Piaţa de arta din Romania – un prezent optimist, un viitor tern, plin de “maruntisuri”
http://www.ziarulmetropolis.ro/piata-de-arta-din-romania-un-prezent-optimist-un-viitor-tern-plin-de-maruntisuri/

Pentru piaţa de artă din România, criza din buzunarele colecţionarilor s-a văzut diferit anul acesta – unele case de licitaţii s-au bucurat de o creştere susţinută a numărului de tranzacţii, în timp ce, pentru altele, 2012 a însemnat “un recul general” al preţurilor de vânzare.   Reprezentanţii principalelor case de licitaţie din Bucureşti au făcut […]

Un articol de Andrada Văsii|2 Ianuarie 2013

Pentru piaţa de artă din România, criza din buzunarele colecţionarilor s-a văzut diferit anul acesta – unele case de licitaţii s-au bucurat de o creştere susţinută a numărului de tranzacţii, în timp ce, pentru altele, 2012 a însemnat “un recul general” al preţurilor de vânzare.

 

Reprezentanţii principalelor case de licitaţie din Bucureşti au făcut o analiză a pieţei de artă din anul 2012, concluzia fiind aceea că, deşi preţurile de achiziţie a obiectelor licitate au scăzut, numărul şi gusturile colecţionarilor s-au rafinat, aceştia preferând să investească în arta de “prim rang”.

“Odată cu liberalizarea comerţului în anii ’90, piaţa de artă din România trece printr-un continuu proces de evoluţie, accelerat îndeosebi în perioada de criză economică, din 2008 până în prezent. În ceea ce priveşte anul 2012, s-a confirmat o creştere susţinută a numărului de tranzacţii. Acesta este rezultatul creşterii cererii, respectiv a răspunsului ofertei, prin sporirea numărului de jucători la nivelul pieţei primare”, a declarat pentru MEDIAFAX Alexandru Bâldea, acţionar majoritar al casei de licitaţii Artmark.

Dacă pe piaţa mondială arta asiatică a început să câştige din ce în ce mai mult teren, artiştii plastici chinezi fiind cei care “pictează lumea în roşu”, după cum apreciază analiştii de artă americani, în Europa – şi mai ales în România -, arta autohtonă îşi păstrează supremaţia. Aşadar, colecţionarii români au scos din buzunare sume care, nu de puţine ori, au părut exorbitante, pentru a adăuga în patrimoniul personal tablouri care, în unele cazuri, au fost plătite cu preţul a trei apartamente deloc modeste în Capitală.

Astfel, “Topul celor mai valoroşi pictori români”, lansat la sfârşitul lunii octombrie de Capital în colaborare cu casa de licitaţii Artmark, l-a plasat pe prima poziţie pe Nicolae Tonitza, al cărui tablou “În iatac” a fost vândut cu 290.000 de euro, sumă la care s-a adăugat şi comisionul casei de licitaţii.

Al doilea în top este Nicolae Grigorescu, a cărui capodoperă “Ţărăncuţă odihnindu-se” a obţinut suma de 270.000 de euro, într-o licitaţie din 2011.

“Primele şapte poziţii din Top 100 sunt tranzacţii încheiate de casa de licitaţii Artmark, însă clasamentul este reprezentativ pentru întreaga piaţă. Cei mai valoroşi artişti români se regăsesc şi în topul individual al tranzacţiilor realizate de fiecare casă de licitaţii în parte. Dacă ne raportăm doar la vânzările din 2012, topul este dominat de Grigorescu, Tonitza, Luchian, Brauner, Ciucurencu, Petraşcu şi Pallady”, a mai spus pentru MEDIAFAX Alexandru Bâldea.

Aceasta în contextul în care anul 2012 a confirmat interesul cumpărătorilor pentru “arta de prim rang”, reprezentată de numele de necontestat ale picturii româneşti – Nicolae Tonitza, Nicolae Grigorescu, Ştefan Luchian, Ioan Andreescu -, ceea ce, potrivit acţionarului majoritar al Artmark, “reprezintă o alegere prudentă şi sigură pe timp de criză”.

