Memoria culturală. Mari poveşti despre marii dispăruţi
http://www.ziarulmetropolis.ro/memoria-culturala-mari-povesti-despre-marii-disparuti/

Biserica Ortodoxă Română îl sărbătoreşte pe 14 decembrie pe Sfântul Mucenic Filimon, ocrotitorul artiştilor. Până atunci, vă vom prezenta, în fiecare zi, timp de o lună, mari poveşti despre mari artişti români care nu mai sunt printre noi. Sfântul Filimon a vegheat şi asupra lor.

Un articol de Ziarul Metropolis|14 Noiembrie 2013

Biserica Ortodoxă Română îl sărbătoreşte pe 14 decembrie pe Sfântul Mucenic Filimon, care a fost, în vremea împăratului Diocleţian, comediantul păgân al cetăţii Tebaidului Egiptului şi ocrotitorul tuturor actorilor. Pe 14 decembrie, Ziarul Metropolis vă va spune povestea actorului care a devenit sfânt, acum 1.700 de ani, şi care este considerat ocrotitorul breslei. Până atunci, vă vom prezenta, în fiecare zi, timp de o lună, mari poveşti despre mari artişti români care nu mai sunt printre noi. Sfântul Filimon a vegheat şi asupra lor.

Cu ajutorul documentelor de arhivă, vom încerca să reconstituim episoade importante din viaţa actorilor şi a regizorilor: clipe de glorie, poveşti din culise, mari iubiri şi farse celebre.

Demersul nu-şi propune să fie exhaustiv, ci doar să redescopere o parte din personalitatea celor care au marcat destinul artelor spectacolului în România.

Serialul va fi deschis, mâine seară, de câteva „spicuiri“ din viaţa de teatru a Luciei Sturdza Bulandra, prin câteva rânduri scrise chiar de ea, în 1956, în revista Teatrul. „Am înţeles că atât cultura fără talent, cât şi talentul fără cultură nu pot făuri un actor desăvârşit“, spunea Lucia Sturdza Bulandra.

Reperele profesioniştilor scenei

Marele eveniment al stagiunii 1909-1910 a fost înfiinţarea companiei Davila, când, desprinzându-se din trupa Teatrului Naţional, mai mulţi artişti, printre care şi Lucia Sturdza Bulandra, s-au grupat în jurul lui Alexandru Davila, pentru a pune bazele unui teatru de avangardă, un teatru „de calitate superioară“, după cum spunea actriţa, „în care un repertoriu, ales pe baza celor mai înalte criterii artistice, să fie interpretat şi montat cu cea mai elevată îngrijire, concepţie şi dăruire“.

Lucia Sturdza Bulandra aduce în povestea ei şi câteva amănunte de culise şi arată care este adevărata ei viziune asupra teatrului.

 

lucia sturdza bulandra

Vom mai publica articole despre Toma Caragiu, Liviu Ciulei, Gheorghe Dinică, Ştefan Iordache sau Octavian Cotescu: interviuri, portrete, eseuri scrise chiar de ei.

Urmăriţi serialul „Memoria culturală. Mari poveşti despre marii dispăruţi“, zilnic, în Ziarul Metropolis şi pe pagina noastră de Facebook.

08
/08
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Cel care se apropie astăzi de opera și mai ales de exegeza ce i-a fost consacrată în țară și străinătate ziaristului, memorialistului, și nu în ultim rând istoricului Pamfil Șeicaru (1894-1980), rămâne uimit de patima ce răzbate atât din unele pagini ale acestuia cât și din cele ale comentatorilor săi.

13
/07
/17

Taifas nocturn, cu amintiri, tutun, cafea și voie bună, între doi scriitori ce-au nimerit pe același palier, în prima și ultima vacanță, pe care au petrecut-o împreună, la Techirghiol. În 2017 se împlinesc 50 de ani de la moartea lui Tudor Arghezi despre care se spunea că era arțăgos cu prietenii și „spurcat la gură” cu străinii.

13
/07
/17

Pe 22 iulie, de la 08:00 la 20:00, găsești în București un workshop de fotografie și explorare urbană, în care afli poveștile orașului de la scriitorul Andrei Crăciun și înveți să faci fotografii de la un profesionist ca Adi Bulboacă.

03
/07
/17

Prea adesea constatăm legăturile noastre spirituale cu Franța și greutatea de a-i categorisi pe unii scriitori. Sunt români? Sunt francezi? Eugen Ionescu, Emil Cioran, Tristan Tzara rămân în fibra lor intimă români, dar exprimarea le e, prin excelență, de tip franțuzesc. În cazul lui Panait Istrati (1884-1935) lucrurile sunt mai complicate.

28
/06
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Diplomația română până la Al Doilea Război Mondial a dat câteva nume de rezonanță în lumea europeană. Dacă Nicolae Titulescu e președinte în două sesiuni ale Societății Națiunilor, Grigore Gafencu (1892-1957) s-a făcut cunoscut și respectat în exterior mai ales ca exilat.

Page 1 of 2412345...1020...Last »