Piaţa de arta din Romania – un prezent optimist, un viitor tern, plin de „maruntisuri”
https://www.ziarulmetropolis.ro/piata-de-arta-din-romania-un-prezent-optimist-un-viitor-tern-plin-de-maruntisuri/

Pentru piaţa de artă din România, criza din buzunarele colecţionarilor s-a văzut diferit anul acesta – unele case de licitaţii s-au bucurat de o creştere susţinută a numărului de tranzacţii, în timp ce, pentru altele, 2012 a însemnat „un recul general” al preţurilor de vânzare.   Reprezentanţii principalelor case de licitaţie din Bucureşti au făcut […]

Un articol de Andrada Văsii|2 ianuarie 2013

Pentru piaţa de artă din România, criza din buzunarele colecţionarilor s-a văzut diferit anul acesta – unele case de licitaţii s-au bucurat de o creştere susţinută a numărului de tranzacţii, în timp ce, pentru altele, 2012 a însemnat „un recul general” al preţurilor de vânzare.

 

Reprezentanţii principalelor case de licitaţie din Bucureşti au făcut o analiză a pieţei de artă din anul 2012, concluzia fiind aceea că, deşi preţurile de achiziţie a obiectelor licitate au scăzut, numărul şi gusturile colecţionarilor s-au rafinat, aceştia preferând să investească în arta de „prim rang”.

„Odată cu liberalizarea comerţului în anii ’90, piaţa de artă din România trece printr-un continuu proces de evoluţie, accelerat îndeosebi în perioada de criză economică, din 2008 până în prezent. În ceea ce priveşte anul 2012, s-a confirmat o creştere susţinută a numărului de tranzacţii. Acesta este rezultatul creşterii cererii, respectiv a răspunsului ofertei, prin sporirea numărului de jucători la nivelul pieţei primare”, a declarat pentru MEDIAFAX Alexandru Bâldea, acţionar majoritar al casei de licitaţii Artmark.

Dacă pe piaţa mondială arta asiatică a început să câştige din ce în ce mai mult teren, artiştii plastici chinezi fiind cei care „pictează lumea în roşu”, după cum apreciază analiştii de artă americani, în Europa – şi mai ales în România -, arta autohtonă îşi păstrează supremaţia. Aşadar, colecţionarii români au scos din buzunare sume care, nu de puţine ori, au părut exorbitante, pentru a adăuga în patrimoniul personal tablouri care, în unele cazuri, au fost plătite cu preţul a trei apartamente deloc modeste în Capitală.

Astfel, „Topul celor mai valoroşi pictori români”, lansat la sfârşitul lunii octombrie de Capital în colaborare cu casa de licitaţii Artmark, l-a plasat pe prima poziţie pe Nicolae Tonitza, al cărui tablou „În iatac” a fost vândut cu 290.000 de euro, sumă la care s-a adăugat şi comisionul casei de licitaţii.

Al doilea în top este Nicolae Grigorescu, a cărui capodoperă „Ţărăncuţă odihnindu-se” a obţinut suma de 270.000 de euro, într-o licitaţie din 2011.

„Primele şapte poziţii din Top 100 sunt tranzacţii încheiate de casa de licitaţii Artmark, însă clasamentul este reprezentativ pentru întreaga piaţă. Cei mai valoroşi artişti români se regăsesc şi în topul individual al tranzacţiilor realizate de fiecare casă de licitaţii în parte. Dacă ne raportăm doar la vânzările din 2012, topul este dominat de Grigorescu, Tonitza, Luchian, Brauner, Ciucurencu, Petraşcu şi Pallady”, a mai spus pentru MEDIAFAX Alexandru Bâldea.

Aceasta în contextul în care anul 2012 a confirmat interesul cumpărătorilor pentru „arta de prim rang”, reprezentată de numele de necontestat ale picturii româneşti – Nicolae Tonitza, Nicolae Grigorescu, Ştefan Luchian, Ioan Andreescu -, ceea ce, potrivit acţionarului majoritar al Artmark, „reprezintă o alegere prudentă şi sigură pe timp de criză”.

Preferinţele colecţionarilor care şi-au achiziţionat lucrări de artă prin intermediul casei de licitaţii Goldart s-au îndreptat către opere ale marilor maeştri români. „Au fost preferaţi pictori români moderni (sfârşit de sec. XIX, început de sec. XX) şi sculptura. Cei mai „vânaţi” autori au fost Ştefan Luchian, Nicolae Vermont, Gheorghe Petraşcu, Samuel Mutzner şi Horia Bernea, cu lucrări din perioadele lor de maturitate, a spus pentru MEDIAFAX Luminiţa Ghiduş, fondator al casei de licitaţii Goldart.

