Plimbare printre pagini de manuscris medieval, la MNAR
http://www.ziarulmetropolis.ro/plimbare-printre-pagini-de-manuscris-medieval-la-mnar/

„Călători prin manuscris”, expoziţia organizată de Muzeul Naţională de Artă (MNAR) la parterul Galeriei Naţionale până pe 31 august, are meritul inedit de a aduce în realitate o metaforă pe care suntem obişnuiţi să o considerăm doar atât, o metaforă: plimbarea printre filele unei cărţi.

Un articol de Ştefania Dumbravă|11 Iulie 2014

În ton cu tema anului în cultura românească – personalitatea și moștenirea lui Constantin Brâncoveanu –, paginile unui liturghier despre care se presupune că a aparținut domnitorului construiesc, mărite la dimensiuni monumentale, formează un labirint de facsimile uriașe. La capătul acestuia, răbdător în cutia sa sticlă, manuscrisul original își așteaptă musafirii.

Vizitatorul este întâmpinat, la intrarea în labirint, de două panouri informative care îl ajută să își facă o idee (destul de generală, încât să nu sperie turiștii de circumstanță) despre obiectul expoziției. Să ți se sugereze la ce ar trebui să fii atent, atunci când urmează să vezi ceva cu care foarte puțini dintre noi sunt familiarizați, este un ajutor binevenit. Având în vedere, însă, că o astfel de expoziție atrage probabil un număr destul de redus de vizitatori lipsiți complet de cunoștințe sau măcar de interes în domeniul artei medievale românești, introducerea pare simplistă.

Cât despre publicul neavizat, care dă curs curiozității – în absența unei „povești” în care să fie așezat obiectul adus în fața sa -, acesta are destul de puține șanse de a percepe manuscrisul expus în toată valoarea sa. Deși pentru compunerea unei asemenea povești existau suficiente alte obiecte datorate lui Constantin Brâncoveanu, fie și doar în aceeași clădire a Muzeului Național de Artă, un etaj mai sus, dacă alte posibilități tehnice (care să fi dat publicului posibilitatea să și vadă trimiterile făcute de textele explicative de pe etichete, de exemplu) erau inaccesibile.

Initiala miniata si monograma CB

Pagină cu monograma domnitorului Constantin Brâncoveanu (în dreapta, în afara chenarului)

Recomandarea cu care se încheie panourile introductive ale expoziției încearcă să suplinească acest laconism, invitând vizitatorii să își creeze singuri o imagine asupra epocii din care vine exponatul, printr-o vizită în galeria de artă românească veche.

Conceptul expozițional ignoră însă, astfel, un detaliu practic: urmărirea surselor și compunerea unei imagini de ansamblu din ele este un exercițiu cu care specialiștii sunt obișnuiți, însă care depășește cu mult, cel mai probabil, efortul la care e dispus vizitatorul ocazional.

Explicațiile referitoare la simbolistica animalelor reale sau fantastice ori a elementelor vegetale și decorative care compun miniaturile sunt de un real ajutor în încercarea de a înțelege universul ilustrat de paginile manuscrisului. Completate cu trimiteri la alte exemple în care apar cutare motiv decorativ sau cutare element de compoziție, aceste explicații, binevenite pentru cunoscător, rămân însă trasoare trimise spre nicăieri pentru oricine nu e familiarizat măcar vag cu domeniul artei medievale.

Chiar și sensibil la privilegiul de a se mișca, la propriu, printre paginile unei cărți foarte rar scoase din siguranța depozitului și de a-i putea admira, mărite, detaliile altfel invizibile ochiului liber, vizitatorul simte limita unui text care îi rămâne, dincolo de suprafața caligrafiei și decorativismul miniaturilor, inaccesibil. Seducător ca propunere de experiență culturală, labirintul manuscrisului de la MNAR rămâne, totuși, expoziția unui singur exponat, și acesta exploatat optim doar la nivel al imaginii.

Beneficiarii ei ideali par să fie specialiștii medieviști, și nu publicul larg, care iese dintre paginile liturghierului lui Constantin Brâncoveanu reținând doar crâmpeie de informații pe care nu are în ce imagine de ansamblu să le așeze, precum faptul că pasărea calandrinon e un model simbolic (și imaginar) de conduită pentru creștini, dat fiind obiceiul său de a-și feri privirea de lucrurile rele.

Labirintul de facsimile oferă, însă, eventualului vizitator impresionat de una sau alta dintre pagini avantajul de a ști în ce zi poate reveni la muzeu pentru a o admira în original, dat fiind că manuscrisul va fi deschis la o pagină diferită în fiecare zi, până la finalul expoziției.

Sigur, rămâne deschisă curiozitatea legată de numărul real de vizitatori recurenți ai expoziției „Călători prin manuscris”, și ai oricărei expoziții de artă din România, în general.

