Nicolae Breban, Mircea Cărtărescu, Norman Manea şi Varujan Vosganian, propuşi pentru premiul Nobel
http://www.ziarulmetropolis.ro/nicolae-breban-mircea-cartarescu-norman-manea-si-varujan-vosganian-propusi-pentru-premiul-nobel/

Nicolae Breban, Mircea Cărtărescu, Norman Manea şi Varujan Vosganian sunt scriitorii propuşi anul acesta de către Comitetul Director al Uniunii Scriitorilor din România (USR) pentru premiul Nobel, potrivit unui anunţ postat pe site-ul USR, citat de Mediafax.

Un articol de Corina Vladov|27 Ianuarie 2014

Nicolae Breban, Mircea Cărtărescu, Norman Manea şi Varujan Vosganian sunt scriitorii propuşi anul acesta de către Comitetul Director al Uniunii Scriitorilor din România (USR) pentru premiul Nobel, potrivit unui anunţ postat pe site-ul USR, citat de Mediafax.

“Uniunea Scriitorilor din România se află printre instituţiile şi asociaţiile care primesc din partea Academiei Suedeze invitaţia de a propune scriitori pentru premiul Nobel, astfel că, în cadrul şedinţei de vineri a Comitetului Director al USR, au fost propuşi pentru premiul Nobel scriitorii Nicolae Breban, Mircea Cărtărescu, Norman Manea şi Varujan Vosganian”, se spune în anunţul Uniunii Scriitorilor din România.

Din Comitetul Director al USR fac parte: Nicolae Manolescu, preşedintele USR, Varujan Vosganian, prim-vicepreşedintele USR, Gabriel Chifu, vicepreşedintele USR, Adrian Popescu, membru din partea Filialei Cluj, Cassian Maria Spiridon, preşedintele Filialei Iaşi, Dan Mircea Cipariu, preşedintele Filialei Bucureşti – Poezie, Aurel Maria Baros, preşedintele Filialei Bucureşti – Proză, şi Mircea Mihăieş, membru din partea Filialei Timişoara.

Contactat luni de agenţia Mediafax, Nicolae Manolescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din România, a declarat că principalele criterii care au stat la baza propunerii celor patru scriitori pentru premiul Nobel au fost “valoarea lor şi traducerile (unor opere ale acestora, n.r.) în limbile străine”.

Cărţile lui Nicolae Breban

Nicolae Breban, născut în 1934, la Baia Mare, este romancier şi eseist, precum şi directorul revistei Contemporanul, editată de Fundaţia Culturală Ideea Europeană. A debutat literar în revista Viaţa studenţească, în 1957. Opt ani mai târziu, Breban a publicat primul său roman, “Francisca” (tradus în limbile bulgară şi rusă), distins cu premiul Ion Creangă al Academiei Române.

În 1966, îi urmează romanul “În absenţa stăpânilor”, iar în 1968, “Animale bolnave”, premiat de Uniunea Scriitorilor. Breban a fost redactor-şef al revistei România literară.

Breban a semnat scenariul filmului “Răutăciosul adolescent”, precum şi scenariul şi regia filmului “Printre colinele verzi”, o ecranizare a romanului “Animale bolnave”, inclus în selecţia oficială a Festivalului Internaţional de la Cannes.

În 1973, apare romanul “Îngerul de gips”, iar în 1975, versiunea în limba suedeză a romanului “În absenţa stăpânilor”. Nicolae Breban a mai publicat volumele “Bunavestire” (1977), “Don Juan” (1981), piesele de teatru “Culoarul cu şoareci” şi “Bătrâna doamnă şi fluturele” (1981 – 1982, Paris), ediţia franceză a romanului “În absenţa stăpânilor” (1983, Flammarion, Paris), “Drumul la zid” (1984), versiunea franceză a romanului “Bunavestire” (1985, Flammarion, Paris), “Pândă şi seducţie” (1991), volumul de versuri “Elegii parisiene” (1992), trilogia “Amfitrion” (1994) – “Demonii mărunţi”, “Procuratorii”, “Alberta” -, “Riscul în cultură” (1997), “Ziua şi noaptea” (1998), “Stricte amintiri literare” (2001), “Voinţa de putere” (2001), “Sensul vieţii. Memorii I” (2003), “Sensul vieţii. Memorii II” (2004) şi “Sensul vieţii. Memorii III” (2006).