În paralel cu vânzările marilor nume, în 2012 a fost sesizată şi o întărire a „eşalonului 2”, reprezentat de nume în plină ascensiune, foarte căutate (Pallady, Petraşcu, Dărăscu), dar care nu au atins încă notorietatea „primului rang”.

Pe lângă interesul în investiţia sigură în arta consacrată, „setea” noului val de cumpărători a dus la mişcări interesante şi în ceea ce priveşte nivelul de jos al intervalului valoric, cu lucrări accesibile ce au cunoscut creşteri surprinzătoare. Astfel, tabloul pictorului Mişu Teişanu, „Sedusă”, a avut un preţ de pornire de 300 de euro pentru a ajunge la o valoare de adjudecare de 10.000 de euro în cadrul Licitaţiei de Mărţişor a casei Artmark.

O evoluţie extrem de interesantă a avut-o şi arta contemporană, licitaţia organizată de Artmark pe această temă în luna noiembrie a acestui an obţinând cele mai bune rezultate din istoria segmentului: un total de 240.000 de euro şi o rată de adjudecare de 83%„, a mai spus pentru MEDIAFAX Alexandru Bâldea.

Atât reprezentanţii casei Artmark, cât şi cei ai casei Goldart spun că au sesizat în 2012 o creştere – „susţinută”, în cazul Artmark, şi „uşoară”, în cazul Goldart – a pieţei de artă din România. La Goldart, de exemplu, s-au vândut anul acesta peste 800 de lucrări de artă în valoare de peste de 1.500.000 euro, cu 100.000 de euro mai mult decât în 2011.

Creşterea este pusă de Alexandru Bâldea pe seama unei vizibile accelerări a evenimentelor dedicate comercializării produsului artistic şi a diversificării tematicilor din licitaţiile de profil. „Analizând doar segmentul de piaţă contorizat public, licitaţiile, numărul tranzacţiilor încheiate în 2012 a crescut cu 15% faţă de anul precedent şi cu 35% faţă de 2010. Prin intermediul caselor de licitaţii, sunt scoase spre vânzare în jur de 400 de obiecte de artă în fiecare lună”, spune reprezentantul Artmark.

Însă, evoluţia pieţei româneşti de artă în 2012 a devenit interesantă şi pentru colecţionarii străini, care, atraşi de valorile relativ mici ale preţurilor de pornire ale lucrărilor de artă, au venit în România pentru a-şi îmbogăţi colecţiile.

Aşa se face că, la casa de licitaţii Alis, cea mai mare tranzacţie pentru anul 2012 – peste 100.000 de euro – a fost reprezentată de un tablou al unui pictor rus „al cărui nume nu are nicio relevanţă pe piaţa internă şi care a fost achiziţionat de un cumpărător rus, câştigător al unei dispute care nu a implicat niciun colecţionar român”, după cum a spus pentru MEDIAFAX Bucur Mihail Papagheorghiu, reprezentant al casei Alis.

Potrivit analizei pieţei de artă în 2012, realizate de Papagheorghiu, „toate casele de licitaţie au coborât mult preţurile de intrare, pentru a se putea menţine pe linia de plutire, iar performanţele sunt rare şi conjuncturale. (…) În general, coborând preţurile, vânzările s-au mărit, ca număr şi volum, dar ca valoare, evident, nu”.

Mai mult, acesta este convins că, în 2013, „ne aşteaptă tot un an tern, plin de «mărunţişuri»”.

 

 

Sursa: Mediafax

06
/04
/17

INTERVIU Alexandra Balteanu este născută în 1982, în România, iar din 2003 locuiește în Germania, unde studiază regia la prestigioasa Academie Germană de Film şi Televiziune din Berlin (DFFB). Primul său lungmetraj, excelentul „Vânătoare”, a fost prezentat în toamnă la Festivalul de la San Sebastian.

06
/04
/17

La Teatrul Național din București se joacă ,,Nebun din dragoste” de Sam Shepard, în regia lui Claudiu Goga. E o piesă cu o narațiune complicată, cu răsturnări de situație, intrigi și tot ce trebuie.

06
/04
/17

Artistul elvețian H.R. Giger, maestru al realismului fantastic, va fi celebrat la cea de-a 16-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (2 – 11 iunie 2017, Cluj-Napoca), în cadrul unei retrospective. Faimos pentru design-ul creaturii extraterestre din filmul SF iconic Alien (1979), care i-a adus un premiu Oscar, Giger a creat, în 45 de ani, o colecție impresionantă de lucrări unice.

06
/04
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Exilul, ca formă de protest faţă de regimul politic din ţara de origine, a căpătat, în cazul românilor, după al Doilea Război Mondial, dimensiuni dramatice. Şi aceasta pentru că a fost vorba de valuri succesive şi de motivaţii deosebite.

