Permisul de conducere al Principesei Maria, vândut la licitaţia “România Regală”
http://www.ziarulmetropolis.ro/permisul-de-conducere-al-principesei-maria-vandut-la-licitatia-romania-regala/

Permisul de conducere al Principesei Maria, datând din 1909, a fost vândut pentru 5.000 de euro joi, la licitaţia “România Regală”, organizată de Artmark, care a avut încasări totale de 64.690 de euro. Permisul de conducere al Principesei Maria şi evantaiul Reginei Elisabeta s-au numărat printre atracţiile licitaţiei “România Regală”, care a fost organizată în […]

Un articol de |5 Octombrie 2012

Permisul de conducere al Principesei Maria, datând din 1909, a fost vândut pentru 5.000 de euro joi, la licitaţia “România Regală”, organizată de Artmark, care a avut încasări totale de 64.690 de euro.

Permisul de conducere al Principesei Maria şi evantaiul Reginei Elisabeta s-au numărat printre atracţiile licitaţiei “România Regală”, care a fost organizată în Capitală de casa Artmark.

Licitaţia “România Regală” a adus în atenţia colecţionarilor de artă obiecte rare, piese care au aparţinut membrilor familiei regale, precum şi aristocraţiei româneşti.

La licitaţie au fost scoase 140 de loturi, iar rata de adjudecare a fost de 72,66%.

Permisul principesei moştenitoare, viitoarea Regină Maria (1875 – 1938), a fost eliberat de Touring-Club, filiala din München, în anul 1909. Maşina pe care o conducea principesa, după cum reiese din datele cuprinse în permis, era un Mercedes, model 35 H, număr de fabricaţie 5060, serie a motorului 7798. Principesa Maria a fost una dintre puţinele femei care au străbătut, la acea dată, Germania la volanul unui automobil, lucru pe care nu şi l-a permis în România, precizează Artmark. Valoarea estimativă a acestui document, care provine de la nepotul şoferului principesei, era cuprinsă între 5.000 şi 6.000 de euro.

O impresionantă brăţară din aur, decorată cu safir şi diamante, în cutie originală, realizată în atelierele fraţilor A. & J. Roller, furnizori ai Curţii Regale a României, a fost adjudecată pentru suma de 4.000 de euro.

Rarisimă piesă de colecţie datând de la începuturile monarhiei româneşti, steagul Principatelor Unite, arborat în timpul domnitorului Carol I, estimat la 800 – 1.500 de euro, a fost achiziţionată la preţul de 2.400 de euro.

Un alt obiect care a aparţinut unei îndrăgite regine a României şi a fost licitat este un rafinat evantai din fildeş. Acesta este inscripţionat în argint cu monograma Reginei Elisabeta, pseudonimul literar CS (Carmen Sylva). Feţele principale sunt din fildeş, una fiind ornată cu un decor vegetal, iar inelul de prindere a lamelelor este din argint. Evantaiul este în stilul Art Nouveau şi datează din anul 1900. Preţul estimativ al evantaiului era de 300 – 600 de euro, iar obiectul a fost adjudecat contra sumei de 450 de euro.

Printre obiectele care au atins cele mai mari sume, comparabil cu preţul estimativ, s-a numărat o pereche de butoni din aur cu cifrul regelui Mihai, (bijutier Heinrich Weiss, cca 1942, aur şi email, 19,1 gr, tl: 14 k, d=21 mm), cu o valoare estimativă de 1.200-1.800 de euro. Butonii au fost vânduţi contra sumei de 4.250 de euro. Bijutierul Curţii Regale Heinrich Weiss a creat multe bijuterii pentru regii Carol I şi Mihai, printre care şi această pereche de butoni de manşetă. Faţa principală a butonilor este decorată cu un cerc perlat, aflat la exterior, în interiorul căruia se află cifrul Regelui Mihai, realizat cu email albastru şi surmontat de coroana regală.

Un alt obiect care a fost adjudecat cu o sumă semnificativ mai mare decât cea estimativă a fost harta României Mari, care, de la o estimare de 100 – 200 de euro, a ajuns la un preţ de adjudecare de 3.600 de euro. Harta administrativă a României Mari din perioada interbelică are dimensiuni de 60 x 80 cm. Efortul de organizare administrativă a României după unirea din 1918 a fost considerabil, deoarece autorităţile erau obligate să ţină cont de anumite exigenţe politico-instituţionale, dar şi de specificul socio-cultural şi chiar geografic al provinciilor noi. Harta reprezintă nu doar o imagine de ansamblu a ţării, ci şi o proiecţie a proiectului politic care a stat la baza ei. Se remarcă, în colţul din stânga sus, stema regatului, dispusă peste două drapele încrucişate.

