Pașaport de Germania. „Marfa” și mărcile
http://www.ziarulmetropolis.ro/pasaport-de-germania-marfa-si-marcile/

CRONICĂ DE FILM „Paşaport de Germania”, realizat de Răzvan Georgescu, este un documentar eficient – informaţii satisfăcătoare, naraţiune limpede, limbaj vizual lipsit de artificii inutile -, care completează reflecţia asupra trecutului comunist, dintr-o perspectivă mai puţin uzată.

Un articol de Ionuţ Mareş|25 Noiembrie 2014

Lansat imediat după victoria lui Klaus Iohannis în alegerile prezidențiale, documentarul „Pașaport de Germania” capătă, indirect și pur întâmplător, o încărcătură specială. Oglindită în întâmplările asupra cărora se oprește scenaristul și regizorul Răzvan Georgescu – povestea, sensibilă și puțin cunoscută, a vânzării și plecării către Republica Federală Germană (RFG) a sașilor și șvabilor din România ceaușistă -, ascensiunea primarului din Sibiu până în fruntea statului ar putea părea unora, retrospectiv, o ironie a istoriei.

Umiliți și supuși privațiunilor (de altfel, ca toate minoritățile și întreaga populație) de către regimul comunist, etnicii germani, ai căror strămoși s-au instalat aici cu sute de ani în urmă și care au propus un model de civilizație privit întotdeauna cu deferență, au părăsit în masă România, umflând astfel conturile ascunse ale Securității.

Conform cifrelor vehiculate în filmul lui Georgescu, un regizor care pendulează între România (unde s-a născut și și-a trăit tinerețea) și Germania (unde lucrează din 1990), circa 250.000 de sași și șvabi au plecat din țară în timpul comunismului. „Exod” care, completat cu cel de după Revoluție, a făcut ca numărul etnicilor germani să ajungă sub 40.000.

Georgescu a găsit câțiva dintre cei care au reușit să plece și care își destăinuie acum poveștile în fața camerei. Sunt oameni ce par a privi cu luciditate, dar și cu emoție, în trecutul lor, pe care nu îl reneagă. Georgescu nu-i confruntă doar cu evenimentele care le-au schimbat viața, istorii cu un happy-end fără efuziune, ci și, în cazul unora, cu locurile pe care le-au părăsit cu câteva decenii în urmă.

În acest fel, Georgescu articulează un discurs deopotrivă despre istorie și idei abstract-filozofice precum patrie, omul ca marfă, alteritate, dezrădăcinare. Pentru a-și diversifica și îmbogăți demersul, în plan vizual, el adaugă interviurilor convenționale cu protagoniștii câteva imagini cu rol de simbol – multe trenuri în mișcare, stejari căzuți la pământ sau case dărăpănate și părăsite. Este jocul secund prin care Georgescu îmbogățește, fără a fi pleonastic, încărcătura de informații și sentimente livrate de cei intervievați, pe fondul lipsei oricărui comentariu din off.

Însă regizorul-scenarist (autor, în 2008, al unui personal și forțos documentar, „Testimonial”) își ramifică narațiunea și introduce în scenă câțiva foști oficiali germani. Printre ei, un ministru de externe, șeful de cabinet al cancelarului Helmut Kohl și însuși negociatorul-șef pe această problemă.

În plus, pentru o notă de pitoresc, apar și reprezentantul României în discuțiile secrete și unul dintre milițienii din Timișoara, un personaj locvace care cunoaștea bine modul în care oameni ai Securității îi păcăleau pe etnicii germani, punându-i să plătească sume uriașe (câteva mii de mărci) pe care autoritățile le primeau oricum de la RFG.

Este confruntarea între două lumi, două civilizații. Pe de o parte, foștii oficiali germani, pentru care salvarea celor de aceeași etnie cu ei de sub apăsarea regimului comunist din România era o datorie, o obligație din sfera drepturilor omului. De cealaltă parte, reprezentanții români, în frunte cu Nicolae Ceaușescu, pentru care importanți erau banii și avantajele, inclusiv geopolitice, ale unei astfel de „afaceri”.

Iar între cei doi poli se aflau protagoniștii, cei care erau dublu străini în România – din cauza etniei minoritare și a neputinței de a suporta regimul comunist. Această înstrăinare care le-a fost impusă a continuat printr-o alta, cea de pe traseul integrării în țara nouă, Germania, a cărei limbă le era cunoscută, dar ale cărei mecanisme erau diferite de reflexele pe care le deprinseseră.

Georgescu reușește un documentar echilibrat și, mai ales, eficient: fără răbufniri inchizitorial-vindicative, fără patetisme, cu un volum de informații atât cât trebuie și cu un interes real pentru oameni a căror perspectivă poate îmbogăți reflecția asupra trecutului nostru recent.