Premiile lui Mircea Cărtărescu

Mircea Cărtărescu s-a născut în 1956, la Bucureşti. A urmat cursurile Facultăţii de Filologie a Universităţii din Bucureşti şi a debutat ca poet, publicând câteva volume de versuri, marcate de spiritul a ceea ce critica literară a numit “generaţia optzecistă”.

Treptat, s-a îndepărtat de poezie, dedicându-se aproape exclusiv prozei. Povestirilor din “Nostalgia” le-au urmat un scurt roman (“Travesti”, 1994) şi apoi unul în trei volume, “Orbitor” (1996-2007), privit de critică drept un reper al prozei româneşti contemporane. Trei volume de publicistică completează chipul scriitorului cu cel al unui observator lucid al cotidianului românesc.

Cărţile sale au fost premiate de Academia Romană, Uniunea Scriitorilor din România şi din Republica Moldova, Asociaţia Scriitorilor Profesonişti din România (ASPRO), Asociaţia Scriitorilor din Bucureşti, Asociaţia Editorilor din România, precum şi de revistele Cuvântul, Ateneu, Flacără, Tomis şi Ziarul de Iaşi.

Volumele sale au fost nominalizate în Franţa pentru premiile Médicis – Le meilleur livre étranger, Prix Union Latine. Romanul “Nostalgia” a primit în 2005 premiul “Giuseppe Acerbi”, Castel Goffredo, Italia. Cărtărescu a fost invitat la târguri de carte prestigioase, precum cele de la Paris, Frankfurt, Leipzig, Goteborg şi Torino.

Mircea Cărtărescu a fost decorat, în 2010, cu Ordinul Artelor şi Literelor în grad de Cavaler, o prestigioasă distincţie acordată de statul francez în domeniul culturii. În 2006, scriitorul a fost decorat de preşedintele României cu Ordinul “Meritul Cultural” în grad de Mare Ofiţer.

În ultimii ani, scriitorul Mircea Cărtărescu s-a numărat printre favoriţii la premiul Nobel pentru literatură, potrivit caselor de pariuri internaţionale.

Eseurile lui Norman Manea

Norman Manea, născut în 1936, este unul dintre cei mai apreciaţi prozatori şi eseişti români, profesor de literatură europeană şi “writer in residence” la Bard College, New York, potrivit site-ului editurii Polirom.

De la debutul său, în 1966, şi până în 1986, când a plecat din ţară, a publicat 10 volume, fiind distins cu premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti (1979) şi premiul Uniunii Scriitorilor (1984, anulat de Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste).

În 1992 a primit bursa Guggenheim şi premiul MacArthur, în 1993, Biblioteca Naţionala din New York l-a sărbătorit cu prilejul acordării distincţiei de “Literary Lion” a bibliotecii, în 2002 i s-a atribuit premiul internaţional de literatură Nonino pentru “Opera omnia”, iar în 2006, premiul Médicis Étranger pentru “Întoarcerea huliganului”.

În 2010 a primit titlul de Comandor al Ordinului Artelor şi Literelor din partea Guvernului francez, iar în 2011, prestigiosul premiu literar Nelly Sachs.

În 2012, Uniunea Scriitorilor din România i-a decernat Premiul Naţional pentru Literatură.

