Pașaport de Germania. „Marfa” și mărcile
http://www.ziarulmetropolis.ro/pasaport-de-germania-marfa-si-marcile/

CRONICĂ DE FILM „Paşaport de Germania”, realizat de Răzvan Georgescu, este un documentar eficient – informaţii satisfăcătoare, naraţiune limpede, limbaj vizual lipsit de artificii inutile -, care completează reflecţia asupra trecutului comunist, dintr-o perspectivă mai puţin uzată.

Un articol de Ionuţ Mareş|25 Noiembrie 2014

Lansat imediat după victoria lui Klaus Iohannis în alegerile prezidențiale, documentarul „Pașaport de Germania” capătă, indirect și pur întâmplător, o încărcătură specială. Oglindită în întâmplările asupra cărora se oprește scenaristul și regizorul Răzvan Georgescu – povestea, sensibilă și puțin cunoscută, a vânzării și plecării către Republica Federală Germană (RFG) a sașilor și șvabilor din România ceaușistă -, ascensiunea primarului din Sibiu până în fruntea statului ar putea părea unora, retrospectiv, o ironie a istoriei.

Umiliți și supuși privațiunilor (de altfel, ca toate minoritățile și întreaga populație) de către regimul comunist, etnicii germani, ai căror strămoși s-au instalat aici cu sute de ani în urmă și care au propus un model de civilizație privit întotdeauna cu deferență, au părăsit în masă România, umflând astfel conturile ascunse ale Securității.

Conform cifrelor vehiculate în filmul lui Georgescu, un regizor care pendulează între România (unde s-a născut și și-a trăit tinerețea) și Germania (unde lucrează din 1990), circa 250.000 de sași și șvabi au plecat din țară în timpul comunismului. „Exod” care, completat cu cel de după Revoluție, a făcut ca numărul etnicilor germani să ajungă sub 40.000.

Georgescu a găsit câțiva dintre cei care au reușit să plece și care își destăinuie acum poveștile în fața camerei. Sunt oameni ce par a privi cu luciditate, dar și cu emoție, în trecutul lor, pe care nu îl reneagă. Georgescu nu-i confruntă doar cu evenimentele care le-au schimbat viața, istorii cu un happy-end fără efuziune, ci și, în cazul unora, cu locurile pe care le-au părăsit cu câteva decenii în urmă.

În acest fel, Georgescu articulează un discurs deopotrivă despre istorie și idei abstract-filozofice precum patrie, omul ca marfă, alteritate, dezrădăcinare. Pentru a-și diversifica și îmbogăți demersul, în plan vizual, el adaugă interviurilor convenționale cu protagoniștii câteva imagini cu rol de simbol – multe trenuri în mișcare, stejari căzuți la pământ sau case dărăpănate și părăsite. Este jocul secund prin care Georgescu îmbogățește, fără a fi pleonastic, încărcătura de informații și sentimente livrate de cei intervievați, pe fondul lipsei oricărui comentariu din off.

Însă regizorul-scenarist (autor, în 2008, al unui personal și forțos documentar, „Testimonial”) își ramifică narațiunea și introduce în scenă câțiva foști oficiali germani. Printre ei, un ministru de externe, șeful de cabinet al cancelarului Helmut Kohl și însuși negociatorul-șef pe această problemă.

În plus, pentru o notă de pitoresc, apar și reprezentantul României în discuțiile secrete și unul dintre milițienii din Timișoara, un personaj locvace care cunoaștea bine modul în care oameni ai Securității îi păcăleau pe etnicii germani, punându-i să plătească sume uriașe (câteva mii de mărci) pe care autoritățile le primeau oricum de la RFG.

Este confruntarea între două lumi, două civilizații. Pe de o parte, foștii oficiali germani, pentru care salvarea celor de aceeași etnie cu ei de sub apăsarea regimului comunist din România era o datorie, o obligație din sfera drepturilor omului. De cealaltă parte, reprezentanții români, în frunte cu Nicolae Ceaușescu, pentru care importanți erau banii și avantajele, inclusiv geopolitice, ale unei astfel de „afaceri”.

