Mircea Cărtărescu: Am văzut copii bătuţi până la sânge în şcoală
http://www.ziarulmetropolis.ro/mircea-cartarescu-am-vazut-copii-batuti-pana-la-sange-in-scoala-colegi-ai-mei/

Scriitorul Mircea Cărtărescu a declarat, în cadrul unui eveniment al organizaţiei „Salvaţi copiii“, că părinţii care îşi lasă copiii în ţară şi pleacă în Spania sau în Italia la muncă sunt mult mai violenţi faţă de copii, în comparaţie cu cei care rămân în România

Un articol de Andrada Văsii|23 Aprilie 2013

Organizaţia Salvați Copiii a lansat la Biblioteca Centrală Universitară „Carol I“ (BCU), platforma profesionistă de educație parentală pozitivă „Părinţi buni“, în cadrul campaniei „Copiii fără etichete“, care luptă împotriva violenței la adresa copiilor.

La acest eveniment au participat scriitorul Mircea Cărtărescu, Gabriela Alexandrescu, președintele executiv al organizaţiei Salvați Copiii România, Mirelle Rădoi, directorul general al BCU, Diana Stănculeanu, psiholog în cadrul Salvați Copiii și Cristian China-Birta, coordonatorul campaniei în blogosferă.

Psihologul Diana Stănculeanu a motivat necesitatea unei noi abordări în relația cu un copil, iar Cristian China-Birta a vorbit despre efortul tuturor bloggerilor și despre poveștile cutremurătoare pe care le-au scris aceştia, de-a lungul campaniei.

Nu-i învățăm pe copii ceea ce credem, ci, mai ales ceea ce suntem.

Mireille Rădoi,
director general BCU

Iată ce a declarat Mircea Cărtărescu, în cadrul conferinţei:

Mircea Cărtărescu: „Violența împotriva copiilor este unul dintre cele mai mari paradoxuri“

Atunci când ne referim la violență nu trebuie să vedem neapărat cureaua sau bățul. Cred că violență împotriva minții unui copil înseamnă tot ceea ce împiedică această minte să se dezvolte. Consider că părinții care își lasă copiii în țară și pleacă în Spania, în Italia, sau în alte locuri, ca să lucreze, sunt mult mai violenți față de copii, decât dacă ar rămâne cu ei şi ar folosi în fiecare zi mijloacele coercitive tipice şi contondente.

Citiţi şi: Mircea Cărtărescu a câştigat Spycher – Literaturpreis Leuk în Elveţia

Să fim violenți împotriva copiilor noştri este unul dintre cele mai mari paradoxuri, pentru că noi încercăm să îi aducem la un grad mai înalt de civilizație folosind gradele cele mai joase de degradare umană. Nu ne putem considera copiii ca fiind sclavii noștri, subalternii, nu îi putem considera la dispoziția noastră. Am auzit și eu, de multe ori, expresia „eu te-am făcut, eu te omor“! Din păcate, este o expresie extrem de răspândită în societatea noastră.

Mircea Cărtărescu,
scriitor

Diana Stănculeanu (stânga), Mireille Rădoi, Mircea Cărtărescu, Gabriela Alexandrescu şi Cristian China-Birta

Copilul nu ne aparține. El este ca un drumeț străin

Nu i-am făcut noi pe copiii noștri, ci au crescut singuri. Ei au crescut ca niște flori de origami, care sunt la început un cocoloș; dacă-l arunci în apă iese un crin sau iese o lebădă. Așa s-au dezvoltat copiii și în pântecul matern: printr-un miracol care nu ține de voința noastră. Atunci, nu avem dreptul să-i prejudiciem.

Cred că cel mai frumos lucru despre copii pe care l-am auzit vreodată este un dicton străvechi indian, sanscrit, care spune: „copilul nu ne aparține. El este ca un drumeț străin care a bătut la ușa noastră.“  Trebuie să-l privim cum privim un străin: cu demnitate și cu cinste. Dacă nu-l privim pe copil ca pe un musafir al nostru, ca pe un invitat, ca pe un om în fața căruia trebuie să ne deschidem, înseamnă că nu știm să ne creștem propriul nostru copil.

Eu cred că violența împotriva minții fragede a copiilor pe care îi iubim are efectele cele mai devastatoare.

Scrisoarea dramatică de 100 de pagini, a lui Franz Kafka

Vreau să vă aduc aminte de cel mai dramatic text pe care un copil i l-a adresat unui părinte, și anume scrisoarea lui Franz Kafka către tatăl său. O scrisoare autentică de 100 de pagini, pe care el i-a trimis-o tatălui său și în care arată consecințele, la maturitate, ale violenței unui tată de-a lungul întregii copilării și adolescențe a unui fiu.

