Ministrul Culturii, Daniel Barbu, îşi doreşte “demuzeificarea” culturii române
http://www.ziarulmetropolis.ro/ministrul-culturii-daniel-barbu-isi-doreste-demuzeificarea-culturii-romane/

Ministrul Culturii, Daniel Barbu, a pledat, marţi seară, la evenimentul organizat de minister la Muzeul Naţional de Artă al României, cu ocazia Zilei Culturii Române, pentru o “demuzeificare” a culturii române şi pentru transformarea ei într-un bun public, accesibil inclusiv tinerei generaţii. Ministerul Culturii a organizat, marţi seară, la Muzeul Naţional de Artă al României […]

Un articol de Andrada Văsii|17 Ianuarie 2013

Ministrul Culturii, Daniel Barbu, a pledat, marţi seară, la evenimentul organizat de minister la Muzeul Naţional de Artă al României, cu ocazia Zilei Culturii Române, pentru o “demuzeificare” a culturii române şi pentru transformarea ei într-un bun public, accesibil inclusiv tinerei generaţii.

Ministerul Culturii a organizat, marţi seară, la Muzeul Naţional de Artă al României din Bucureşti, un eveniment dedicat celebrării Zilei Culturii Române, la care au luat parte reprezentanţi ai Parlamentului României, ai corpului diplomatic, academicieni şi personalităţi culturale.

În programul evenimentului au fost incluse vizitarea a două dintre expoziţiile găzduite de Muzeul Naţional de Artă al României – “Mitul naţional. Contribuţia artelor la definirea identităţii româneşti 1830-1930” şi “Mărturii. Frescele Mănăstirii Argeşului” -, dar şi un recital susţinut de violonistul Alexandru Tomescu, care a interpretat lucrări muzicale ale maeştrilor Johann Sebastian Bach, George Enescu, Eugene Ysaye, Fritz Kreisler şi Ciprian Porumbescu.

În deschiderea evenimentului au luat cuvântul Ionel Haiduc, preşedintele Academiei Române, Daniel Barbu, ministrul Culturii, şi Roxana Theodorescu, directorul general al Muzeului Naţional de Artă al României.

Aflat la cel de-al doilea discurs în calitate oficială – primul a fost susţinut marţi dimineaţă, la evenimentul organizat de Academia Română cu ocazia Zilei Culturii -, ministrul Culturii, Daniel Barbu, a făcut referire la câteva dintre elementele-oglindă pentru cultura română, dând ca exemple “Frescele Mănăstirii Argeşului” şi lucrările de artă întrunite în expoziţia “Mitul Naţional”.

“Naţiunea deconstruieşte şi reconstruieşte în permanenţă monumentele ei”, a spus Daniel Barbu. “Datoria celor care astăzi fac politici culturale este de a nu muzeifica ceea ce este astăzi viu. Ce trebuie astăzi în planul culturii este de a proceda cu maximă precauţie, fară să obiectualizăm ceea ce am moştenit”, a mai spus ministrul Culturii, reafirmând totodată intenţia instituţiei pe care o conduce de a sprijini proiectele culturale şi de a transforma cultura într-un bun public, destinat nu doar celor trecuţi de prima tinereţe, ci şi generaţiei tinere.

Din punctul de vedere al ministrului Culturii, “criza” este cea care a generat tendinţa de “muzeificare” a culturii române.

Cultura este astăzi în criză – şi folosesc termenul etimologic – şi cred că aceea care ar trebui să sufere rigorile crizei este tendinţa de a mitologiza. Muzieficând, punând ramă creaţiei noastre artistice, o izolăm de societatea în care trăieşte, care are exigenţe de o altă natură (…) Această izolare a culturii cred că trebuie să sufere rigorile crizei şi, atât timp cât se vor putea face proiecte culturale, direcţia este aceasta – de a transforma cultura într-un bun public“, a mai spus ministrul Daniel Barbu.

Vorbind despre globalizare şi despre efectele ei, preşedintele Academiei Române, Ionel Haiduc, a subliniat că un risc major este reprezentat de “pierderea identităţii şi a continuităţii naţiunilor, definită prin cultură, limbă, tradiţii şi spiritualitate”. În acest sens, Haiduc a spus că respectiva tendinţă este valabilă în România în câteva direcţii, printre care “neglijarea culturii naţionale în favoarea culturii de import, presiunea exercitată de limbile străine, în special engleza, asupra limbii naţionale, tratamentul superficial şi distorsionat al istoriei naţionale, promovarea violenţei, a revoluţiei sexuale în mass-media şi în jocurile video, precum şi promovarea pseudo-ştiinţelor în defavoarea adevăratelor ştiinţe“.

“În zilele acestea, societatea este dominată de preocupări economice şi angajată în controverse politice. Astfel, preocupările faţă de cultură tind să se bucure de o mai mică atenţie şi să atragă cercuri limitate. Cu toate acestea, în ţări în care culturile naţionale se află sub presiunea globalizării, fiecare naţiune încearcă din greu să îşi menţină identitatea prin păstrarea nealterată a culturii, care este contribuţia sa la îmbogăţirea şi diversitatea culturii universale”, a mai spus academicianul Ionel Haiduc.

