Omul cel bun din Seciuan – testul bunătăţii absolute
https://www.ziarulmetropolis.ro/omul-cel-bun-din-seciuan-testul-bunatatii-absolute/

O punere în scenă a unei piese de Brecht care rămâne fidelă poveştii şi care totodată reuşeşte să fie autentică şi palpitantă pentru spectator este „Omul cel Bun din Seciuan” cu regia semnată de Andrei Șerban la Teatrul Bulandra din Bucureşti.

Un articol de Judy Florescu|19 noiembrie 2014

Dacă o piesă scrisă de Bertolt Brecht poate fi un test pentru întreaga echipă artistică, atunci o punere în scenă a unui text de Brecht este probabil un test de percepție al publicului, care poate reduce totalitatea eforturilor celor din acea echipă la o chestiune de gust. De ce e un test? Pentru că e un spectacol greu de suportat, în sensul în care oferă un flux de emoții felurite. Trăim într-o eră teatrală alternativă în care noul este uneori confundat cu șocantul sau cu amortizorul de emoție. Nimic din ceea ce vedem pe scenă parcă nu ne mai impresionează ca spectatori…

În viziunea lui Andrei Șerban, orașul Seciuan este București, iar ceea ce vedem pe scenă e ilustrarea unei realități dureroase cu care luăm contact zilnic, dar pe care conștient refuzăm să o vedem. Sărăcia îi îndeamnă pe oameni să facă lucruri nechibzuite: furt, înșelătorie, violență sau falsificarea propriilor identități.

Spectacolul lui Andrei Șerban, ca și textul lui Brecht, nu-și propune să ne dea răspunsuri, nu avem parte de maxime intonate ostentativ de marii actori pe care îi regăsim cu bucurie în distribuția aleasă de regizor. Povestea pe care o privim timp de aproape trei ore ne pune doar întrebări, și poate ne face se ne îndoim de puterea calităților naturii umane. Cum poți fii bun cu tine și în același timp cu oamenii din jurul tău rămâne un test al zeilor, aplicat pe durata existenței omului pe Pământ.

Textul lui Brecht tratează teme sociale. În piesă, o prostituată acceptă să-și schimbe viața pentru o sumă de bani, se întâlnește cu un profitor care îi arată afecțiune doar pentru a-și crește propriul prestigiu și pentru a-și finanța visele. Există și o vecină șantajistă care îi are pe toți la mână cu un secret doar de ea cunoscut, dar şi copii care fură sau mănâncă din gunoaie pentru că așa au fost învățați de familiile lor parazit.

Asistăm la o societate în continuă degradare, în care bunătatea umană este supusă la tot felul încercări, în care răutatea are dreptatea sa, oricât de bizar ar suna acest lucru. Și apoi facem o paralelă cu lumea sub a cărei umbrelă socială ne adăpostim. Seciuan e București pentru că tot ce vedem pe scena teatrală vedem și pe stradă, în instituții, în firme, în comportamentul semenilor noștri.

Trăim vremuri în care nu putem distinge de fapt ce e bine și ce e rău în acțiunea umană, pentru că fiecare acțiune nesăbuită are motivația sa, iar orice bună intenție se transformă în frica de a fi rănit. Frica poate să inhibe bunătatea.

Descoperiți „Omul cel bun din Seciuan” în viziunea domnului Andrei Șerban și gândiți-vă dacă vă regăsiți sau nu în situațiile tratate de textul lui Brecht. Ascultați cântecele despre societate, relațiile interumane, relațiile profesionale, relațiile de subordonare și observați temele de natură socială care sunt inserate într-o montare teatrală în care precizia interpretării este poate elementul cheie.

Foto: Mihaela Marin

INFO

Omul cel bun din Seciuan

de Bertolt Brecht
Traducerea și adaptarea: Andrei Șerban și Daniela Dima

Coregrafie și instructaj actoricesc: ANDREI ȘERBAN

Distribuţie:
SHEN TE – Alexandra Fasolă / Ana Ularu
VANG / SHU FU / FEMEIA – Vlad Ivanov
SUN – Cătălin Babliuc / Alexandru Potoceanu
ZEU 1 / DOAMNA IANG – Rodica Mandache
ZEU 2 / DOAMNA SHIN – Manuela Ciucur
ZEU 3 / NEPOTUL – Mirela Gorea
PROPRIETĂREASA – Daniela Nane / Ana Covalciuc
TÂMPLARUL / BĂTRÂNICA – Profira Serafim
POLIŢISTUL / ŞOMERUL – Adrian Ciobanu