O expresie pe care copilul Kafka o auzea adesea era „am să te sfâşii ca pe un pește“ . Așa îi spunea tatăl său de nenumărate ori la masă și în alte împrejurări. Această expresie a lăsat o cicatrice pe creierul copilului. I-a lăsat o rană care n-avea să se vindece niciodată. Tatăl lui Kafka nu l-a lovit niciodată, în schimb a exercitat o permanentă teroare asupra minții acelui copil.

Un om întreg nu trebuie să fie neapărat premiantul clasei

Copiii noștri nu trebuie să semene cu noi la comportament. Ei sunt individuali, îmi spunea o doamnă mai devreme, sunt persoane. În momentul în care îi terorizăm, noi îi violentăm. Trebuie să știm acest lucru, să îl avem în minte. Un copil care are șanse să devină un foarte bun adult, un om întreg, nu trebuie neapărat să fie premiantul clasei. Nu trebuie neapărat să fie certat, să se strige la el.

Eu cred că fiecare copil are drumul său în viață. Sunt nenumărate exemple: inventatori, oameni de știință, artiști, nenumărați scriitori care au recuperat mai târziu pe căi personale, prin propria lor minte deosebită de a celorlalți. Noi nu știm ce se poate dezvolta mai departe: dintr-o familie de contabili poate să iasă un artist, dintr-o familie de oameni muncitori poate să iasă un geniu și invers.

Mircea Cărtărescu,
scriitor

Nu vreau să spun mai multe lucruri deocamdată, pentru că fiecare dintre noi îşi iubește copiii. Închei un pic modern: suntem cetățeni europeni, nu ne mai putem permite să trăim ca la țară, ca acum 100 de ani.

Diana Stănculeanu (stânga), Mireille Rădoi, Mircea Cărtărescu, Gabriela Alexandrescu şi Cristian China-Birta

Un scurt interviu cu scriitorul Mircea Cărtărescu, acordat pentru Ziarul Metropolis

Copil fiind, ați fost martor în comunism la acte de violență mentală? Dacă da, cum ați contracarat acest tip de violență?

În acel moment, violența era atât de răspândită încât părea normală. Toți copiii erau obișnuiți să fie bătuți şi să se exercite asupra lor un fel de teroare paternă. Bineînțeles, aceasta era motivată de intenții bune. Așa încât pe mine nu mă șocau nici cele mai îngrozitoare lucruri la care eram martor. Am văzut copii bătuți până la sânge în școală, colegi de-ai mei.

Eu am fost cumva ferit de aceste excese, prin faptul că am trăit într-o familie decentă. Încă de la început, deși foarte modestă, familia mea de muncitori avea totuși decența celor veniți de la țară, care erau oarecum mai înțelepți și mai toleranți. În alte familii nu se întâmplau aceste lucruri. Vreau să vă dau un exemplu: în familia mea, ceea ce era rarisim, nu s-a spus niciodată un cuvânt urât. Tatăl meu, de obicei tații fac acest lucru, nu a înjurat niciodată. Nu avea acest obicei și în general nu se vorbea decât într-un fel în care copiii să nu sufere.

Literatura noului val adoptă un stil menit să frapeze, să șocheze. Credeți că utilizarea unei teme precum violența reprezintă cheia succesului?

În general, literatura nu este eticistă. Pentru literatură, binele și răul sunt cel mult o temă. În literatură, justificarea este estetică. Dacă violența dintr-o carte are justificare estetică, arată ceva despre firea umană, îți spune ceva despre o societate anume, o lume anume, atunci este în regulă. Dacă există o violență numai de dragul violenței și de dragul șocului și probabil cu planuri ca acea carte să se vândă mai bine, atunci ea este nocivă. Dar acea carte va plăti pentru această violentare nenecesară a minții oamenilor.

Găsiți câte un baston de mareșal în traista studenților dumneavoastră?

Ar fi bine să fie așa. Nu toți pot deveni mareșali, chiar și în societățile cele mai avansate. Dar există șansa ca acești tineri să rupă un lanț al slăbiciunilor care se perpetuează de multă vreme în societatea românească, și anume această inerție a unei societăți tradiționale, care are drumurile ei diferite de drumurile modernității. Oamenii tineri au șansa să intre, au avut șansa,  fiind acum cetățeni ai Europei, să cunoască modernitatea și să știe care sunt avantajele ei.

Info:

Beneficiind de aportul a aproximativ 141 de bloggeri care au susținut demersul, campania „Copiii fără etichetă“ vine în sprijinul părinților, cadrelor didactice și persoanelor care interacționează cu copiii.