„Pașaport de Germania” este al treilea documentar românesc important din 2014, după experimentul lui Corneliu Porumboiu, „Al doilea joc”, și „București, unde ești?”, de Vlad Petri. Cele trei salvează, la limită, onoarea unui an cinematografic slab, în care lungmetrajele de ficțiune sunt cel mult neglijabile, cu două excepții – filmele semnate de Nae Caranfil și Andrei Gruzsniczki.

„Pașaport de Germania” rulează în București, Brașov, Cluj și Constanța, iar joi, 27 noiembrie, de la ora 20.00, va putea fi văzut în premieră la HBO România.

INFO

Pașaport de Germania (documentar, România, 2014)

Regia: Răzvan Georgescu

Rating: ●●●○○

Foto „Pasaport de Germania“ – captură film

27
/04
/17

Ce ştim, de fapt, despre cinema-ul american de autor al momentului? Ce se află dincolo de Hollywood? Filmul american independent pare să o ducă bine. Şi propune, prin câţiva regizori, o estetică aparte: un cinema al discreţiei, al emoţiilor sugerate, al anti-spectacularului fără teribilism.

24
/04
/17

Un serial despre Albert Einstein, realizat de cineaştii Brian Grazer şi Ron Howard, premiaţi cu Oscar, va avea premiera la National Geographic, pe 30 aprilie, de la ora 21.00. Cu această ocazie, National Geographic a lansat o pagină web dedicată producţiei, prin care utilizatorul poate vizita virtual casa lui Einstein.

24
/04
/17

Ciocnirea/ Clash, filmul despre Primăvara Arabă, regizat de Mohamed Diab, a fost desemnat marele câştigător al Festivalului Internaţional de Film Cinepolitica. Cinepolitica, unicul festival de film politic din România, a adunat în programul de anul acesta 14 filme, aproximativ 2.500 de spectatori.

23
/04
/17

Biletele pentru continuarea mult aşteptată a poveştii din Universul Marvel se pot achiziţiona începând cu data de 21 aprilie. Filmul „Gardienii Galaxiei Vol. 2” va ajunge în cinematografele din România începând din seara datei de 4 mai. Cumpărarea biletelor în avans îţi oferă posibilitatea de a fi printre primii care se reîntâlnesc cu gaşca de eroi improbabili.

21
/04
/17

Povestea iubirii/ The History of Love, primul lungmetraj în limba engleză al lui Radu Mihăileanu, va avea premiera oficială în România la cea de-a 16-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (2-11 iunie). Filmul se va bucura de o serie de proiecții speciale în Cluj, în prezența regizorului și a renumitului actor britanic Derek Jacobi.

21
/04
/17

Începe ediția a 2-a a Audience Award Film Festival: filmele premiate de public la marile festivaluri ale lumii, „Café Society” de Woody Allen, „Insyriated” și „Complet străini” în premieră în România, trei proiecții inedite sing-along și concerte de neratat, la Cinema Muzeul Țăranului și la Clubul Țăranului.

21
/04
/17

Momentul de grație / Their Finest (r. Lone Scherfig), un film de epocă plin de detalii sublim recreate, încărcat de emoție, dramatism dar și de umor britanic autentic, va fi proiectat în închiderea celei de-a șasea ediții a Festivalului Internațional de Film Cinepolitica, duminică, 23 aprilie, la Cinema Elvire Popesco. Cinepolitica are loc în perioada 20 – 23 aprilie la Cinema Elvire Popescu și Institutul Balassi din București.

20
/04
/17

„4 Blocks”, cea mai titrată miniserie europeană a momentului, va fi lansată în România, luna viitoare, de canalul de televiziune TNT. Producția a avut premiera mondială în cadrul Festivalului Internațional de Film de la Berlin 2017, primele două episoade fiind proiectate în cadrul secțiunii „Berlinale Special Series”.

20
/04
/17

Ultima zi, cel mai recent lungmetraj al regizorului Gabriel Achim, va fi lansat în cinematografele românești în 12 mai, distribuit de Independența Film. După ce a fost prezentat în avanpremieră internațională la TIFF 2016, unde a primit Premiul pentru Cel mai bun lungmetraj românesc, Ultima zi va închide anul acesta Festivalul Filmului European, în 11 mai.

18
/04
/17

INTERVIU Am stat de vorbă cu cineastul și profesorul universitar Copel Moscu, inițiatorul și directorul Cinepolitica, despre ce înseamnă un film politic, despre rolul unui astfel de festival și despre atracțiile noii ediții, care începe joi, la București, cu ultimul film al lui Andrzej Wajda, „Imaginea de apoi”.

18
/04
/17

Filmele premiate de public la Berlin, Sundance, Toronto, Vilnius sau Veneția vin la Audience Award Film Festival, unde „Insyriated” și „Perfetti Sconosciuti” vor avea proiecții în premieră.

Page 1 of 17012345...102030...Last »