Mircea Albulescu la 80 de ani – O excelență a teatrului și filmului românesc
https://www.ziarulmetropolis.ro/mircea-albulescu-la-80-de-ani-o-excelenta-a-teatrului-si-filmului-romanesc/

Universitatea Naţionala de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L.Caragiale” şi Uniunea Cineaştilor din România îl sărbătoresc pe marele actor şi profesor Mircea Albulescu, o excelenţă a teatrului şi filmului românesc, cu prilejul împlinirii vârstei de 80 de ani.

Un articol de Petre Ivan|2 octombrie 2014

Evenimentul se desfășoară sâmbătă, 4 octombrie, ora 11:00, în sala Ileana Berlogea (UNATC I.L. Caragiale, str. Matei Voievod 75-77, București).

Din program fac parte: vizionarea filmului omagial „Mircea Albulescu 80. O excelență a teatrului și filmului românesc” (durata: 30 de minute) şi Laudatio susţinut de rectorul Adrian Titieni şi Laurențiu Damian.

Mircea Albulescu este unul dintre cei mai mari actori români, profesor universitar (Doctor în Arte), publicist, poet, prozator, membru al Uniunii Scriitorilor.

A jucat în sute de piese pe scenele Teatrului Municipal din București, Teatrului de Comedie și Teatrului Național din București. Dintre acestea amintim: Livada de vişini de A.P. Cehov regia F. Alexa; Danton de Camil Petrescu, regia H. Popescu; Richard al III-lea de W, Shakespeare, regia H. Popescu; O scrisoare pierdută de I.L. Caragiale, regia A. Tocilescu; Molto, Gran’ impressione de C.Caragiale, regia H. Tudor; Trilogia Răului dupa B. Zilber, regia Mihai Măniuţiu, Bădăranii de C. Goldoni, regia D. Tudor; Sânziana şi Pepelea de V. Alecsandri, regia D. Tudor.

A interpretat peste 300 de roluri memorabile în teatrul radiofonic, pe care-l consideră cea mai prodigioasă dintre activitățile sale artistice și care a constituit și

Mircea Albulescu, 80

Mircea Albulescu, 80

subiectul tezei sale de doctorat.

Peste 70 de filme

Mircea Albulescu a jucat și în peste 70 de filme, multe din acestea în regia lui Sergiu Nicolaescu (Dacii, 1967, Mihai Viteazul, 1970, Zile Fierbinți, 1975, Revanșa, 1978, Pentru Patrie, 1978, Nea Marin Miliardar, 1979, Mihail, câine de circ, 1979, Capcana Mercenarilor, 1980, Wilhelm Cuceritorul, 1982, Viraj periculos, 1983, Ziua Z, 1985, Noi, cei din linia întâi, 1986) și aproape toate filmele lui Mircea Veroiu (Somnul Insulei, 1994, Semnul șarpelui, 1981, Mania, 1977, Șapte zile, 1973, Scrisorile prietenului, 1997, Dincolo de pod, 1976, Artista, dolarii și ardelenii, 1980, Craii de Curtea Veche, 1995).

A avut roluri importante în filme regizate de: Francis Ford Coppola (Youth Without Youth, 2007), Radu Gabrea (Prea mic pentru un război atât de mare, 1970, Dincolo de Nisipuri, 1973, Rosenemil, 1993), Manole Marcus (Actorul și sălbaticii, 1975), Mircea Daneliuc (Cursa, 1975, Ediție Specială, 1980), Alexa Visarion (Înghițitorul de săbii, 1981), Nicolae Mărgineanu (Flăcări pe comori, 1987), Un om în Loden, 1979), Nicolae Breban (Printre colinele verzi, 1971), Dinu Tănase (La capătul liniei, 1982), Mircea Drăgan (Columna, 1968, Brațele Afroditei, 1978), Mircea Moldovan (Totul se plătește, 1986, Andrei Blaier (Momentul adevărului, 1989).

Autor al unor volume de versuri: „Vizite”, „Pajura singurătăți”, „Fluture în lesă de aur”, „Clanțe”, „Ultimele noduri” și proză: „Bilete de favoare”, „Baraka” și „Bazar sentimental”.

Este membru al Uniunii Ziariștilor și doctor în arte. Timp de doi ani (30 dec. 1992 – 04 aprilie 1994) a fost secretar de stat la Ministerul Culturii. A primit Ordinul Meritul Cultural și Ordinul Serviciul Credincios în grad de Comandor.

În perioada 1985-2005, a fost profesor la Universitatea Națională Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” din București.

Din anul 2011 are o stea care-i poartă numele pe Aleea Celebrităților din Piața Timpului, alături de alte personalități ale vieții artistice românești.

Foto: Mircea Albulescu – unatc.ro

04
/10
/23

Bizară şi explozivă apariţie e acest “Nu aştepta prea mult de la sfârşitul lumii” (2023), cel mai nou film al lui Radu Jude. El adună într-o structură inedită, inconfortabilă şi surprinzătoare la fiecare pas, cam toate preocupările formale de până acum ale regizorului, care le pune de această dată în slujba unei critici virulente a capitalismului deopotrivă românesc şi european.

04
/10
/23

Descris de Variety ca fiind un film „bogat în detalii și foarte specific în descrierea familiei de clasă mijlocie pe care o observă” și care „oferă libertatea publicului de a-și alege punctele de vedere cu care se identifică cel mai mult în imaginea de ansamblu.”, TÓTEM a cucerit simpatia spectatorilor prezenți la cele două proiecții din programul competițional al celei de-a 19-a ediții Bucharest International Film Festival (BIFF), unde a obținut Premiul Juriului. Filmul se va lansa în cinema din 13 octombrie, distribuit de August Film.