă” care se bucură de un succes răsunător în toate colţurile lumii, se bazează pe o poveste reală, emoţionantă şi plină de candoarea şi speranţa regăsirii familiei.

25
/02
/17

În perioada 14-17 septembrie 2017, va avea loc a doua ediție a DokStation Music Documentary Film Festival, singurul festival de documentare muzicale din București. Proiecțiile, concertele, evenimentele și atelierele pentru copii și tineri se vor desfășura în mai multe cartiere ale capitalei.

25
/02
/17

Duminică, 26 februarie 2017, de la ora 19.00, la Teatrul EXCELSIOR va avea loc premiera spectacolului „TimeAholics” de Bogdan Capșa, un tânăr de 17 ani, în regia Ancăi Ciuclaru. Piesa a câștigat cea de-a doua ediție a Concursului de dramaturgie pentru adolescenți New Drama.

24
/02
/17

Când îl văd îmi dispare complet cheful pentru micul dejun frugal, pe care îl servesc cu religiozitate (3-4 ouă – fierte, ochiuri sau omletă- un copănel de pui sau câteva felii zdravene de șuncă, ceva mezeluri la grămadă, niște castraveciori murați sau gogoșari în oțet, un codru de brânză și ce mai pică), parcă mă văd la bătrânețe, adică peste două –trei luni, mimând mișcare cu gândul la ce o să mănânc după.

24
/02
/17

Centrul Cultural Casa Artelor și Primăria Sectorului 3 îi invită pe bucureșteni astăzi, între orele 18.00 și 21.00, la "ZIUA DRAGOBETELUI", ediția a IV-a, un eveniment dedicat iubirii și tradițiilor românești. La ora 19.00, în Cupola Casei Artelor, toți cei care doresc să închine un pahar de vin în cinstea iubirii autentic românești, vor fi invitați la o prezentare de vinuri, urmată de o degustare.

24
/02
/17

CRONICĂ DE FILM Danny Boyle ţinteşte resursele de nostalgie după tinereţe ale spectatorilor, cu „T2 Trainspotting”, reîntâlnirea a patru personaje celebre după 20 de ani. În schimb, „Copacul cu poveşti”, de spaniolul J.A. Bayona, este o melodramă care evadează din când în când în fantastic, însă fără o mare îndrăzneală.

23
/02
/17

Teatrul Evreiesc de Stat continuă familiarizarea publicului cu dramaturgia unuia dintre cei mai valoroşi dramaturgi israelieni contemporani, Hillel Mittelpunkt. După comedia Varşovia.Ghid Turistic, ”Şofer / Pictor” aduce în scenă doi protagonişti complet diferiţi, forţaţi să trăiască împreună într-un spaţiu închis. Premiera oficială a spectacolului va avea loc pe 24, 25 şi 26 februarie, de la ora 19.00, la Teatrul Evreiesc de Stat.

23
/02
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE În 1789 se năştea la Hotahova (azi în Albania) un om cu destin neobişnuit. La zece ani vine în Ţara Românească, face studii de filosofie la Viena şi de medicină în Germania, la Halle; revine la Bucureşti şi aici are o carieră spectaculoasă, cu reverberaţii până astăzi în Grecia. S-a stins din viaţă în 1874. E vorba de Apostol Arsaki.

23
/02
/17

A fost o vreme când la Bucureşti s-a construit mult, somptuos şi durabil. În istoria Europei răstimpul e cunoscut drept la belle époque; în România a fost vorba de domnia regelui Carol I. Să amintim doar câteva clădiri ridicate atunci şi cu care ne mândrim şi azi în faţa străinilor, încercând  să-i convingem că am fost „micul Paris”. Aşa dar: Ateneul român, Ministerul Agriculturii, Palatul Cantacuzino, Palatul de Justiţie, Poşta, CEC-ul, Muzeul Ţăranului Român, Palatul Bursei, Palatul Asigurări Generala, Bufetul de la Şosea, Palatul Camerei Deputaţilor (azi muzeul Patriarhiei), Fundaţia universitară Carol I

23
/02
/17

„Bacalaureat” (regia Cristian Mungiu)”, „Câini” (regia Bogdan Mirică), „Două lozuri” (regia Paul Negoescu), „Inimi cicatrizate” (regia Radu Jude) și „Sieranevada” (regia Cristi Puiu) intră oficial în cursa pentru trofeul Gopo 2017 la categoria „Cel mai bun film”.

23
/02
/17

Reîntors recent la Teatrul Național din Iași, Radu Afrim pune în scenă spectacolul Măcelăria lui Iov, un text provocator, semnat de Fausto Paravidino, unul dintre cei mai în vogă dramaturgi europeni ai momentului. Măcelăria lui Iov se va juca la Naţionalul ieşean, în premieră pe ţară, sâmbătă, 25 februarie, și duminică, 26 februarie, de la ora 19.30, la Sala Teatru³. Următoarele reprezentații ale spectacolului (nerecomandat persoanelor sub 16 ani) vor avea loc pe 7 şi 12 martie, de la ora 19.00.

23
/02
/17

Se întâmpla de Dragobete, în anul 1929. Pentru prima oară în România, miza unui concurs de frumusețe era participarea la celebrul „Miss Univers”. După desfășurarea semifinalelor, organizate pe județe, Magda Demetrescu, “orfană de doar 17 ani, adoptată şi crescută de una dintre mătuşile sale.”- potrivit presei vremii - avea să fie declarată la începutul lunii martie „Miss România”.

Page 1 of 59612345...102030...Last »