Lucian Boia: „Românii au mai mult cultura compromisului, decât cultura rezistenţei“
http://www.ziarulmetropolis.ro/lucian-boia-romanii-au-mai-mult-cultura-supunerii-cultura-compromisului-decat-cultura-rezistentei/

România este altfel, dar nu chiar atât de altfel. Istoricul Lucian Boia a vorbit despre ultima sa carte, despre influenţa comunismului, despre viitor şi despre egalitatea dintre sexe, în cea mai recentă emisiune „Garantat 100%“.

Un articol de Andrada Văsii|1 Iulie 2013

România este altfel, dar nu chiar atât de altfel. Istoricul Lucian Boia a vorbit despre ultima sa carte, despre influența comunismului, despre viitor și despre egalitatea dintre sexe, în cea mai recentă emisiune ,,Garantat 100%“.

„Nu îmi doresc nimic special. Eu mă simt bine chiar dacă unii consideră că am criticat prea tare România. Eu mă simt bine în România. Mă simt normal, acesta e locul meu. Îmi văd de treabă, iar treaba mea este să scriu cărți. Altceva nici nu prea știu să fac“, i-a spus Lucian Boia lui Cătălin Ştefănescu, la începutul emisiunii „Garantat 100%“, difuzată duminică seara pe TVR1.

Apoi a vorbit despre demarajul Occidentului, despre legătura dintre mortalitatea infantilă și lipsa autostrăzilor,  despre viitor, despre egalitatea dintre rase și sexe. Mai jos sunt câteva fragmente din discursul său.

Puteți urmări înregistrarea integrală a emisiunii aici.

„Nu numai România este altfel. Toate țările, toate națiunile sunt altfel, sunt asemănătoare pe o parte, dar și cu diferențe. Deci altfel sunt toți. S-au împiedicat unii de titlu. Cum era să îmi intitulez cartea? «De ce este România altfel după cum și alții sunt altfel»? Pur și simplu este un titlu care s-a dorit expresiv, fără să fie incorect prin asta. Întrebarea care duce lucrurile puțin mai departe este aceea dacă România nu este puțin încă mai altfel.

Citiţi şi: VIDEO Cum vede Lucian Boia lumea viitorului

Recent auzeam informația asta: România este pe primul loc la mortalitatea infantilă. A fost pe primul loc și în perioada interbelică. Suntem tot pe ultimul loc la construcția de autostrăzi. Ce legătură are mortalitatea infantilă cu autostrăzile? Aparent nu are nici una, dar legătura este cu evoluția de ansamblu a României. Cred că în România – sigur că e greu de numărat, punct cu punct – s-au adunat ceva mai multe dereglări, ceva mai multe neajunsuri decât în alte societăți europene. Și nu  de ieri, de alaltăieri.

„România nu e țara cu potențialul cel mai scăzut din Europa; dar de ce e țara care, în multe privințe, se află la coada Europei? Aici se pot da răspunsuri, unele dintre ele mult prea simple, cu care nu am cum să fiu de acord. «Din cauza guvernării actuale. Sau din cauza guvernului dinainte. Sau din cauza guvernului dinaintea guvernului dinainte.» E cam puțin.“

Lucian Boia,
istoric

Bun, se dă în mare măsură vina pe comunism. Cu asta sunt de acord, dar până la un punct, fiindcă și comunismul a dereglat atât de tare lucrurile, le-a dereglat până la urmă mai rău la noi decât în alte părți. De ce? Pentru că și comunismul s-a așezat într-o societate în care întârzierile și dereglările existau. Și ne uităm la România interbelică, care înseamnă o elită intelectuală excepțională, dar – în același timp – societatea românească, în profunzimile ei, prezintă elemente de mare întârziere.

Deci România interbelică este țara europeană cu cel mai mare procent de analfabeți. Și, raportând la elita excepțională, probabil că avem contrastul cel mai mare pe care-l prezintă o societatea europeană în perioada interbelică, între nivelul cel mai de sus și nivelul cel mai de jos.“

„Eu nu i-am vorbit de rău pe români în cartea mea. Eu am vorbit de rău, dacă pot să zic așa, de România. Nu românii sunt în cauză, nu un dat psihologic fundamental. Eu nu mă refer la psihologia românilor, mă refer la întârzierile românești, dar acestea sunt întârzieri istorice ale României care nu-i condamnă în nici un fel pe români. Românii au avut o anumită istorie până astăzi, vor putea avea, nu știu ce istorie, dar vor avea o istorie și de acum înainte, care s-ar putea să fie cu totul diferită de istoria de până astăzi.“

Lucian Boia

Nu chiar atât de altfel

„Om fi noi altfel, dar nu suntem chiar atât de altfel. Dar, se adaugă probabil și o anumită cultură paternalistă, un anume respect față de putere, o anume încetineală față de reacțiile împotriva puterii, împotriva abuzurilor puterii. Lucrurile se leagă mai greu la noi, nu numai în pătura intelectuală, ci în general. Românii chiar protestează când protestează (Răscoala din 1907, decembrie 1989); însă, până la aceste proteste masive care se lasă și cu vărsare de sânge – ceea ce nu e bine -, ar fi mai bun un reglaj fin, de la o zi la alta. În rest, românii au mai mult cultura supunerii, cultura compromisului, decât cultura rezistenței.

