Menaj A4 @ Pleshoo Contemporary – patru abordări, un proiect comun
https://www.ziarulmetropolis.ro/menaj-a4-pleshoo-contemporary-patru-abordari-un-proiect-comun/

Pe cât sunt de frecvente expoziţiile de grup în lumea artistică, pe atât sunt de rare cele omogene ca valoare şi concepţie, căci un astfel de proiect necesită ca un grup de artişti capabili să-şi pună laolaltă viziunile personale în subordinea unei idei comune, iar rezultatul să fie unitar şi din punct de vedere al formei.

Un articol de Ştefania Dumbravă|18 noiembrie 2014

Un astfel de grup aterizează la Pleshoo Contemporary miercuri, 19 noiembrie 2014, de la ora 19.30, când Andrei Tudoran, Ruxandra Răileanu, Radu Rodideal și Delia Andrieș propun publicului o viziune cvadruplă asupra erotismului și intimității, sub titlul Menaj A4.

Reunite sub aceeași tematică, abordările celor patru artiști rămân foarte diferite, având în comun consecvența cu care se feresc de soluțiile formale facile. Aluzia, fie

Delia Andries

Delia Andries

ea de tipul sugestiei de atmosferă (așa cum o practică Radu Rodideal) sau de tipul sinecdocei (soluția preferată de Delia Andrieș), este cuvântul de ordine.

Lucrările lui Radu Rodideal conturează atmosfere intime, casnice, în care cuplul în raporturi de putere opuse este personajul principal, eliberat de mitologii estetizante și de măști sociale politicoase.

Cadrul familial al căminului devine scena manifestărilor necosmetizate și necenzurate, reprezentate simbolic în două imagini sumbre, apăsătoare, statice.

Ipostaza opusă se prezintă în formula fetișizării încărcate de simbolistică mitologică și sexuală, sugerată de fructul și frunza de smochin din fundal, transformate în decor casnic.

Venerația, fundamentală mecanismului fetișizării, se insinuează în fundal sub aspectul tapetului încărcat de simbolul domniei celeste și terestre, floarea de crin.

Sinecdoca vizuală pe care se construiesc lucrările Deliei Andrieș pune privitorul în postura privilegiată (chiar dacă dirijată atent de artistă) de a încheia cercul intepretării, descifrând sugestia ascunsă în detaliile iconice asociate erotismului sau în formele care amintesc de testul Rorschach, cu care au în comun intenția de a suscita o reacție psihologică la forma abstractă.

Ruxandra Raileanu

Ruxandra Raileanu

În absența obiectului uman al dorinței, artista așază responsabilitatea interpretativă în terenul spectatorului, aducând în scenă problema subiectivității, însă, simultan, și pe aceea a posibilității reale de independență a privitorului în raport cu intențiile autorului.

Antrenând privitorul într-un plonjon în detaliile unui univers microscopic secret, Ruxandra Răileanu reușește să conserve atmosfera ireală, suprarealistă, de la o abordare la alta.

Dansul siluetelor fluide, oglindit și deformat ca într-o picătură de apă, completează antropomorfic particula studiată în hiperdetaliu. Silueta umană nu este străină

acestei lumi a texturilor și structurilor secrete revelate, din care face parte organic. Ea locuiește acest spațiu ca o prezență inconștientă și pasivă, supusă acelorași reguli ca și restul materiei, ceea ce permite suspendarea completă a așteptărilor realiste din partea spectatorului și imersia acestuia în

Radu Rodideal

Radu Rodideal

universul creat.

În acest ansamblu de abordări diferite, Andrei Tudoran introduce problematica privirii, centrală tuturor aspectelor erotismului și intimității, însă în forma ei inversată, prin refuzul formulat de ochii închiși ai personajelor.

Citatele din imagistica electronică de zi cu zi transformă imaginea într-un joc pe granița dintre reprezentare și realitate. Totodată, detaliul ochilor închiși corelat cu direcția privirii răstoarnă raportul dintre cel care privește și cel ce este privit.

Așezată astfel într-o permanentă oscilație, relația dintre subiect și obiect, privitor și privit devine, dincolo de accentul ludic al iluzionismului, adevărata miză a imaginii și cheia de lectură a proiectului comun al celor patru artiști.

Foto: Menaj A4  – Pleshoo Contemporary

 



23
/08
/22

Cel mai nou proiect inițiat de compania de teatru independent Vanner Collective, „Cele care nu se văd” prezintă 10 personaje feminine din literatura română, întâmplător create de bărbați, care, reimaginate prin perspectiva a 10 fotografe, sparg stereotipurile în care au fost integrate inițial. Instalația fotografică mai poate fi văzută până pe 2 septembrie, de marți până duminică, între orele 10:00 – 18:00 la Sala Acvariu a Muzeului Național al Țăranului Român.

23
/08
/22

Sala Omnia așa cum nu a fost văzută niciodată! Concepută de colectivul artistic austriac mutual loop special pentru acest spațiu cu un trecut deloc liniștit, instalația imersivă și interactivă „Omission Possible” deschide în mod cu totul excepțional această clădire aproape uitată, într-un demers care chestionează percepția omului contemporan asupra efectelor trecerii timpului peste construcții și simboluri istorice.

19
/08
/22

Ai Weiwei, unul dintre cei mai mari artiști ai secolului XXI, rememorează istoria vieții sale și a tatălui său în volumul autobiografic „1000 de ani de bucurii și dureri” (Editura Trei, 2022), oferind în același timp o captivantă incursiune în istoria recentă a Chinei.

09
/08
/22

La împlinirea a 150 de ani de la nașterea primului academician provenit din rândul artiștilor plastici, Muzeul de Istorie „Teodor Cincu” din Tecuci și Asociatia Pro Valores, organizează prima ediție a Concursului Internațional de arte plastice „Gheorghe Petrașcu”.

21
/07
/22

Deși am trecut prin doi ani de pandemie, iar anul 2022 a început cu un război, oamenii de bine continuă să se mobilizeze pentru a-i susține pe cei în nevoie. În primele șase luni ale acestui an, pe platforma Galantom s-au făcut 10.707 donații, în valoare totală de 1.620.231 lei. Donațiile au fost strânse în cadrul a 1.241 de campanii individuale inițiate de oameni de bine, galantomi, care și-au mobilizat apropiații pentru cauzele în care cred cu tărie.