În 2013, Premiile Gopo îi aduc un omagiu maestrului Mitică Popescu prin Premiul pentru Întreagă Carieră în cadrul Galei organizată pe 25 martie, la Opera Naţională Bucureşti.
Un articol de Andrada Văsii|19 martie 2013
În 2013, Premiile Gopo îi aduc un omagiu maestrului comediei românești, Mitică Popescu. Acesta va primi Premiul pentru Întreagă Carieră în cadrul Galei organizată pe 25 martie, la Opera Națională București.
Unul dintre cele mai importante trofee, Premiul pentru Întreaga Carieră a fost acordat la ediţiile precedente unor actori emblematici pentru filmul românesc: Iurie Darie, Ion Besoiu, Draga Olteanu-Matei, Marin Moraru şi Jean Constantin.
Născut pe 2 decembrie 1936, la București, Mitică Popescu este unul dintre cei mai prolifici actori de film, teatru și televiziune din generația sa, cu o carieră ce se întinde pe parcursul a aproape 50 de ani. Umorul sarcastic și aparițiile dramatice sau comice inconfundabile, în producții muzicale sau de divertisment, l-au propulsat în rândul celor mai îndrăgite personalități.
A jucat în peste 40 de piese de teatru și peste 50 de producții cinematografice și TV. De asemenea, este prezentatorul uneia dintre cele mai longevive producții TVR, emisiunea „D’ale lui Mitică”, care a împlinit 12 ani.
Memorabil, în cariera sa cinematografică, rămâne rolul lui Cocoșilă din filmul Moromeții, de Stere Gulea, în care joacă alături de Victor Rebengiuc și Luminița Gheorghiu. Un alt rol de referință este cel din Vânătoarea de vulpi (r. Mircea Daneliuc, 1980), ecranizare a romanului „Niște țărani”, de Dinu Săraru și una dintre producțiile inovatoare din cinematografia autohtonă, în materie de limbaj cinematografic, în care Mitică Popescu are o apariție de neuitat. Actorul și-a interpretat magistral personajul – țăranul Năiță Lucean – și pe scena de teatru, într-un spectacol montat de regizoarea Cătălina Buzoianu care a făcut săli pline aproape un deceniu.
Filmografia sa mai include roluri în filme precum Glissando (r. Mircea Daneliuc, 1985), Mere roșii (r. Alexandru Tatos, 1976), Secretul armei…secrete (r. Alexandru Tatos, 1988), De ce trag clopotele, Mitică? (r. Lucian Pintilie, 1981), Înghițitorul de săbii (Alexa Visarion, 1981), Cel mai iubit dintre pământeni (Șerban Marinescu, 1993), Dulcea saună a morţii (r. Andrei Blaier, 2003) sau Căsătorie cu repetiție (r. Virgil Calotescu, 1985).
În teatru, actorul a cucerit audiența în spectacole precum Alex și Morris, de Michael Elkin, Matca, de Marin Sorescu, Pescăruşul, de A.P.Cehov, Monştrii sacri, de Jean Cocteau, O femeie drăguță cu o floare și ferestre spre nord, de Eduard Radzinski, Slugă la doi stăpâni, de Carlo Goldoni.
Pentru cariera sa impresionantă, Mitică Popescu a fost recompensat cu Premiul pentru întreaga activitate la Gala Premiilor UNITER 2009.
