Neagu Djuvara: „Ascultând pentru prima oară «Oedipe» a lui Enescu, n-am înţeles nimic“
http://www.ziarulmetropolis.ro/neagu-djuvara-ascultand-pentru-prima-oara-a-lui-enescu-n-am-inteles-nimic/

În cadrul Duminicilor Muzicale ale Festivalului George Enescu, istoricul Neagu Djuvara a vorbit despre emoţia pe care i-o produce muzica şi despre noutatea operei enesciene.

Un articol de Corina Vladov|1 Iulie 2013

În cadrul Duminicilor Muzicale ale Festivalului George Enescu, istoricul Neagu Djuvara a vorbit ieri despre emoţia pe care i-o produce muzica şi despre noutatea operei enesciene.

Discuția, care l-a mai avut ca invitat pe editorialistul Sever Voinescu, a fost moderată de Oana Marinescu, director de comunicare al Festivalului George Enescu. Aceasta a lansat proiectul „Bucureștiul creativ“, care presupune remodelarea centrului capitalei prin intermediul instalațiilor de artă, evenimentelor și proiecțiilor, în perioada 3-28 septembrie.

Mai jos sunt câteva fragmente din ceea ce a povestit Neagu Djuvara, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu:

Copilăria cu Chopin 

„Ascultând de multe ori înregistrări cu anumite bucăți de Chopin, când găsesc un interpret care se apropie de cum cânta maică-mea, am o emoție specială, îmi vin lacrimile în ochi. Fiindcă, în copilăria mea, am înotat în Chopin, ce mai tura-vura.

Fac puțină filozofie a istoriei, am și scris asta într-o carte a mea: muzica, începând de la Monteverdi și până la Debussy, inclusiv, are o continuitate. Și, dintr-o dată, cei trei de la Viena – Arnold Schoenberg, Alan Berg și Anton Webern – introduc o revoluție absolută; și e foarte interesant cum (perioada) 1905-1913 este un moment de ruptură în toate domeniile artei. Fiindcă atunci apare și Brâncuși, care rupe cu sistemul de sculptură de la Michelangelo până la Rodin.

Ascultând pentru prima oară „Oedipe» a lui Enescu, din punct de vedere muzical n-am înțeles nimic. Era pentru mine ceva cu totul nou, care mi se părea «Uite dom’le, și ăsta face parte din aceeași familie care schimbă continuitatea muzicală şi care a început cu Monteverdi și Palestrina». Ăsta a fost sentimentul, pentru că, învățat cu muzica veche și cu Chopin, de la mama… Partea vizuală m-a impresionat, dar muzica n-am înțeles-o absolut deloc; o spun cinstit.

„De către marele public, Enescu este cunoscut numai prin cele două rapsodii. Muzica lui savantă – ca să zic așa – este total necunoscută de marele public. Şi cei care o cunosc, nu o înțeleg. E foarte greu, trebuie să fii un specialist al muzicii ca s-o percepi.“

Neagu Djuvara

Concert Enescu, în vreme de război

„Sosesc de la Tiraspol la București. Nevastă-mea avea un bilet la Ateneu, cu o prietenă, unde tocmai Enescu cânta Concertul pentru vioară și orchestră, de Beethoven. Prietena nevesti-mii renunță la bilet și eu, în grabă, scot cizmele, scot hainele, mă spăl, îmi dau cu odicolon și, îmbrăcat în țol festiv – cum spune vulgar lumea – mă simțeam așa de ușurel. Când scoți cizmele și o haină grea, militară, și te îmbraci într-o haină frumoasă de lână fină… parcă eram alt om. Și sosesc așa în rândul întâi la Ateneu și cânta Enescu concertul lui Beethoven.

Contrastul dintre viața pe care o dusesem pe front – mizeria, noroiul, bombardametele – și splendoarea acestei divine muzici… Când a terminat prima parte a concertului, plângeam. Chiar acum îmi vine un nod în gât când îmi amintesc de acel moment.“

Enescu, puțin cunoscut în străinătate

„Ca un om care a trăit așa de mult în străinătate, trebuie să spun că el nu este suficient de cunoscut în străinătate. Și sufeream. Sunt mai cunoscuți poeți și muzicieni unguri în străinătate.

