Monedele dacice recuperate din SUA şi Germania vor fi expuse la Muzeul de Istorie din 14 august
https://www.ziarulmetropolis.ro/monedele-dacice-recuperate-din-sua-si-germania-vor-fi-expuse-la-muzeul-de-istorie-din-14-august/

Cele 49 de monede dacice de tip Koson recuperate din Statele Unite ale Americii, împreună cu lotul de cinci monede dacice din aur vor fi expuse, începând cu 14 august, la Muzeul Naţional de Istorie a României.

Un articol de Andrada Văsii|12 august 2013

Cele 49 de monede dacice de tip Koson recuperate din Statele Unite ale Americii, împreună cu lotul de cinci monede dacice din aur şi 14 podoabe dacice din argint, părţi ale unui tezaur mai mare, recuperate din Germania, vor fi expuse, începând cu 14 august, la Muzeul Naţional de Istorie a României.

Micro-expoziţia va fi deschisă în perioada 14 august – 14 noiembrie, la sediul Muzeului Naţional de Istorie a României (MNIR) din Capitală, pe coridorul care duce spre expoziţia permanentă a Tezaurului Istoric, şi va putea fi vizitată de miercuri până duminică, în intervalul orar 10.00 – 18.00.

Cele 49 de monede din argint (drahme) dacice de tip Koson fac parte din singura emisiune dacică de argint, purtând pe revers o legendă scrisă cu litere greceşti, menţionând numele suveranului care a ordonat emiterea lor – Koson. Acestea au fost bătute în atelierul monetar de la Sarmizegetusa Regia, în jurul anilor 44 – 29 î.e.n.

expozitie MNIR

44 – 29 î.e.n.

Dintre cele 49 de piese recuperate, 30 aparţin tipului monetar „clasic”, care reia reprezentările şi legendele de pe staterii de aur ai suveranului Koson, unul dintre urmaşii lui Burebista. Celelalte 19 drahme de argint aparţin tipului monetar cu legenda Koson Droyeis, scrisă cu caractere greceşti, imitând reprezentările de pe tetradrahmele de tip Macedonia I.

O brăţară decorată cu capete stilizate de şerpi

Cele cinci monede dacice din aur recuperate din Germania în luna iulie sunt stateri emişi de regele Koson (cca 44 – 29 î.e.n.). Dintre acestea, două aparţin variantei cu monogramă pe revers, iar celelalte trei fac parte din varianta fără monogramă, notează Mediafax.

Fragmentul de tezaur de 14 podoabe dacice din argint, databile în secolul I î.e.n. – I e.n., conţine o brăţară simplă, decorată cu capete stilizate de şerpi, brăţări cu capetele răsucite, pandantive, cercei şi verigi cu capetele răsucite.

Toate aceste monede şi podoabe dacice, foarte rare, au fost obţinute în mod ilicit de persoane implicate în activităţi ilegale de detecţii şi săpături în zona Sarmizegetusa Regia, fiind ulterior scoase în mod clandestin din România şi puse în vânzare pe piaţa internaţională numismatică din Europa şi SUA.

Foto credit: MNIR (Facebook)

09
/06
/22

Muzeul Abandonului a pornit în toamna anului trecut un amplu proiect de reunire, într-o arhivă digitală, a unor arhive personale și instituționale, deocamdată disparate, toate legate de instituționalizarea și dezinstituționalizarea copiilor din România comunistă și post-comunistă.

09
/06
/22

Artistele Andreea Novac, Irina Marinescu și Alina Ușurelu, împreună cu psiholoaga Mihaela Vechiu, socioloaga Fidelie Kalambayi și medicul Roxana Negureanu prezintă (burn)OUT - Prelegeri și incursiuni performative, la AREAL spațiu pentru dezvoltare coregrafică.

08
/06
/22

În mai puțin de o săptămână începe cea de-a 15-a ediție a Festivalului de Teatru Independent UNDERCLOUD, acolo unde teatrul, dansul și efervescența evenimentelor conexe își dau întâlnire cu spectactorii dornici să se bucure de o nouă atmosferă și un nou concept „sub nori”.

31
/05
/22

Inițiat în 2012, de către Fundația M&V Schmidt și Fundația Tabaluga/ Peter Maffay Stiftung, festivalul Săptămâna Haferland are misiunea de a promova cultura și tradițiile sașilor din Transilvania și de a dezvolta sectorul turistic din zona respectivă. Regiunea săsească din Transilvania, cuprinsă între Brașov și Sighișoara, a fost denumită Țara Ovăzului sau Haferland cu sute de ani în urmă, datorită localnicilor care obișnuiau să cultive cu precădere ovăzul, din cauza climatului mai aspru.

30
/05
/22

Să presupunem că o sticlă de plastic, un pet, și-ar dori să plece dintr-un sat din Transilvania și ar vrea călătorească până la Marea Neagră, ori poate și mai departe. Credeţi că ar putea? La această întrebare și-au dorit să găsească răspunsul un grup de voluntari din România. Realizată într-un proiect inedit tip experiment, "Călătoria mea spre mare" este de fapt o poveste despre oameni, mentalităţi și educaţie.