FAMILIA:

BĂRBATUL – Marcela Motoc
CUMNATA – Mihai Niţă
BĂIATUL – Silvana Negruţiu
NEPOŢICA – Adela Bengescu
FRATELE – Simona Pop

Scenografia – Iuliana Vâlsan
Muzica – Raul Kusak

Asistenți regie:
Sandra Rasvana Cernat, Ioana Petre, Alexandru Gherman
Coregrafia cântecului al 8lea elefant: Andreea Gavriliu
Regizor Tehnic: Mihaela Oance
Sunet: Vlad Stan

25
/01
/24

La iniţiativa revistei Teatrul azi, în parteneriat cu Teatrul Masca din Bucureşti şi cu susţinerea UNITER, apare în peisajul cultural românesc un nou proiect dedicat profesioniştilor din domeniul artelor spectacolului.

25
/01
/24

Marți, 30 ianuarie, începând cu ora 11:00, la Sala „Ileana Berlogea”, Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale va sărbători Ziua Universității și a patronului său spiritual, Ion Luca Caragiale.

25
/01
/24

Duminică, 28 ianuarie (de la 17.00), primul concert al anului 2024 din stagiunea Orchestrei de Muzică Populară Radio îi este dedicat memoriei actriței NATAȘA RAAB, prezentatoare a nenumeroase concerte pe scena Sălii Radio.

25
/01
/24

Muzica și poveștile se întâlnesc la Teatrelli într-un nou concept de spectacol sonor, creat de Mădălina Pavăl și Alexei Țurcan, împreună cu alți 10 muzicieni talentați. GAZDA redefinește sonoritățile românești și propune spectatorilor un alt mod de a se bucura de muzică – umăr lângă umăr cu artiștii răspândiți prin sala transformată într-o sufragerie, pregătiți să dăruiască povești din culisele creației.

25
/01
/24

Festivalul DIPLOMA Show, un proiect The Institute, lansează seria de podcasturi Friends of the Arts, produsă de Black Rhino Radio și moderată de Artemisa Pascu. Friends of the Arts - A DIPLOMA Show Podcast continuă misiunea proiectului de a promova și susține tinerii artiști, designeri și arhitecți.

25
/01
/24

Gaep anunță reprezentarea lui Théo Massoulier. Artistul stabilit la Lyon este cunoscut pentru asamblaje în care coexistă elemente minerale, plante și artefacte și care fac trimitere la culturile biologice din laborator sau la mici matrice prebiotice. Recent, el a început să dezvolte o serie de picturi cu basoreliefuri inedite, acționate magnetic. Prima lui expoziție personală la Gaep – și prima din București – se va deschide la finalul lunii februarie.

24
/01
/24

Despre “Klaus & Barroso” – ce a fost asta, frate Bogdan Theodor Olteanu? Acum, pe bune? Ce a fost asta? M-ai pus într-o situație tare complicată. Dar, vorba cântecului: “Frate, frate, la bine și la greu”, scrie Vasile Ernu, despre cel mai discutat film românesc din această lună.

23
/01
/24

CRONICĂ DE FILM În noul său lungmetraj, “Familiar” (2023), Călin Peter Netzer pare că încearcă să reia formula de succes din “Poziţia copilului” (2013), filmul cu care a câştigat Ursul de Aur la Berlinale.

23
/01
/24

ISTORIA ne ajută să călătorim în trecutul persoanelor, familiilor, comunităților, popoarelor, Lumii întregi. Ea ne învăţă să întelegem o hartă, o haină, o clădire, o ruină, o fotografie, o gravură, un document vechi, o piesă de muzeu sau chiar un tablou. Cine ştie Istorie, va înțelege mai bine comunitatea şi lumea în care trăieşte azi!

23
/01
/24

Miercuri, 24 ianuarie, ziua în care Unirea Principatelor Române este celebrată la nivel național prin numeroase festivități și manifestări culturale, ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București oferă publicului oportunitatea de a descoperi tainele limbajului universal al artei prin intermediul expoziției momentului, „Universul lui Salvador Dalí”, deschisă la Hanul Gabroveni din centrul Capitalei.

22
/01
/24

Teatrul Național „I.L. Caragiale” București își începe anul în Sala Mare, cu „Opera de trei parale” de Bertolt Brecht, această ars poetica și demonstrație practică a teatrului epic, acest punct de cotitură teatral, tablă de șah cu toți pionii murdari, busolă morală fără ac, și matrioșkă a răului.