„Mag“. Un cuvânt care îşi păstrează magia
http://www.ziarulmetropolis.ro/mag-un-cuvant-care-isi-pastreaza-magia/

De la preot la astrolog, de la învăţat şi filosof la vrăjitor, folosit şi cu sensul de sol sau vestitor şi chiar rege, cuvântul „mag” îşi păstrează magia şi astăzi.

Un articol de Cristina Drăgulin|8 Aprilie 2014

În mileniul II înainte de Hristos, triburile de mezi, populații indo-europene, s-au stabilit în zona vestică a Iranului, la granița cu Mesopotamia. În secolul VIII înainte de Hristos, aceste triburi s-au reunit sub conducerea unui rege și au fondat națiunea Media ale cărei frontiere se întindeau până în Afganistanul de astăzi. Ulterior, Media a fost preluată de Imperiul Persan.

Unul dintre triburile de mezi se numea „magoi” și era cunoscut pentru practicile spirituale ale membrilor lui.

Magii erau preoții vechii religii din zona Iranului, zoroastrismul. Cultul era dominat de ritualurile lor, o castă ereditară de preoți, care se presupune că au fost numiți așa după tribul de mezi „magoi”. Magii aduceau zeilor jertfe sângeroase de animale. Focul, pământul și apa erau considerate elemente sacre. Se închinau mai multor zei, dar mai ales Zeului Focului. Ei prevedeau viitorul în funcție de poziția aștrilor.

Din rândul magilor, s-a ridicat celebrul profet Zarathustra (Zoroastru, în limba greacă). Acesta a promovat ideea unui zeu atotputernic, Ahura Mazda, creator al universului și judecătorul de la sfârșitul timpului. Conform lui, omul poate alege între bine și rău, urmând să dea socoteală pentru tot ce a făcut la Judecata de Apoi. Tot el a introdus ideea de Iad și Rai.

Sub dominația persană, evreii au ajuns în contact cu zoroastrismul și cu ideile promovate de Zarathustra. Câteva dintre aceste concepte vor deveni esențiale în iudaism și, apoi, în creștinism și islamism. Grecii au preluat ulterior termenul de „magi” pe care îl foloseau cu sensul de „astrologi” și, datorită ritualurilor practicate de ei, erau numiți și „vrăjitori”.

Magi sunt numiți și cei trei regi din Orient, despre care se povestește că au venit să se închine lui Hristos, la nașterea lui, cu daruri (aur, tămâie și smirnă).

Cristina Drăgulin este jurnalist, traducător, psiholog și biblioterapeut. Este manager de proiect al site-ului de știri Psihologie.ro și al blogului de biblioterapie Stroke.ro.

10
/02
/16

Structura „ca și” a ajuns să invadeze limba română, crescând ca iarba rea și ajungând pe buzele tuturor. La origini, o încercare stângace de a evita cacofonia, astăzi este folosită absurd chiar în structuri în care nu există vreun pericol de cacofonie, înlocuind abuziv prepoziția sau adverbul „ca”.

11
/02
/15

... spunea Lucian Blaga în poezia „Izvorul nopţii“. Se întâmplă însă ca unii „îndrăgostiţi“ - mai puţin de gramatică - să-şi exprime sentimentele faţă de persoana adorată prin apelativul „Frumoas-o“ transcris într-un sms debordând de siropeli sau într-un comentariu la o poză de pe Facebook.

03
/02
/15

Pentru că sunt la modă topurile de tot felul, m-am gândit să vă propun și eu unul. Este vorba de topul greșelilor pe care le întâlnesc des în scris și în vorbire.

15
/01
/15

Bine vă regăsesc! În primul rând, vreau să vă urez un Nou An Fericit, pe parcursul căruia să aveți parte de cât mai multe motive să vă bucurați și să vă simțiți împliniți. Desigur, sper să fie un an în care să explorăm împreună limba română.

10
/12
/14

Se poate întâmpla să fim convinși că știm semnificația unui cuvânt și să aflăm, surprinși, că eram în eroare. Până să cunoaștem sensul corect, cu siguranță am căzut în capcanele pleonasmelor.

04
/12
/14

De ce scriem cu un singur „n” și de ce cu doi „n”? În limba română, nu întâlnim foarte des cuvinte în cadrul cărora să dublăm litere. De aceea, atunci când trebuie să o facem pot apărea confuzii.

14
/11
/14

Folosim în vorbirea curentă mai multe expresii provenite din limba latină și care au rezistat testului timpului, fiind încărcate de semnificații - curriculum vitae, sui-generis, in vino veritas, in extremis, post mortem, hic et nunc, persona non grata, grosso modo etc.

29
/10
/14

Numeralul de identificare ne dă, de multe ori, bătăi de cap. Lucrurile sunt mai complicate deoarece, în timp, folosirea lui în limbajul vorbit a suferit câteva modificări care au fost, până la urmă, acceptate ca norme gramaticale.

08
/10
/14

În cazul acordului dintre subiect și predicat atunci când avem de-a face cu substantivul colectiv „majoritatea”, trebuie să ținem cont atât de regulile gramaticale, cât și de înțelesul logic avut de termenul respectiv în propoziții sau fraze.

30
/09
/14

Citind o carte despre stres, „Cum să te aperi de stres”, de Patrick Légeron, pentru a-i înțelege mecanismele și modul în care ne afectează viața, am descoperit că autorul oferă și o origine semantică a termenului, care merge dincolo de explicația din dicționar despre proveniența acestuia.

Page 1 of 3123