15 ianuarie a fost declarată Ziua Culturii Naţionale, prin adoptarea de către Camera Deputaţilor a Legii nr. 238 din 2010. În acest sens, autorităţile trebuie să sprijine material şi financiar organizarea de manifestări cultural-artistice, iar Ministerul Culturii trebuie să elaboreze un ghid al acestora. Totodată, societăţile române de televiziune şi radiodifuziune trebuie să realizeze şi să includă în programele lor emisiuni dedicate acestei zile. Momentul a fost special ales pentru că, în fiecare an, pe 15 ianuarie este celebrată naşterea poetului naţional Mihai Eminescu.

 

 

 

Sursa: Mediafax

22
/07
/17

„Toate aceste nopți albe / All These Sleepless Nights”, „filmul documentar deghizat în ficțiune, teribil de sexy și năucitor în aparenta lui frivolitate”, după cum îl descrie Mihai Chirilov, directorul artistic al Festivalului Internațional de Film Transilvania, va intra în cinematografe vineri, 28 iulie.

22
/07
/17

Într-un spațiu cu o istorie tulbure precum cea a Balcanilor, unde în loc de „casă, dulce casă” zici „butoi cu pulbere”, totul se schimbă, chiar și iubirea. De care te bucuri unde, când și cum poți, chiar și pe drum. Pătimașe și variate, poveștile de amor balcanic au prins viață în filme care te însoțesc asemeni celor mai dulci amintiri ale iubirilor de-o vară.

21
/07
/17

Bogdan-Alexandru Stănescu (BAS) coordonează colecția „Biblioteca Polirom”. BAS (39 de ani) este poet și, din acest an, romancier. Cartea sa „Copilăria lui Kaspar Hauser” a fost primită cu entuziasm, primind elogii peste elogii. Ne-am întâlnit să stăm un pic de vorbă despre cărți, nu neapărat ale noastre. A reieșit că situația nu e deloc roz. Iată.

21
/07
/17

Toys este o experienţă teatrală radicală, venită din Los Angeles, unde piesa autoarei Saviana Stănescu a fost pusă în scenă cu două stagiuni în urmă de Gábor Tompa. Acesta a încadrat textul într-o oră, cu o mare economie de cuvinte, un text plin de elipse şi întreruperi. Ca urmare, această sumbră poveste cu zâne nu se pierde în psihologizarea interminabilă a personajelor, cu atât mai puţin în amânarea narcotică a unui final. O concizie rar întâlnită în ziua de azi.

21
/07
/17

Chester Bennington, solistul celebrei trupe americane Linkin Park, s-a sinucis. Cântărețul, în vârstă de 41 de ani, s-a spânzurat în ziua în care prietenul lui, Chris Cornell, de la Soundgarden - care s-a sinucis la rândul lui în luna mai - ar fi împlinit 53 de ani. Solistul trupei Linkin Park i-a scris atunci lui Cornell o scrisoare prin care rememorează ce a însemnat prietenia lor.

20
/07
/17

12 iulie 1909. Într-un sat din Teleorman se năștea Constantin Noica, cel care avea să devină cel mai important filosof al României, un destin în spatele căruia să ascund numeroase povești, discipoli celebri, ani de închisoare comunistă la Jilava și un fiu care s-a călugărit…

20
/07
/17

Astăzi, 20 iulie, de la ora 18.30, în Grădina Cărturești Verona din București (Str. Pictor Arthur Verona 13-15), Veronica D. Niculescu va citi fragmente din primul său roman pentru copii, O vară cu Isidor, apărut de curînd în colecția „Junior” a Editurii Polirom, ediţie ilustrată, disponibilă și în format digital.

19
/07
/17

Romanul „Fiica Estului” (traducere din limba spaniolă de Mariana Sipoș) a fost publicat la Editura Polirom în anul 2017.

19
/07
/17

Din 15 iulie, românii pot vota online cele mai relevante kitsch-uri autohtone timp de două săptămâni. Categoriile și nominalizările au fost făcute de o comisie formată din Sergiu Vasile (Utopia Balcanica și Timesnewroman), Mihai Popescu (VICE),Corina Băcanu, Cristian Șimonca (Blogu’ lui Otravă), Ioana Mănoiu (Managing Partner GMP Public Relations) și Cristian Lică, Kitsch manager la Romanian Kitsch Museum. Comisia a ținut cont de sugestiile exprimate de vizitatorii muzeului și de recomandările din social media.

19
/07
/17

La finele anului 2016, Franța își arăta gratitudinea față de Vladimir Cosma într-un spectacol aniversar unic. Peste 3.500 de persoane au aplaudat, în picioare, la finalul concertului triumfal al compozitorului român, aflat la pupitrul Orchestrei Române de Tineret, prin care acesta aniversa, la Palatul Congreselor din Paris, 50 de ani de activitate artistică de succes.

Page 1 of 63612345...102030...Last »