O ‘bijuterie’ a picturii franceze timpurii, expusă la Muzeul Prado din Madrid
https://www.ziarulmetropolis.ro/o-bijuterie-a-picturii-franceze-timpurii-expusa-la-muzeul-prado-din-madrid/

Muzeul Prado din Madrid a dezvelit luni un tablou din secolul al XV-lea, prezentat ca o ‘bijuterie’ a picturii timpurii franceze. Pictura a fost găsită la o familie spaniolă de origine franceză, relatează AFP. ‘Marea valoare a acestei opere constă în faptul că este unică’, spune Maria Antonia Lopez de Asiain, restaurator la prestigiosul muzeu […]

Un articol de Andrada Văsii|13 februarie 2013

Muzeul Prado din Madrid a dezvelit luni un tablou din secolul al XV-lea, prezentat ca o ‘bijuterie’ a picturii timpurii franceze. Pictura a fost găsită la o familie spaniolă de origine franceză, relatează AFP.

‘Marea valoare a acestei opere constă în faptul că este unică’, spune Maria Antonia Lopez de Asiain, restaurator la prestigiosul muzeu spaniol, care a lucrat un an cu bisturiul şi microscopul ca să dezvăluie secretele excepţionale picturi pe lemn.

Albastrul cerului din tabloul ‘Agonie dans le jardin’ (1405-1407/1408) atrage de la început, în pofida micilor sale dimensiuni – 56,5 x 42 cm – şi a prezenţei impozante a unor vecini de seamă – picturi de Goya şi Rubens – din sala de restaurări de la Prado.

Valoarea istorică a picturii este dată de bărbatul îngenunchiat din stânga jos: este Ludovic de Orleans (1372-1407), fiul regelui Franţei, Carol al V-lea, asasinat din ordinul lui Ioan fără Frică. ‘Este singurul portret pe lemn al lui Ludovic de Orleans’, arată Maria Antonia Lopez de Asiain. Acest lucru, precum şi ‘calitatea’ tabloului şi ‘raritatea operelor aparţinând şcolii respective’, multe fiind distruse în timpul Revoluţiei franceze, ‘fac din operă o mică bijuterie de o mare importanţă istorică’, ‘foarte preţioasă pentru istoria Franţei’, subliniază muzeul.

‘Nu se întâmplă prea des ca o operă atât de timpurie să se afle într-o stare de conservare atât de bună’, adaugă restauratoarea. Secretul constă în stratul de vopsea maro care a ascuns multă vreme figurile în culori vii ale lui Ludovic de Orleans şi ale Sfintei Agnes, reprezentată în picioare, alături de personajul istoric, care a lăsat la vedere doar trei apostoli şi pe Isus rugându-se la Dumnezeu.

În februarie 2011, o familie spaniolă de origine franceză a adus opera la specialiştii Muzeului Prado, potrivit muzeului. Pilar Silva, şef al secţiilor de pictură spaniolă (1100-1500), pictură flamandă şi Şcoli nordice (1400-1600), a început atunci o anchetă pentru a vedea provenienţa tabloului. Cu ajutorul radiografiilor, a razelor infraroşii şi ultraviolete, experţii au descoperit sub stratul gros de vopsea un bărbat bogat îmbrăcat, îngenunchiat şi rugându-se. Poziţia lui arată că el este fie donatorul, fie cel care a comandat pictura. ‘A fost o intuiţie: am văzut de la început că era o pictură franceză’, spune Pilar Silva.

Rămânea de dovedit şi de descoperit identitatea misteriosului donator. Eleganţa hainelor sale, la modă în 1400, a oferit cheia identităţii personajului: pe mâneci sunt pictate frunze fine de urzică, unele acoperite cu un strat fin de aur. Experta le-a identificat, alături de lup, ca fiind parte a stemei lui Ludovic de Orleans.

Experţii îi atribuie tabloul pictorului şi valetului lui Ludovic de Orleans, Colard de Laon, dar fără să îl omologheze în lipsa altor picturi cu care să îl compare.

Sursa: Agerpres

07
/12
/23

Legendarul cineast maghiar Béla Tarr va primi sâmbătă seară, la Berlin, un premiu onorific din partea Academiei Europene de Film. Cu această ocazie, publicăm un eseu despre cinemaul său foarte special.

07
/12
/23

Electric Castle 2024 sună epic! Cu Massive Attack, Bring Me The Horizon și Queens of The Stone Age ca headliners confirmați, a 10-a ediție a festivalului se anunță cu foarte mult rock și trip hop.

07
/12
/23

TEATRUL SE (ŞI) CITEŞTE, primul sezon al podcastului realizat de Fundaţia Culturală „Camil Petrescu” continuă cu un nou invitat. De această dată, Zomir Dimovici se întoarce în lumea cuvintelor trădate şi îl are ca partener de conversaţie pe Sorin Gherguţ, traducător, poet şi redactor de carte.