Marsilia, capitală culturală europeană în 2013, vrea să părăsească rubrica „fapt divers”
https://www.ziarulmetropolis.ro/marsilia-capitala-culturala-europeana-in-2013-vrea-sa-paraseasca-rubrica-fapt-divers/

Marsilia devine capitală culturală europeană sâmbătă, prima zi dintr-un calendar 2013 bogat în evenimente, cu ajutorul cărora marea metropolă din sudul Franţei speră să îşi creeze o nouă imagine şi să părăsească în sfârşit rubrica „fapt divers” în care a apărut în mod constant în ultimii ani. Artă contemporană în spaţii publice, circ, spectacole pirotehnice, […]

Un articol de Andrada Văsii|11 ianuarie 2013

Marsilia devine capitală culturală europeană sâmbătă, prima zi dintr-un calendar 2013 bogat în evenimente, cu ajutorul cărora marea metropolă din sudul Franţei speră să îşi creeze o nouă imagine şi să părăsească în sfârşit rubrica „fapt divers” în care a apărut în mod constant în ultimii ani.

Artă contemporană în spaţii publice, circ, spectacole pirotehnice, expoziţii Rodin, retrospectivă majoră despre modernismul din pictură – sunt doar câteva dintre evenimentele ce vor fi organizate la Marsilia şi în întreaga Provence, în care tematica mediteraneană va fi axul central, informează AFP.

Sâmbătă, locuitorii din Marsilia sunt invitaţi să deschidă ei înşişi festivităţile: printr-o paradă de lumini în cartierul nordic al oraşului, apoi printr-o „mare adunare” în centrul oraşului, urmate de un mare foc de artificii. Organizatorii mizează pe participarea a circa 300.000 de persoane.

Începând de vineri, locuitorii din Marsilia vor avea ocazia de a descoperi un Vieux-Pont înfrumuseţat, muzee renovate şi alte obiective construite special pentru acest eveniment.

Pentru ei, „Marseille Provence 2013” este deja un catalizator de proiecte, cu peste 660 de milioane de euro investite în 20 de şantiere culturale.

Sâmbătă, preşedintele francez, François Hollande, şi preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, vor pune ultima piatră la temelia viitorului Muzeu al civilizaţiei Europei şi al Mediteranei (MUCEUM), care va fi inaugurat în iunie, în apropiere de port, cu deschidere spre mare.

„Marsilia are nevoie de ceva romanesc, să iasă din sfera acelor lucruri urâte care s-au povestit despre ea în ultima vreme”, a spus Fanny Broyelle, şef al acestui proiect.

Afectată de şomaj (12%) şi de dificultăţi sociale, Marsilia a apărut cu regularitate în ultimele luni în mass-media din cauza numeroaselor reglări de conturi, asociate traficului de droguri, care au zguduit oraşul. Acest fapt a determinat Guvernul francez să anunţe la începutul lunii septembrie 2012 un plan de acţiune împotriva criminalităţii şi a economiei subterane care au afectat anumite cartiere.

Camera de comerţ din Marsilia mizează pe încasări directe de 1 miliard de euro – fără să poată însă să estimeze numărul locurilor de muncă ce vor fi create. Municipalitatea speră să aibă 2-3 milioane de vizitatori extraregionali suplimentari şi o creştere cu 20% a locurilor de muncă din domeniul turistic.

Pentru moment, rezervările hoteliere nu se ridică la nivelul aşteptărilor, întrucât gradul de ocupare era, sâmbătă, de doar 25%.

Jean-Luc Gosse, preşedintele unei asociaţii de comercianţi din Marsilia, consideră că „trebuie ca tot mai mulţi turişti să iasă de pe cărările deja bătute”. „Depinde doar de noi să creăm evenimente, să prezentăm lumii întregi modul în care arată viaţa locuitorilor din Provence. Aici nu trăiesc doar răufăcători!”, a mai spus acesta.

Sociologul Jean Viard, care afirmă că toţi locuitorii din Marsilia s-au implicat în acest proiect, într-un elan de mândrie, consideră că pariul a fost deja câştigat: „Important a fost să câştigăm (în 2008) titlul de capitală culturală europeană. Marsilia se afla în căutarea unei recunoaşteri internaţionale”.

Marsilia speră să urmeze exemplul dat de Lille, un oraş din nordul Franţei, care a beneficiat de pe urma efervescenţei din 2004, generând numeroase manifestări şi edificii culturale într-o metropolă devenită dintr-odată atractivă şi cu o imagine îmbunătăţită.