L-am văzut, nu demult, la televiziune pe un șef de orchestră – îmi scapă acum numele, un britanic – care dădea o serie de rapsodii din lumea întreagă – una norvegiană, una irlandeză și așa mai departe. Când, în sfârșit, a dat rapsodia lui Enescu, era cu totul altceva. Era inteligibil pentru toată lumea, așa de armonioasă este.

L-am cunoscut foarte bine pe Constantin Brăiloiu – un mare muzicolog și un om delicios, unul dintre oamenii cei mai pasionanți pe care i-am cunoscut în viața mea – care îmi spunea că Béla Bartók, care era născut în Transilvania, găsise mult mai mare interes în cântecele populare românești decât în cele ungurești; ceea ce este un adevăr, fiindcă muzica ungară este mult mai monotonă. Este una singură, ca să spun așa. Pe când varietatea muzicii din Transilvania și, de altfel, din toată România, este una extraordinară.“

Foto: Facebook Festivalul Enescu / Dragos Codiţă pentru VERTIZONTAL

23
/03
/17

În Gaziantep, legenda spune că în noaptea de 22 martie Sultana Nevruz, transformată în pasăre traversează văzduhul, anunțând sosirea Primăverii. Brățările de la mâini și picoare umplu cerul cu sunete mirifice iar voalurile ei împodobesc pământul în mii de culori. Pe 27 martie (ora 19:00), la Opera Naţională din Bucureşti vor fi prezentate tradiţiile lumii turce, în spectacolul de sunete şi culori susţinut de Orchestra Naţională de Instrumente Folclorice Turksoy.

22
/03
/17

Vineri, 24 martie 2017, de la ora 19.00, dirijorul Cristian Măcelaru, unul dintre cei mai reprezentativi dirijori români pe scenele muzicale din Statele Unite și Europa, revine la Sala Radio, alături de Orchestra Națională Radio, într-un concert care o avea ca protagonistă pe tânăra pianistă Alexandra Dariescu.

19
/03
/17

La Ateneul Român, la Sala Mare, duminică, 19 martie, când se împlinesc 100 de ani de la naşterea pianistului şi compozitorului Dinu Lipatti (1917 - 1950), va avea loc, de la ora 19.00, un concert extraordinar susţinut de Camerata Regală şi dirijat de maestrul Horia Andreescu.

18
/03
/17

În perioada 28 martie - 8 aprilie 2017, Opera Comică pentru Copii organizează cea de-a treia ediție a Festivalului “Hänsel și Gretel”, ce va cuprinde nu mai puțin de 40 de evenimente. În cele 12 zile de festival, copiii se vor putea bucura de o mulțime de spectacole dintr-o diversitate de genuri, de la teatru, balet sau operă, până la musical și concerte lecție. Majoritatea reprezentațiilor programate sunt deja sold out.

17
/03
/17

JAZZ™ 2017 anunță încă o premieră pentru Timișoara: China Moses, artista americană care va umple de energie scena din Parcul Castelului. Reinventează vocal jazz-ul, rupe limitele și contrângerile, iar vocea ei transmite emoție, pasiune și profunzime, odată cu fiecare cuvânt.

14
/03
/17

Celebrul pianist Dan Grigore, artist singular, încadrat de celebra publicație Les grands pianistes du XX-ème siècle între 4 cele mai importante nume ale pianisticii pe care România le-a dat lumii, alături de Clara Haskil, Dinu Lipatti și Radu Lupu, va concerta la Sala Radio vineri, 17 martie 2017, în compania Orchestrei Naționale Radio.

13
/03
/17

Cu ocazia aniversării de 20 ani, Radio România Muzical organizează, în colaborare cu Muzeul Național Cotroceni, un recital susținut de pianista Luiza Borac, joi, 23 martie, de la ora 19.00. Recitalul este dedicat Centenarului Dinu Lipatti, în 19 martie împlinindu-se 100 ani de la nașterea acestui pianist-simbol pentru cultura românească, în același timp, și un compozitor inspirat.

13
/03
/17

Prima adaptare pentru operă a celebrului album rock "The Wall" al trupei britanice Pink Floyd a fost un mare succes sâmbătă la Montreal, unde a și încolțit ideea acestui concept în imaginația fondatorului formației, Roger Waters, în urmă cu 40 de ani. Basistul și creatorul Pink Floyd a fost aplaudat minute în șir în picioare.

Page 1 of 10012345...102030...Last »