Preferinţele colecţionarilor care şi-au achiziţionat lucrări de artă prin intermediul casei de licitaţii Goldart s-au îndreptat către opere ale marilor maeştri români. “Au fost preferaţi pictori români moderni (sfârşit de sec. XIX, început de sec. XX) şi sculptura. Cei mai “vânaţi” autori au fost Ştefan Luchian, Nicolae Vermont, Gheorghe Petraşcu, Samuel Mutzner şi Horia Bernea, cu lucrări din perioadele lor de maturitate, a spus pentru MEDIAFAX Luminiţa Ghiduş, fondator al casei de licitaţii Goldart.

În paralel cu vânzările marilor nume, în 2012 a fost sesizată şi o întărire a “eşalonului 2”, reprezentat de nume în plină ascensiune, foarte căutate (Pallady, Petraşcu, Dărăscu), dar care nu au atins încă notorietatea “primului rang”.

Pe lângă interesul în investiţia sigură în arta consacrată, “setea” noului val de cumpărători a dus la mişcări interesante şi în ceea ce priveşte nivelul de jos al intervalului valoric, cu lucrări accesibile ce au cunoscut creşteri surprinzătoare. Astfel, tabloul pictorului Mişu Teişanu, “Sedusă”, a avut un preţ de pornire de 300 de euro pentru a ajunge la o valoare de adjudecare de 10.000 de euro în cadrul Licitaţiei de Mărţişor a casei Artmark.

O evoluţie extrem de interesantă a avut-o şi arta contemporană, licitaţia organizată de Artmark pe această temă în luna noiembrie a acestui an obţinând cele mai bune rezultate din istoria segmentului: un total de 240.000 de euro şi o rată de adjudecare de 83%“, a mai spus pentru MEDIAFAX Alexandru Bâldea.

Atât reprezentanţii casei Artmark, cât şi cei ai casei Goldart spun că au sesizat în 2012 o creştere – “susţinută”, în cazul Artmark, şi “uşoară”, în cazul Goldart – a pieţei de artă din România. La Goldart, de exemplu, s-au vândut anul acesta peste 800 de lucrări de artă în valoare de peste de 1.500.000 euro, cu 100.000 de euro mai mult decât în 2011.

Creşterea este pusă de Alexandru Bâldea pe seama unei vizibile accelerări a evenimentelor dedicate comercializării produsului artistic şi a diversificării tematicilor din licitaţiile de profil. “Analizând doar segmentul de piaţă contorizat public, licitaţiile, numărul tranzacţiilor încheiate în 2012 a crescut cu 15% faţă de anul precedent şi cu 35% faţă de 2010. Prin intermediul caselor de licitaţii, sunt scoase spre vânzare în jur de 400 de obiecte de artă în fiecare lună”, spune reprezentantul Artmark.

Însă, evoluţia pieţei româneşti de artă în 2012 a devenit interesantă şi pentru colecţionarii străini, care, atraşi de valorile relativ mici ale preţurilor de pornire ale lucrărilor de artă, au venit în România pentru a-şi îmbogăţi colecţiile.

Aşa se face că, la casa de licitaţii Alis, cea mai mare tranzacţie pentru anul 2012 – peste 100.000 de euro – a fost reprezentată de un tablou al unui pictor rus “al cărui nume nu are nicio relevanţă pe piaţa internă şi care a fost achiziţionat de un cumpărător rus, câştigător al unei dispute care nu a implicat niciun colecţionar român”, după cum a spus pentru MEDIAFAX Bucur Mihail Papagheorghiu, reprezentant al casei Alis.

Potrivit analizei pieţei de artă în 2012, realizate de Papagheorghiu, “toate casele de licitaţie au coborât mult preţurile de intrare, pentru a se putea menţine pe linia de plutire, iar performanţele sunt rare şi conjuncturale. (…) În general, coborând preţurile, vânzările s-au mărit, ca număr şi volum, dar ca valoare, evident, nu”.

Mai mult, acesta este convins că, în 2013, “ne aşteaptă tot un an tern, plin de «mărunţişuri»”.

 

 

Sursa: Mediafax

19
/02
/17

Singurul film românesc aflat anul acesta în competiţia oficială a celei de-a 67-a ediţii a Festivalului Internaţional de Film de la Berlin, lungmetrajul ,,Ana, mon amour”, regizat de Călin Peter Netzer, a primit sâmbătă seara premiul ,,Ursul de Argint” pentru ,,Contribuţie Artistică Deosebită în Cinematografie”, distincţie acordată Danei Bunescu pentru montajul filmului.