Printre volumele semnate de Norman Manea se numără: “Întoarcerea huliganului”, “Plicuri şi portrete”, “Fericirea obligatorie”, “Despre Clovni: Dictatorul şi Artistul”, “Anii de ucenicie ai lui August Prostul”, “Plicul negru”, “Sertarele exilului. Dialog cu Leon Volovici”, “Înaintea despărţirii. Convorbire cu Saul Bellow”, “Vorbind pietrei”, “Atrium”, “Variante la un autoportret”, “Vizuina”, “Curierul de Est. Dialog cu Edward Kanterian”, “Cuvinte din exil” (împreună cu Hannes Stein, 2011), “Captivi”, “Cartea fiului” şi “Zilele şi jocul”.

Considerat unul dintre cei mai mari romancieri români contemporani aflaţi în exil, Manea a fost martor a două mari capitole ale istoriei României. Fiul unor evrei, el a fost deportat în Transnistria pe când avea cinci ani.

S-a întors cu familia în România în 1945 şi, după o perioadă în care a lucrat ca inginer electronist, a renunţat la meserie pentru a se dedica scrisului. A părăsit România în 1986 şi s-a stabilit în Statele Unite, devenind astfel unul dintre scriitorii români disidenţi.

“Un scriitor superb”, cum îl descrie Mario Vargas Llosa, Norman Marea este unul dintre cei mai recunoscuţi români contemporani, cu o reputaţie internaţională care îl clasează printre potenţialii candidaţi la premiul Nobel pentru literatură.

Lucrările lui Varujan Vosganian

Varujan Vosganian, născut la 25 iulie 1958, la Craiova, este prim-vicepreşedinte a Uniunii Scriitorilor din România din 2005 şi autor a peste 500 de articole, studii, eseuri economice, beletristice şi politologice, potrivit site-ului USR.

Printre lucrările economice publicate se numără “Contradicţii ale tranziţiei la economia de piaţă” (editura Expert, Bucureşti, 1994), “Jurnal de front – articole economice” (editura Staff, Bucuresti, 1994) şi “Reforma pieţelor financiare” (editura Polirom, Iaşi, 1999).

Varujan Vosganian a publicat şi lucrări literare, printre care se numără “Şamanul Albastru” (versuri – editura Ararat, Bucureşti, 1994), “Statuia Comandorului” (proză – editura Ararat, Bucureşti, 1994), “Ochiul cel alb al Reginei” (versuri – editura Cartea Româneasca, Bucureşti, 2001), “Iisus cu o mie de braţe” (versuri – editura Dacia, Cluj-Napoca, 2004) şi “Cartea şoaptelor” (roman, Editura Polirom, Iaşi, 2009).

Foto: medalia care ar putea ajunge la Nicolae Breban, Mircea Cărtărescu, Norman Manea şi Varjuan Vosganian

21
/07
/17

Bogdan-Alexandru Stănescu (BAS) coordonează colecția „Biblioteca Polirom”. BAS (39 de ani) este poet și, din acest an, romancier. Cartea sa „Copilăria lui Kaspar Hauser” a fost primită cu entuziasm, primind elogii peste elogii. Ne-am întâlnit să stăm un pic de vorbă despre cărți, nu neapărat ale noastre. A reieșit că situația nu e deloc roz. Iată.

20
/07
/17

Astăzi, 20 iulie, de la ora 18.30, în Grădina Cărturești Verona din București (Str. Pictor Arthur Verona 13-15), Veronica D. Niculescu va citi fragmente din primul său roman pentru copii, O vară cu Isidor, apărut de curînd în colecția „Junior” a Editurii Polirom, ediţie ilustrată, disponibilă și în format digital.

19
/07
/17

Romanul „Fiica Estului” (traducere din limba spaniolă de Mariana Sipoș) a fost publicat la Editura Polirom în anul 2017.

17
/07
/17

Universul din "Un veac de singurătate", capodopera lui Gabriel Garcia Marquez publicată în urmă cu 50 de ani, s-a transformat în sursă de inspirație pentru doi artiști urbani, care au pictat pe zidurile Bibliotecii naționale din Columbia lupte de cocoși, capete de morți și un cuplu înlănțuit.