Iar între cei doi poli se aflau protagoniștii, cei care erau dublu străini în România – din cauza etniei minoritare și a neputinței de a suporta regimul comunist. Această înstrăinare care le-a fost impusă a continuat printr-o alta, cea de pe traseul integrării în țara nouă, Germania, a cărei limbă le era cunoscută, dar ale cărei mecanisme erau diferite de reflexele pe care le deprinseseră.

Georgescu reușește un documentar echilibrat și, mai ales, eficient: fără răbufniri inchizitorial-vindicative, fără patetisme, cu un volum de informații atât cât trebuie și cu un interes real pentru oameni a căror perspectivă poate îmbogăți reflecția asupra trecutului nostru recent.

„Pașaport de Germania” este al treilea documentar românesc important din 2014, după experimentul lui Corneliu Porumboiu, „Al doilea joc”, și „București, unde ești?”, de Vlad Petri. Cele trei salvează, la limită, onoarea unui an cinematografic slab, în care lungmetrajele de ficțiune sunt cel mult neglijabile, cu două excepții – filmele semnate de Nae Caranfil și Andrei Gruzsniczki.

„Pașaport de Germania” rulează în București, Brașov, Cluj și Constanța, iar joi, 27 noiembrie, de la ora 20.00, va putea fi văzut în premieră la HBO România.

INFO

Pașaport de Germania (documentar, România, 2014)

Regia: Răzvan Georgescu

Rating: ●●●○○

Foto „Pasaport de Germania“ – captură film

19
/02
/17

Singurul film românesc aflat anul acesta în competiţia oficială a celei de-a 67-a ediţii a Festivalului Internaţional de Film de la Berlin, lungmetrajul ,,Ana, mon amour”, regizat de Călin Peter Netzer, a primit sâmbătă seara premiul ,,Ursul de Argint” pentru ,,Contribuţie Artistică Deosebită în Cinematografie”, distincţie acordată Danei Bunescu pentru montajul filmului.

17
/02
/17

CRONICĂ DE FILM Inspirat dintr-un roman de autoficţiune al lui Cezar Paul-Bădescu, „Ana, mon amour”, noul film al lui Călin Peter Netzer, prezentat în Competiţia Festivalului de la Berlin, încearcă să reia reţeta stilistică de mare succes din „Poziţia copilului”, însă rezultatul este modest.

17
/02
/17

În această seară, echipa filmului ,,Ana, mon amour”, în frunte cu regizorul Călin Peter Netzer, actorii Diana Cavallioti şi Mircea Postelnicu, producătoarea Oana Iancu şi directorul de imagine Andrei Butică, a păşit pe covorul roşu al Festivalului Internaţional de Film de la Berlin. Filmul, care a rulat în premieră mondială la Berlinale Palast, de la ora 19.00, va putea fi vizionat pe marile ecrane din România cu începere din 3 martie.

17
/02
/17

DaKINO 26 demarează miercuri, 1 martie 2017, la Cinema PRO, cu proiecția în premieră în România a filmului Manchester by The Sea (6 nominalizări la Premiile Oscar 2017), cu Casey Affleck și Michelle Williams în rolurile principale. Festivalul Internațional de Film DaKINO, ediția a 26-a, va avea loc în perioada 1-5 martie 2017 la Cinema Pro, Studioul Horia Bernea — Cinema Muzeul Țăranului și ARCUB.

17
/02
/17

Regizorul finlandez Aki Kaurismaki a anunțat joi, în cadrul Festivalului de Film de la Berlin, că a decis să renunțe la activitatea cinematografică. Apreciatul cineast are șanse mari să obțină Ursul de Aur cu pelicula sa din competiție, pelicula ''The Other Side of Hope''. ''Sunt obosit. Vreau să încep să îmi trăiesc viața mea, în sfârșit'', a explicat regizorul de 59 de ani.