06
/04
/17

Thomas Sawyer, unul dintre cele mai aplaudate spectacole ale Teatrului EXCELSIOR, revine în repertoriu! Prima reprezentație din stagiunea curentă va avea loc pe 12 aprilie 2017, de la ora 19:00. Producția, semnată de regizorul Horia Suru, reprezintă o adaptare modernă a celebrului roman „Aventurile lui Tom Sawyer” scris de Mark Twain. Un spectacol altfel, în care Thomas Sawyer, „eroul” copilăriei părinților și bunicilor noștri, are acum ocazia să-i întâlnească și pe adolescenții de azi.

06
/04
/17

Regele Naiului, Gheorghe Zamfir, unul dintre cei mai de seamă muzicieni români, împlinește astăzi 76 de ani. Tot ]ntr-o zi de 6 aprilie se năștea pictorul şi arhitectul italian Rafael Sanzio reprezentant de seamă al Renaşterii italiene și înceta din viaţă scriitorul de literatură ştiinţifico-fantastică Isaac Asimov.

06
/04
/17

Primul concert al ediției a V-a SoNoRo Conac va avea loc pe 7 aprilie, la Palatul Marincu, Muzeul de Artă Calafat, județul Dolj, iar duminică, 9 aprilie, cel de-al doilea, la Palatul Brâncovenesc, de la Potlogi. Programul muzical va cuprinde lucrări de Franz Schubert, Ludwing van Beethoven, si Sir Edward Elgar.

06
/04
/17

Vineri, 7 aprilie 2017, de la ora 19.00, Orchestra Națională Radio, sub bagheta dirijorului Julien Salemkour, alături de Corul Academic Radio, pregătit de Ciprian Țuțu, de soprana Irina Iordăchescu, mezzosoprana Aura Twarowska, tenorul Cosmin Ifrim și de basul Marius Boloș, vor oferi bucuria unui adevărat spetacol orchestral și coral, în Messa da Requiem de Verdi.

05
/04
/17

Editura de carte pentru copii Nemi publică o nouă serie pasionantă și plină de învățăminte: Tărâmul poveștilor. Vraja dorințelor, de Chris Colfer, o carte ce revalorifică și reinterpretează basmele clasice ale copilăriei, toată bogăția fantastică din cărțile lui Charles Perrault și ale Fraților Grimm. Cartea este recomandată copiilor de peste 9 ani.

05
/04
/17

Organizatorii Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu (FITS) anunţă încasări record de 125.000 de lei în prima săptămână de la punerea în vânzare a primului set de bilete, mai multe spectacole, între care şi ”Faust”, în regia lui Silviu Purcărete, fiind sold out.

05
/04
/17

Între 20 și 23 aprilie, se desfășoară în România, la Teatrul Național din București și la Centrul Național al Dansului, IETM Bucharest Plenary Meeting 2017. Despre ce este vorba și ce oferă un astfel de eveniment ne spune Victor Mayot, project manager-ul IETM.

05
/04
/17

“Rerotikon”, prima expoziție de artă erotică găzduită de Galeria Rotenberg-Uzunov din București, va fi vernisată joi, 6 aprilie, ora 19.00. Semnatara picturilor expuse este tânăra artistă Diana Manole, care explorează puterea de seducție a nudurilor umane, cu accente vintage din pin-up-ul american într-o combinație cu tușa mult mai recentei Școli de la Cluj.

05
/04
/17

Pe 9 aprilie, Teatrul Mic propune publicului său o nouă premieră, o piesă inedită în România, Rendez-vous pe Lună, de Alexandr Galin, în regia lui Gelu Colceag. Din distribuție fac parte veteranii trupei: Dan Condurache, Ruxandra Enescu și Claudiu Istodor, alături de Valentina Popa și Ana Bianca Popescu, recent nominalizată la un premiu UNITER.

04
/04
/17

Irlandez. Unul dintre cei mai autentici și buni români pe care îi știu. Când vorbește despre România ("E o țară așa de bogată, nici nu vă dați seama!") te face să te (re) îndrăgostești și tu de ea cu pasiune, cu acel realism care știe că, uneori, obstacolele sunt mari și entuziasmul e greu pus la încercare, dar care totodată vede și simte cât Bine, Frumos, Adevăr și Frumusețe e aici.

04
/04
/17

IN MEMORIAM . S-au împlinit 85 de ani de la naşterea regizorului Andrei Tarkovski (răpus de boală la 29 decembrie 1986, la doar 54 de ani). Un bun prilej pentru a vedea cum (mai) este receptat marele cineast în România.