Însă principala reuşită a oraşului Lille din 2004 a fost „aceea că a redat o adevărată mândrie locuitorilor, care şi-au dat seama că trăiesc într-o regiune a culturii”, a declarat primarul localităţii, Martine Aubry.

Programul „Capitală culturală europeană” a fost iniţiat de Consiliul de Miniştri ai Culturii din Uniunea Europeană în 1985, cu scopul de a apropia popoarele Europei şi de a celebra contribuţia oraşelor la dezvoltarea culturii. Până în prezent, peste 40 de oraşe au deţinut acest titlu, printre care şi Sibiu, în 2007. Din anul 2000, acest titlu poate fi împărţit între două oraşe.

În 2013, cea de-a doua capitală europeană culturală este oraşul Kosice din Slovacia. Festivităţile de inaugurare a acestui eveniment sunt prevăzute pentru 19 şi 20 ianuarie.

Umea, un mic oraş universitar din nordul îndepărtat al Suediei, a fost desemnat capitală culturală europeană a anului 2014, devenind astfel cea mai nordică localitate europeană care obţine acest titlu, pe care îl va împărţi cu Riga.

 

 

Sursa: Mediafax

28
/03
/24

O nouă lună într-un șir aparent nesfârșit plasat sub semnul „vremurilor interesante” este o nouă invitație la oglindire prin artă. De la criza de mediu la traume transmise de-a lungul generațiilor, de la apăsarea cu care ne zdrobesc rolurile de gen în societate, la dificultățile în comunicare, spectacolele Vanner Collective vorbesc despre probleme cu care ne confruntăm zi de zi, conștienți sau nu, abordate cu empatie și cu inteligență, cu un amestec dezarmant de onestitate și teatralitate.

26
/03
/24

Cum se poate găsi un echilibru între stăpânirea strategiilor de comunicare, acumularea cunoștințelor de SEO și duelul cu algoritmii opaci ai tuturor platformelor de social media, de la Instagram la Facebook, de la Tik-Tok la Reddit, toate acestea fiind necesare pentru a ajunge la public, și activitatea propriu-zisă de a crea un concept sau un produs?

22
/03
/24

În contextul celebrării a 20 de ani de existență, Centrul Național al Dansului București (CNDB) extinde Ziua Internațională a Dansului pe durata întregii luni aprilie. Astfel, spectatorii vor avea ocazia să vizioneze spectacole de dans internaționale prezentate în premieră în România, producții coregrafice naționale, dar și să participe la discuții cu artiștii.

22
/03
/24

Pe 23 martie 2021, la 93 de ani, după aproape un secol petrecut printre lumini, umbre și culori, a părăsit această lume, lăsând în urmă o istorie a costumului, zeci de volume, nenumărate expoziții, o mulțime de obiecte adunate într-o colecție de o valoare greu de estimat, care, poate, își va găsi în timp un spațiu pentru ca muzeul visat de ea să existe.

22
/03
/24

Cum poate râsul să fie terapeutic? Cum poate cufundarea în natură să ne aline? Cum ne poate ajuta arta mișcării să avem o relație mai bună, mai creativă cu procesul de înaintare în vârstă? În căutarea răspunsurilor la aceste întrebări, Asociația Developing Art lansează proiectul de cercetare artistică All Sorts of Care: o serie de rezidențe artistice dedicate explorării legăturilor complexe dintre corp și minte, în contextul râsului, al îmbătrânirii și al prezenței umane, ca un martor tăcut ce face parte din natură, toate privite prin filtrul ideii de grijă.

21
/03
/24

Cele mai noi filme cu Mads Mikkelsen și Sir Anthony Hopkins în rolurile principale și multipremiatul „All of Us Strangers” (foto) (r. Andrew Haigh) sunt doar câteva dintre titlurile incluse în programul celei de-a 23-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania, care va avea loc la Cluj-Napoca între 14 și 24 iunie.

21
/03
/24

Joi, 28 martie, de la ora 19.00, va avea loc la sediul Teatrului Masca (Bd. Uverturii, nr. 14) a șasea întâlnire din seria dezbaterilor performative moderate de Alex Tocilescu. Tema ediției este „Ăștia o să ne plătească nouă pensia?!”

20
/03
/24

Denisa Nicolae are multe nesiguranțe și incertitudini. Râde zgomotos și plânge cu sughițuri. Iubește. Lumea ei e mare și jucăușă, din când în când o prinde cu tandrețe, să nu fugă, și o face vizibilă, puțin câte puțin.