Ovidiu Iuliu Moldovan într-un portret de Fănuș Neagu
http://www.ziarulmetropolis.ro/ovidiu-iuliu-moldovan-intr-un-portret-de-fanus-neagu/

MEMORIA CULTURALĂ În 1983, Fănuş Neagu (1932 – 2011) începea o nouă carte, consacrată prietenilor lui, actorii. Revista „Teatrul” publica fragmente din această carte – portrete ale unor actori precum Toma Caragiu, Ilarion Ciobanu, Violeta Andrei, Ovidiu Iuliu Moldovan, George Constantin ş.a.

Un articol de Liliana Matei|3 Decembrie 2013

MEMORIA CULTURALĂ  În 1983, Fănuş Neagu (1932 – 2011) începea o nouă carte, consacrată prietenilor lui, actorii. Revista „Teatrul” publica fragmente din această carte – portrete ale unor actori precum Toma Caragiu, Ilarion Ciobanu, Violeta Andrei, Ovidiu Iuliu Moldovan, George Constantin ş.a.

Ziarul Metropolis vă prezintă portretul pe care scriitorul l-a făcut actorului Ovidiu Iuliu Moldovan:

„Pentru că în viața noastră (hai să zicem: artistică) este absolut imposibil de realizat unitatea, atunci trebuie să adâncim disensiunile. Prin urmare, vă anunț sumbru și patetic sub magica lumină a lunii aprilie, plină de rachiuri morbide și cu diavolul dansând la subțioara prigoriilor, că prietenul meu Ovidiu Iuliu Moldovan e pur și simplu un tip iritant.

În ce mă privește, îl iert; colegii s-ar spune au un dinte, un cui, o cruce de răstignire și multe alte daruri frumoase pe care să i le aștearnă sub pernă. Poleit de critici și îmbogățit cu fasoane de adolescent el, Ovidiu, va mai avea de a face cu lumea. Spre mulțumirea publicului de la galerie. (Ah, acolo e lumea iluziei, acolo are francul culoare și vorba o lungă și neiertătoare privire!)

Ovidiu este unul dintre cei mai mari actori pe care i-am văzut în viața mea – și am văzut mulți mari actori.

Inflexiunea vântului sub lună, asfințituri văratice, pălărie de polițist peste o căutătură denunțată de credinți adolescentine, agresivitatea unui trecut prea molcom (ardelean?!) în mormintele de iarbă, dealuri cu vii la Pietroasa și Tîrnavele, țăranii, ostilitate, pepenii, confruntări cu barda între frați, valuri de sudoare, un poet masiv și pueril de crud – ou spart la amândouă capetele – incredibil de puternic, expresiv și exact la locul lui atunci când e pus în cătușe, rege păgân și împărat roman care-și sfâșie imperiul (Caligula), la două zile după ce imperiul îl aruncase câinilor, vinovat de crime abominabile, de o prea dură iubire de sine și de o vitalitate spânzurată mult prea solemn pe toate gardurile. Dar pe toate!

ovidiu-iuliu-moldovan-108131l

Ovidiu Iuliu Moldovan (1942 – 2008)

Om al condiției umane, Ovidiu Iuliu Moldovan imploră disperarea în ajutorul timpului modern. Sisif construindu-și muntele și piatra și pârtia plus jgheabul în care se va odihni în pauza dintre două respirări.

Eu îl iubesc fiindcă există, și pe deasupra fiindcă într-o zi, la Sinaia – era iarnă și ningea incredibil – i-am împrumutat o sanie și o unguroaică tânără. Ca să mi le păstreze. Și de atunci ninge mereu între noi și el îmi rămâne dator cu făpturi din nord plutind hieratic în mari decoruri de teatru.

Miluiască-ne deci bucuria de miazăzi.”

Articolul lui Fănuş Neagu a fost republicat cu acordul Institutului Național al Patrimoniului, deţinătorul site-ului www.cimec.ro, care conţine arhiva electronică a revistei „Teatrul“.

Foto Ovidiu Iuliu Moldovan: cinemagia.ro, Simion Buia

15
/03
/17

Între permanenţele istoriei noastre se numără, fără discuţie, acţiunile de tip hei rup! Când, în apropierea jubileului de 40 de ani de domnie ai regelui Carol I, în 1906, s-a hotărât omagierea într-un fel a monarhului şi implicit a realizărilor din timpul lui, şantierul apărut pe mlaşinile şi smârcurile Filaretului au stârnit uimire.

14
/03
/17

Aşa îl socoteau englezii pe inginerul Gogu Constantinescu (1881-1965), în ajunul Primului Război Mondial. Pricina era puzderia de aplicaţii, inovaţii şi proiecte cu care genialul inventator venea în lumea tehnică a Marii Britanii.

06
/03
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Aşa scria despre sine, din Mexic, George Bibescu, în 1862, tatălui său. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, se poate vorbi de o adevărată colonie română la Paris, formată din ai noştri, trăitori acolo, burlaci, sau căsătoriţi cu franţuzoaice, diplomaţi, alţii aflaţi în trecere. E o lume activă, cu saloane deschise, patronate de femei, unde se adună elita intelectuală şi mondenă franceză.

03
/03
/17

Pe 4 martie 2017 se împlinesc 40 de ani de la cutremurul care a îndoliat România. Atunci s-a stins din viață genialul nostru actor Toma Caragiu. Soția sa, Elena Caragiu, cu care a fost căsătorit 14 ani, face dezvăluiri, în premieră, pentru cititorii Ziarului Metropolis.

23
/02
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE În 1789 se năştea la Hotahova (azi în Albania) un om cu destin neobişnuit. La zece ani vine în Ţara Românească, face studii de filosofie la Viena şi de medicină în Germania, la Halle; revine la Bucureşti şi aici are o carieră spectaculoasă, cu reverberaţii până astăzi în Grecia. S-a stins din viaţă în 1874. E vorba de Apostol Arsaki.

23
/02
/17

A fost o vreme când la Bucureşti s-a construit mult, somptuos şi durabil. În istoria Europei răstimpul e cunoscut drept la belle époque; în România a fost vorba de domnia regelui Carol I. Să amintim doar câteva clădiri ridicate atunci şi cu care ne mândrim şi azi în faţa străinilor, încercând  să-i convingem că am fost „micul Paris”. Aşa dar: Ateneul român, Ministerul Agriculturii, Palatul Cantacuzino, Palatul de Justiţie, Poşta, CEC-ul, Muzeul Ţăranului Român, Palatul Bursei, Palatul Asigurări Generala, Bufetul de la Şosea, Palatul Camerei Deputaţilor (azi muzeul Patriarhiei), Fundaţia universitară Carol I

23
/02
/17

Se întâmpla de Dragobete, în anul 1929. Pentru prima oară în România, miza unui concurs de frumusețe era participarea la celebrul „Miss Univers”. După desfășurarea semifinalelor, organizate pe județe, Magda Demetrescu, “orfană de doar 17 ani, adoptată şi crescută de una dintre mătuşile sale.”- potrivit presei vremii - avea să fie declarată la începutul lunii martie „Miss România”.

07
/02
/17

Când tradiţia îţi rămâne străină, când te crezi demiurg, în măsură să hotărăşti soarta a milioane de oameni, poţi desfigura un oraş. Consecinţe nebănuite se întind apoi pe zeci de ani. Aşa s-a întâmplat cu Bucureştiul nostru, supus unui experiment de „sistematizare” barbară care i-a adus o tristă faimă: oraşul cu cele mai cumplite distrugeri în vreme de pace.

Page 1 of 2112345...1020...Last »