Site-ul, în continuă actualizare, al platformei de parenting pozitiv: www.parintibuni.ro

În cadrul evenimentului a fost lansat, de asemenea, și un manual de parenting pozitiv, „Ghid pentru dezvoltarea relaţiilor sănătoase între părinţi şi copii: O abordare pozitivă, bazată pe respectarea drepturilor copiilor“. Manualul va putea fi descărcat, gratuit, și de pe site-ul de parenting și va distribuit și profesorilor și educatorilor.

Foto credit: Alexandra Băcescu-Davis

09
/12
/16

Revista România literară a desemnat cel mai recent volum al lui Mircea Mihăieş, “Ulysses, 732. Romanul romanului” (Polirom), drept „Cartea anului 2016” . Din juriu au făcut parte Nicolae Manolescu, Gabriel Chifu, Răzvan Voncu, Daniel-Cristea Enache, Gabriel Dimisianu, Angelo Mitchievici, Sorin Lavric şi Simona Vasilache.

09
/12
/16

Scumpe domnule Blecher, sunt mulți ani deja de când vreau să vă scriu și mă rețin. N-am îndrăznit, chiar dacă, pe de o parte, vă consider frate. Păstrez acasă un os devorat de un morb, chiar dacă alt nume a purtat boala mea.

06
/12
/16

Iubitorii de carte sunt invitați în această seară (5 decembrie), de la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu, la lansarea romanului “Inocenţii” de Ioana Pârvulescu. Alături de autoare vor fi prezenţi: Adriana Bittel, Tania Radu, Dan C. Mihăilescu, Mircea Cărtărescu şi Lidia Bodea. Lansarea va fi urmată de o sesiune de autografe.

06
/12
/16

Vineri, 9 decembrie, de la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bdul Regina Elisabeta 38), va avea loc o întîlnire cu John Simenon, fiul celebrului și îndrăgitului creator al lui Maigret, Georges Simenon.

05
/12
/16

Cantautorul american Bob Dylan, câștigătorul din acest an al Premiului Nobel pentru Literatură, a trimis un discurs de mulțumire pentru a fi citit în cadrul banchetului ce va urma înmânării premiilor, vineri, la Stockholm

04
/12
/16

Cartea „Vremuri second-hand” de Svetlana Aleksievici (traducere din rusă și note de Luana Schidu) a fost publicată la Editura Humanitas, în anul 2016.

02
/12
/16

Scriitorul nipon Haruki Murakami va publica viitorul său roman în Japonia în februarie 2017, a anunțat editura sa care nu a dezvăluit titlul și nici subiectul viitoare sale cărți. Anul trecut Murakami a publicat “Men Without Women”, o colecție de șase povestiri scurte, dintre care una inedită și celelalte cinci apărute deja într-o revistă literară.

29
/11
/16

Sâmbătă, 3 decembrie, la ora 17.00, în librăria Humanitas de la Cișmigiu, regizorul Radu Jude și criticul de film Andrei Gorzo vor intra în culisele filmului "Inimi cicatrizate". Pelicula lui Jude a câştigat Premiul Special al Juriului şi trofeul "Don Quijote" la Festivalul Internațional de Film de la Locarno.

27
/11
/16

Ziarul Metropolis continuă rubrica „În biblioteca mea”, care vă invită acasă la cei mai importanţi oameni de cultură ai momentului. În intimitatea bibliotecii personale din strada Rivoli 18, de la Paris, aflaţi care e locul preferat de citit al unuia dintre cei mai cunoscuți eseiști și critici de teatru ai lumii, scriitorul George Banu.

25
/11
/16

Lolita, Un veac de singurătate și În căutarea timpului pierdut se regăsesc pe lista celor mai bune cărți ale secolului XX, în timp ce dintre operele secolului XIX au fost alese, printre altele: Război şi pace, Madame Bovary sau Marile Speranţe. Cei care au votat acest inedit top sunt 125 de autori celebri ai zilelor noastre, iar preferințele lor figurează în cartea "The Top Ten: Writers Pick Their Favorite Books", scrisă pentru uzul cititorilor.

23
/11
/16

Editura Humanitas Fiction vă invită sâmbătă, 26 noiembrie, la ora 17.00, în librăria Humanitas de la Cișmigiu la o întâlnire dedicată lui Bob Dylan, după ce Academia Suedeză i-a acordat premiul Nobel pentru literatură „pentru crearea unei noi expresii poetice în marea tradiție a muzicii americane”.

Page 1 of 6012345...102030...Last »