16
/02
/17

Disponibil acum pe platforma gratuită Cinepub, "Fraţii Dabija", în regia lui Cătălin Drăghici, este un documentar experiment de o oră prezentat prima dată în 2015 în câteva festivaluri (Montreal, Astra Sibiu).

13
/02
/17

"La La Land" a ieșit triumfător duminică seara la cea de a 70-a ediție a premiilor Academiei britanice de film, primind nu mai puțin de cinci trofee din cele 11 la care a fost nominalizat. Musicalul american a primit premiile BAFTA pentru cel mai bun film, cea mai bună regie, cea mai bună actriță în rol principal, cea mai bună coloană sonoră și cea mai bună imagine.

13
/02
/17

Majoritatea românilor (regizori, producători, actori, selecționeri de festival) veniți la Festivalul de Film de la Berlin au participat, duminică seara, la un protest pe covorul roșu, obținut prin amabilitatea organizatorilor festivalului, care le-a acordat un minut înaintea ultimei proiecții din palatul festivalului. Protestul a fost transmis live pe site-ul oficial al festivalului (berlinale.de).

11
/02
/17

Zeci de persoane, prieteni, admiratori, colegi, studenți și oameni simpli i-au adus un ultim omagiu regizorului Radu Gabrea, sâmbătă, la Teatrul Nottara. Sicriul cu trupul neînsuflețit al artistului a părăsit Teatrul Nottara la ora 16,30, în aplauzele celor care au dorit să-și ia adio de la cel pe care l-au iubit și admirat. Radu Gabrea a murit joi la vârsta de 79 de ani.

10
/02
/17

CRONICĂ DE FILM. „Secvențe” (1982), de Alexandru Tatos, un film unic în cinematografia română. Un film polemic. Un sclipitor manifest cinematografic, deopotrivă intelectualist și emoționant. O capodoperă.

10
/02
/17

Ajuns la cea de-a șaptea ediție, Festivalul Internațional de Film Experimental București BIEFF revine anul acesta, între 28 martie și 2 aprilie, la Cinema Muzeul Țăranului și Cinema Elvire Popesco, prezentând în premieră românească cele mai inovatoare experimente cinematografice ale ultimului an, cu un focus special asupra lucrărilor semnate de artiști vizuali proeminenți, ce expun de obicei în muzee și galerii de artă și doar rareori în săli de cinema.

10
/02
/17

Olimpia Melinte şi Alexandru Papadopol sunt doi dintre numeroşii actori vedetă din "Bucureşti NonStop", filmul din 2015 al lui Dan Chişu, acum disponibil pe platforma gratuită Cinepub. Un scurt dublu-interviu despre personaje şi indicaţii regizorale.

10
/02
/17

"N-am fost la teatru decât de două ori înainte de a intra în Institut. Am văzut doar două spectacole, şi asta nu pentru că m-a dus cineva din familie. Aveam un vecin care mergea la teatru şi m-a luat cu el. Nu a existat în familia mea o educaţie teatrală, un cult pentru teatru. Ai mei nu mergeau la teatru, mă trag dintr-o familie de oameni foarte modeşti, care nu-şi permiteau să cumpere bilete la spectacole." - Victor Rebengiuc. Unul dintre cei mai mari actori români în viață împlineşte astăzi 84 de ani.

09
/02
/17

Astăzi începe cea de-a 67-a editie a Berlinalei. România participă în competiţia principală cu lungmetrajul „Ana, mon amour”, în regia lui Călin Peter Netzer, câștigătorul unui Urs de Aur, cu „Poziția copilului” (2013).

08
/02
/17

21 de lungmetraje de ficțiune, 15 documentare și 52 de scurtmetraje au intrat oficial în cursa pentru nominalizările la Premiile Gopo 2017. Gala Premiilor Gopo, cel mai important eveniment dedicat industriei cinematografice din România, va avea loc pe 21 martie 2017, în București.

Page 1 of 16412345...102030...Last »