17
/02
/17

CRONICĂ DE FILM Inspirat dintr-un roman de autoficţiune al lui Cezar Paul-Bădescu, „Ana, mon amour”, noul film al lui Călin Peter Netzer, prezentat în Competiţia Festivalului de la Berlin, încearcă să reia reţeta stilistică de mare succes din „Poziţia copilului”, însă rezultatul este modest.

17
/02
/17

În această seară, echipa filmului ,,Ana, mon amour”, în frunte cu regizorul Călin Peter Netzer, actorii Diana Cavallioti şi Mircea Postelnicu, producătoarea Oana Iancu şi directorul de imagine Andrei Butică, a păşit pe covorul roşu al Festivalului Internaţional de Film de la Berlin. Filmul, care a rulat în premieră mondială la Berlinale Palast, de la ora 19.00, va putea fi vizionat pe marile ecrane din România cu începere din 3 martie.

17
/02
/17

Cu prilejul „Zilei Brâncuși ” care se sărbătorește la nivel național în fiecare an, la 19 februarie, MNAR prezintă în perioada 19-26 februarie 2017 o selecție de fotografii-document care surprind pe de o parte etapele instalării Coloanei Infinitului la Târgu-Jiu și pe de altă parte atmosfera atelierului parizian al lui Constantin Brâncuși care, în unele imagini, apare alături de sculpturile sale.

17
/02
/17

DaKINO 26 demarează miercuri, 1 martie 2017, la Cinema PRO, cu proiecția în premieră în România a filmului Manchester by The Sea (6 nominalizări la Premiile Oscar 2017), cu Casey Affleck și Michelle Williams în rolurile principale. Festivalul Internațional de Film DaKINO, ediția a 26-a, va avea loc în perioada 1-5 martie 2017 la Cinema Pro, Studioul Horia Bernea — Cinema Muzeul Țăranului și ARCUB.

17
/02
/17

O cărticică scrisă în 1943 de Antoine de Saint-Exupery, pasionat aviator, autor de cărţi de aventuri şi amintiri, reporter de război, avea să devină cea mai celebră operă literară de limbă franceză din secolul XX şi să creeze un simbol cu valoare de cult. După succesul înregistrat la Cluj Napoca si Brașov, unde s-au jucat cate doua reprezentații cu casa închisă, "Micul Print" pornește mai departe în călătorie, oprindu-se si la Alba Iulia și Sibiu.

17
/02
/17

Regizorul finlandez Aki Kaurismaki a anunțat joi, în cadrul Festivalului de Film de la Berlin, că a decis să renunțe la activitatea cinematografică. Apreciatul cineast are șanse mari să obțină Ursul de Aur cu pelicula sa din competiție, pelicula ''The Other Side of Hope''. ''Sunt obosit. Vreau să încep să îmi trăiesc viața mea, în sfârșit'', a explicat regizorul de 59 de ani.

17
/02
/17

Într-o zi de 17 februarie avea loc, la Milano, premiera mondială a operei "Madame Butterfly" de Puccini. Tot într-o zi de 17 februarie încetau din viață Giordano Bruno (susţinător al teoriei coperniciene conform căreia Pământul şi celelalte planete se rotesc în jurul Soarelui şi în jurul propriilor axe) și celebrul dramaturg francez Moliere (Jean Baptiste Poquelin).

16
/02
/17

Disponibil acum pe platforma gratuită Cinepub, "Fraţii Dabija", în regia lui Cătălin Drăghici, este un documentar experiment de o oră prezentat prima dată în 2015 în câteva festivaluri (Montreal, Astra Sibiu).

16
/02
/17

Biletele individuale pentru Festivalul Enescu 2017 s-au pus în vânzare în această dimineață (16 februarie), de la ora 10.00, în rețeaua EVENTIM, atât online, cât și în rețeaua magazinelor EVENTIM din întreaga țară la birourile EVENTIM din București și din țară, precum și pe site-urile EVENTIM din străinatate şi în reţelele EVENTIM internaţionale. Între 2 și 24 septembrie, Festivalul Enescu aduce la București și în alte șapte orașe din peste 3.000 de artiști din întreaga lume în cadrul a 80 de evenimente.

Page 1 of 59412345...102030...Last »