15
/07
/17

O expoziție In Memoriam Augustin Buzura, organizată de Institutul Cultural Român, prin Centrul Național al Cărții, în parteneriat cu Biblioteca Națională a României, va fi deschisă în perioada 14-31 iulie la sediul ICR din Aleea Alexandru, nr. 38.

11
/07
/17

“Prin moartea lui Augustin Buzura cultura română pierde un mare prozator, pierde și un caracter, un om de atitudine, un om moral”, spune academicianul Eugen Simion. La rândul său, criticul literar Daniel Cristea-Enache, director de imagine al Uniunii Scriitorilor din România, a precizat: “Prin romanele sale, Buzura a susținut adevăruri istorice și sociale într-o epocă a minciunii și falsității”. Scriitorul Augustin Buzura s-a stins din viață, ieri, la vârsta de 78 de ani.

07
/07
/17

Astăzi (7 iulie), de la ora 18.30, Editura Polirom şi Cărtureşti Verona (str. Arthur Verona, nr. 13-15) vă invită în Grădina secretă la o întâlnire specială cu Nora Iuga şi Angela Baciu, cu prilejul apariţiei recente a volumului mai drăguţ decât dostoievski, cu ilustraţii de Ion Barbu, publicat la Polirom, disponibil şi în ediţie digitală. Actorul George Mihăiţă va citi un fragment din volum.

06
/07
/17

Scriitoarele Angela Baciu și Andreea Nanu sunt protagonistele interviului următor, prezentat în exclusivitate de Ziarul Metropolis. Și dacă cel mai recent roman al Andreei Nanu, Scrisoare pentru Ida, a fost lansat de curând la Bookfest, Angela Baciu (dar și Nora Iuga) poate fi ascultată live vineri (7 iulie), de la ora 18:30, la Librăria Carturesti Verona (str. Arthur Verona, nr. 13-15), cu prilejul aparitiei volumului "mai dragut decit dostoievski" - semnat Nora Iuga și Angela Baciu, cu ilustratii de Ion Barbu.

02
/07
/17

Cehov avea un cocor care îl urma peste tot, Daniel Defoe a avut un fiu cu o vânzătoare de stridii, Joyce se temea de tunet, Dickens de lilieci și Freud de trenuri, Voltaire bea într-o singură zi 50 de cești de ceai și 20 de cafea, tatăl lui Molière a fost tapițer și al lui Baudelaire – zugrav, iar Rainer Maria Rilke a murit după ce s-a înțepat în spinul unui trandafir.

30
/06
/17

„Tu ai pus degetul pe rană şi, în plin comunism, ai îndrăznit să arăţi că orice formă de cenzură e dezgustătoare” – fragment dintr-o scrisoare deschisă pentru Lucian Pintilie pe care Andrei Şerban a citit-o la lansarea noii ediţii a volumului „Bricabrac” (Editura Nemira).

29
/06
/17

Vineri, 30 iunie, începînd cu ora 18.30, în Grădina Cărturești Verona din București (Strada Pictor Arthur Verona 13-15), va avea loc un eveniment dedicat prozei scurte, o seară de lectură și discuții, la care vor participa Ana Maria Sandu, Alex Tocilescu și Marius Chivu. Intrarea liberă

26
/06
/17

De numele cărţii „Sinaia, Oraşul Elitelor” scrisă de către arhitectul Dan Manea se leagă mai multe premiere. Ultima noutate absolută pentru piaţa cărţii din România este faptul că o carte despre oamenii, istoria şi arhitectura unui oraş a inspirat un film!

21
/06
/17

Mai multe scrisori în care fizicianul Albert Einstein prezenta unor colegi opiniile sale despre fizică, Dumnezeu și Israel, expediate în anii '50, au fost vândute în cadrul unei licitații organizate la Ierusalim, pentru suma de aproximativ 210.000 de dolari.

Page 1 of 6812345...102030...Last »