Oamenii fac istoria. Însă istoria este alcătuită din atâtea elemente, încât până la urmă rezultanta este oarecum abstractă. Dacă vrei să forțezi istoria, nu reușești să o forțezi. Uitați-vă la comunism, a încercat să schimbe complet sensul istoriei, să construiască o altă lume și a eșuat în mod lamentabil.

„Politicile ușor voluntariste s-ar putea să dețină unele rezultate dacă nu forțezi istoria, dacă mergi în sensul ei. Sigur că românii și-au făcut istoria, dar nu numai românii și-au făcut istoria lor. Pentru că suntem într-o istorie mai generală: sunt și popoarele care ne înconjoară, sunt toate evenimentele pe care nu ai avut cum să le controlezi. Nu noi i-am adus pe turci în Europa, nu?“

Lucian Boia

România,  în viitor

„Despre viitor se spun doar prostii. Dacă vreți să spun prostii, ne putem juca, sigur că da. M-am ocupat puțin de chestiunea aceasta a viitorului, pentru că s-au făcut tot felul de scenarii – în secolul XIX despre secolul al XX-lea, în secolul al XX-lea despre secolul al XXI-lea; și sunt de tot hazul. Toate au căzut alături de evoluția reală a istoriei. De lucrul acesta sunt sigur.

Nu sunt sigur de multe lucruri, dar de acesta sunt: nu avem nici cea mai mică capacitate de a prefigura viitorul. Sunt prea multe lucruri care se combină. Bineînțeles ne putem preface că știm câte ceva și putem spune prostii, dacă vreți. Pot să intru în jocul acesta. Dar avertizez că nu voi spune nimic demn de luat în seamă.“

„Viitorul va fi foarte diferit de prezent. Vom trăi în altă lume. Civilizația actuală este creația Occidentului și aproape numai a Occidentului. Acum e clar că Occidentul a început să dea semne de oboseală.”

Lucian Boia

Mitologii despre inegalitate

„M-am ocupat de mitologiile secolului XIX și sunt mitologii axate pe inegalitatea, în mare măsură imaginară, mult amplificată, în ce privește rasele. Avem rasa albă, albii care nu sunt chiar albi, pieile roșii care nu sunt roșii… Am avut cu ani în urmă, în Franța, o discuție cu o tânără coreeană care îmi spunea indignată: «De ce se spune despre noi că suntem galbeni, când de fapt nu suntem galbeni?». Bineînțeles că nu sunt galbeni, dar a  fost împărțirea aceasta strictă în rase, sigur și o ierarhizare. Rasa albă care este deasupra, după aceea o ierarhizare în interiorul rasei albe – nordicii, germanicii care erau superiori meridionalilor – și totul era o ierarhie rasială, care e și incorectă și, ideologic vorbind, intolerabilă.

Cred că este intolerabil să vorbim despre inegalitate între rase, cred că este intolerabil să vorbim în interiorul speciei umane despre inegalitate între bărbați și femei și așa mai departe, dar, în același timp, cred că există și diferențe pe lumea aceasta care îmbogățesc specia umană, nu o sărăcesc. Există și între rase, și între bărbați și femei. Ce facem? Ajungem la un singur sex? Ar fi o lume foarte plicticoasă.

Eu pledez pentru egalitate în sensul larg al termenului, pledez fără nici cea mai mică concesie, pentru respectarea demnității umane, dar, în același timp, cred că este cazul să ne asumăm și diferențele care sunt de tot felul. Lumea este egală într-un sens, dar este și foarte diversă.“

Foto: Radu Sandovici www.vertizontal.ro / Librăria Humanitas de la Cişmigiu

28
/03
/17

Editura Humanitas Fiction îi aşteaptă pe iubitorii de carte miercuri, 29 martie, de la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (Bld. Regina Elisabeta nr.38), la lansarea volumului "Fata cu fragi" de Lisa Strømme, recent apărut în colecţia Raftul Denisei în traducerea Irinei Bojin, un roman despre tumultoasa poveste de dragoste care a inspirat celebrul tablou Strigătul de Edvard Munch.