 

04
/12
/16

Începând cu data de 8 decembrie 2016, la Teatrul Național „I.L.Caragiale” din București va fi deschisă publicului expoziţia „Andy Warhol și Slovacia” - eveniment de amplă rezonanță culturală ce marchează încheierea președinției rotative a Slovaciei în cadrul Consiliului Uniunii Europene (iulie-decembrie 2016).

12
/11
/16

Muzeul Național de Artă al României ne invită, începând cu 16 noiembrie, la o expoziție-medalion, dedicată lui Ștefan Luchian (1868 - 1916), de la moartea căruia se împlinesc o sută de ani. „Punte între două lumi – Florile lui Luchian” deschide programul medalioanelor tematice care vor fi incluse periodic în expozițiile permanente ale MNAR.

03
/11
/16

În seara în care am văzut Dorian am vrut să-i cer iertare tehnologiei pentru dățile în care am hulit-o, din conservatorism, și pentru acelea în care am profitat de ea în scopuri pur egoiste. Am reevaluat tehnologia, fie și pentru o oră, cea în care dansul și teatrul s-au unit într-un altfel de spectacol, pe scena de la UNTEATRU.

19
/10
/16

Într-un context în care dansul contemporan are din ce în ce mai multă vizibilitate în peisajul artistic din România, Asociaţia Culturală Control N anunţă un nou spectacol: Dorian, creat de Oana Răsuceanu în jurul unui singur actor-dansator (George Albert Costea), prin îmbinarea dansului contemporan cu proiecţii multimedia. Dorian va fi itinerat în patru spaţii de joc, din patru oraşe diferite: Bucureşti, Timişoara, Craiova şi Ploieşti.

10
/10
/16

Tabloul “Nickelodeon”, realizat de artistul român Adrian Ghenie, a fost vândut pentru suma de 9 milioane de dolari în cadrul unei licitaţii organizate săptămâna trecută la Londra, de casa de licitaţii Christie’s, fiind vorba de un record absolut pentru pictorul român. Tabloul ictat în 2008 a fost expus şi anul trecut la Muzeul Naţional de Artă Contemporană din Bucureşti.

30
/09
/16

Mai multe evenimente dedicate artei contemporane vor fi organizate, în această noapte, cu ocazia celei de a zecea ediţii a Noapţii Albe a Galeriilor (NAG), în București și în alte nouă orașe din țară. Alături de București, la NAG#10 participă Arad, Baia Mare, Brașov, Cluj-Napoca, Iași, Craiova, Sibiu, Târgu Mureș și Timișoara.

27
/09
/16

Pe Facebook s-a organizat un protest în fața Ambasadei Rusiei față de decizia Rusiei de a dona 100 de euro pentru campania de achiziționare a „Cumințeniei Pământului”. Protestul va avea loc astăzi (marţi), între orele 17.00 și 17.30, la sediul Ambasadei Rusiei la București. Organizatorii protestului spun că se simt „jigniți” de „bacșișul” Rusiei.

23
/09
/16

Publicul bucureştean e invitat să descopere arta viitorului, între 28 septembrie şi 1 octombrie. Peste 60 de artişti din 8 ţări vor fi prezenți pe scenele de la Cinema Elvira Popescu, The Ark, ARCUB Gabroveni, Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti şi Muzeul Naţional George Enescu pentru 4 seri de spectacole inedite.

20
/09
/16

Cea de-a doua ediție a Trienalei de Arhitectură East Centric a început în weekend în capitală cu deschiderea expoziției principale găzduită de Teatrul Național din București și conferințe susținute de invitați din Japonia, Austria și România. Trienala continuă cu prezentările publice și jurizarea pentru Premii Arhitext East Centric. Toate cele 4 expoziții majore din cadrul Trienalei pot fi vizitate zilnic, între orele 10 și 18, la TNB și ARCUB Gabroveni, până pe 9 octombrie.

16
/09
/16

Timișoara este orașul românesc ales pentru a deveni Capitală Europeană a Culturii în 2021, a anunțat, astăzi (vineri), Steve Green, șeful juriului, într-o conferință de presă desfășurată la sediul Bibliotecii Naționale a României. Oraşele contracandidate la titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021 au fost Bucureşti, Cluj-Napoca şi Baia Mare.

16
/09
/16

Bucureștenii sunt invitați să participe, la sfârșitul acestei săptămâni, la evenimentele dedicate împlinirii a 557 de ani de atestare istorică a Capitalei organizate în Piața Constituției și parcurile Cișmigiu și Herăstrău, unde urmează să aibă loc concerte, expoziții, ateliere, spectacole de teatru și parade sau plimbări cu trăsura. Intrarea la toate evenimentele este gratuită.

Page 1 of 2912345...1020...Last »