La fel de bine a fost vândut şi planul oraşului Bucureşti de la 1900. De la o valoare estimativă de 80 – 150 de euro, obiectul a fost vândut contra sumei de 850 de euro. Primăria Capitalei a comandat în anul 1900 Institutului Geografic al Armatei un plan al oraşului, care trebuia să actualizeze toate datele topografice legate de organizarea administrativă a urbei. De mari dimensiuni, realizat la scara 1:10.000, planul cuprindea un index al străzilor, şcolilor, monumentelor, instituţiilor publice, hotelurilor, halelor şi târgurilor. Se găsesc aici informaţii legate şi de cimitire, fabrici, cazărmi şi gări, institute de credit, grădini publice, spitale şi biserici. Exemplarul a aparţinut primăriei Bucureştilor, după cum atestă o ştampilă aplicată în caseta legendei.

Cel mai valoros lot al licitaţiei de joi seară a fost Ordinul Ferdinand în grad de Colan, instituit în 1929 şi care era estimat la 25.000 – 45.000 de euro. Personalităţi precum Regina Maria, Nicolae Iorga, Iuliu Maniu au fost printre puţinele care au primit această distincţie. Oferit celor care s-au distins în lupta pentru realizarea Statului Naţional Român, ordinul cuprindea şase clase, trei inferioare şi trei superioare, gradul Colan fiind cel mai important. Exemplarul scos la licitaţie joi seară de Artmark nu a fost adjudecat.

Un alt obiect unicat care nu a fost adjudecat a fost un set de 8 fotografii rare pe sticlă cu demonstraţii aviatice ale lui Aurel Vlaicu, datate la începutul secolului al XX-lea. Valoarea estimativă a setului era cuprinsă între 2.000 şi 4.000 de euro. Seria fotografiilor pe sticlă îl înfăţişează pe Aurel Vlaicu zburând la Bucureşti, în cadrul marelui miting aviatic desfăşurat la 17 octombrie 1910, pe hipodromul de la Băneasa.

Sursa: Mediafax

27
/03
/17

Astăzi, 27 martie, cu ocazia Zilei Mondiale a Teatrului, Casa de Producţie TVR a programat pe TVR 2 la ora 20:10, „Unchiul Vanea”, de Cehov, în regia lui Yury Kordonsky. Spectacolul va fi difuzat ca parte a Campaniei „Artiști pentru artiști”, iar pe durata lui pe ecran vor apărea conturile în care pot fi făcute donațiile

27
/03
/17

Într-o zi de 27 martie era înfiinţat, la Moscova, ’’Balşoi Teatr’’, Societatea Academică Română devenea, prin decret regal, "Academia Română", se năștea regizorul american Quentin Tarantino și se stingea din viață George Pruteanu, cunoscut pentru emisiunea TV “Doar o vorbă să-ţi mai spun” şi pentru ”Legea Pruteanu” (folosirea limbii române în locuri, relaţii şi instituţii publice).

26
/03
/17

„S-a furat mireasa!”, după textul și în regia lui Radu Popescu, e o comedie despre o tânără corporatistă ruptă între logodna călduță cu Mihai, șeful ei, și iubirea cu aer de libertate a lui Andrei, fost iubit și alpinist.

26
/03
/17

Muzeul Național de Artă al României, în parteneriat cu Institutul Francez, vă invită marți, 28 martie 2017, orele 18.30, la conferința „Victor Brauner, pictopoet și iluminator”, susținută de Mihaela Petrov, critic și istoric de artă. Conferința face parte din seria de evenimente ce marchează luna martie ca lună a Francofoniei.

25
/03
/17

CRONICĂ DE FILM Despre „Fata necunoscută”, noul film - o dramă socială și morală - al fraților belgieni Jean-Pierre și Luc Dardenne. Și despre „(M)ucenicul” (al rusului Kirill Serebrennikov), cu un tânăr care, cu Biblia în mână, se tranformă într-un fanatic religios. Două filme de Cannes, acum în cinematografe.

25
/03
/17

Realizat de Radu Mocanu și Mihai Dragolea și disponibil acum pe platforma gratuită Cinepub, „Roboțelul de aur” a fost unul dintre cele mai de succes documentare românești din 2015. Povestea emoționantă a boxeriței Steluța Duță, crescută la orfelinat.

24
/03
/17

“Nu sunt sigur dacă sunt un actor care participă la curse de maşini sau un şofer de curse care face actorie.” - Steve McQueen. Într-o zi de 24 martie (1930) se năștea unul dintre cei mai îndrăgiți actori americani. Numit „King of Cool” pentru modul nonşalant în care şi-a interpretat personajele, Steve McQueen a debutat în 1956 cu un rol în „Cineva acolo sus mă iubeşte”.

Page 1 of 60412345...102030...Last »