28
/03
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE În 1960 se năştea la Brăila o mică făptură căreia i s-a prezis un viitor strălucit. Proorocirea s-a împlinit doar până la o vreme. Ca şi alţi mulţi români, şi-a făcut studiile la Paris; a debutat în oraşul natal la 21 de ani dar consacrarea a început să se contureze la Paris, graţie lui Ch. Gounod care i-a încredinţat rolul Margaretei din opera Faust.

28
/03
/17

Într-o zi de 28 martie se nășteau Mario Vargas Llosa şi Maxim Gorki şi se stingeau din viaţă Eugen Ionescu, Grigoraș Dinicu, Gheorghe Tomozei, Ștefan Radof, Virginia Woolf, Serghei Rahmaninov, Marc Chagall, Billy Wilder şi Peter Ustinov.

28
/03
/17

Ieri, în ultima zi a Salonului Cărţii de la Paris, desfăşurat în perioada 24-27 martie 2017, standul României a fost inclus, pe primul loc în topul celor mai frumoase standuri de la Livre Paris 2017, în clasamentul realizat de site-ul actualitte.com. “Standul României ne captează întotdeauna atenţia. Ambianţa de artă contemporană este dată de oglinzi şi de o instalaţie de neoane, dar luminile sunt atenuate pentru a nu intimida publicul”, a scris actualitte.com.

28
/03
/17

One-man show, spectacol de teatru-dans, teatru nonverbal, ”perform(D)ance” de și cu Paul Cimpoieru. Regizorul, coregraful și dans-actorul Paul Cimpoieru a crescut în pepiniera de talente și limbaj artistic a Companiei Passepartout D.P. (unde a ajuns printr-o întâmplare), iar ulterior și-a continuat evoluția într-un mod uimitor pentru cineva care nu are niciun fel de studii de teatru sau dans ”oficiale”, caci este absolvent de Politehnică și fost inginer de telecomunicații.

28
/03
/17

O pictură timpurie a lui Leonardo da Vinci (1452-1519) va putea fi admirată din nou de către public la Florența, după aproape șase ani de restaurare. Maestrul renascentist a pictat "Adorația Magilor" în jurul anului 1481, însă lucrarea nu a fost niciodată terminată.

28
/03
/17

Manager al Teatrului Național din Cluj și al festivalului ”Întâlnirile internaționale de la Cluj”, organizate de TNC, co-fondator (împreună cu Alexandru Dabija și Marcel Iureș) al primul teatru intependent românesc, Teatrul Act, Distinguished Professor la University of California, autor al mai multor cărți de teoria teatrului, literatură și eseistică, regizor al multor zeci de spectacole de teatru, dintre care nu puține au luat premii importante și au călătorit în turnee internaționale. Un nume cu reverberații teatrale importante, niciodată liniare, deseori surprinzătoare: Mihai Măniuțiu. Aici, în calitate de regizor al unui spectacol pe care, într-un cuvânt, l-aș numi stupefiant: ”Iarna”.

28
/03
/17

Inițial: politehnist, masterand în științe umaniste, inginer de telecomunicații, IT-stul din cei ”10 pentru România”. Apoi – ruptură de destin și devine dans-actor în trupa lui Dan Puric, colaborator al lui Gigi Căciuleanu, elev al lui Andrei Șerban, participant și premiant în festivaluri din țară și străinătate, bursier al celebrului Actors Studio din New York și mereu un work in progress.

27
/03
/17

Mare comedie, mare!, în capitala țării noastre. A avut loc la, Palatul Național al Copiilor, spectacolul “All Inclusive” (după o piesă de Alexandru Popa), în regia lui Vlad Zamfirescu.

27
/03
/17

Astăzi, 27 martie, cu ocazia Zilei Mondiale a Teatrului, Casa de Producţie TVR a programat pe TVR 2 la ora 20:10, „Unchiul Vanea”, de Cehov, în regia lui Yury Kordonsky. Spectacolul va fi difuzat ca parte a Campaniei „Artiști pentru artiști”, iar pe durata lui pe ecran vor apărea conturile în care pot fi făcute donațiile

27
/03
/17

Într-o zi de 27 martie era înfiinţat, la Moscova, ’’Balşoi Teatr’’, Societatea Academică Română devenea, prin decret regal, "Academia Română", se năștea regizorul american Quentin Tarantino și se stingea din viață George Pruteanu, cunoscut pentru emisiunea TV “Doar o vorbă să-ţi mai spun” şi pentru ”Legea Pruteanu” (folosirea limbii române în locuri, relaţii şi instituţii publice).

Page 1 of 60512345...102030...Last »