Plimbare printre pagini de manuscris medieval, la MNAR
http://www.ziarulmetropolis.ro/plimbare-printre-pagini-de-manuscris-medieval-la-mnar/

„Călători prin manuscris”, expoziţia organizată de Muzeul Naţională de Artă (MNAR) la parterul Galeriei Naţionale până pe 31 august, are meritul inedit de a aduce în realitate o metaforă pe care suntem obişnuiţi să o considerăm doar atât, o metaforă: plimbarea printre filele unei cărţi.

Un articol de Ştefania Dumbravă|11 Iulie 2014

În ton cu tema anului în cultura românească – personalitatea și moștenirea lui Constantin Brâncoveanu –, paginile unui liturghier despre care se presupune că a aparținut domnitorului construiesc, mărite la dimensiuni monumentale, formează un labirint de facsimile uriașe. La capătul acestuia, răbdător în cutia sa sticlă, manuscrisul original își așteaptă musafirii.

Vizitatorul este întâmpinat, la intrarea în labirint, de două panouri informative care îl ajută să își facă o idee (destul de generală, încât să nu sperie turiștii de circumstanță) despre obiectul expoziției. Să ți se sugereze la ce ar trebui să fii atent, atunci când urmează să vezi ceva cu care foarte puțini dintre noi sunt familiarizați, este un ajutor binevenit. Având în vedere, însă, că o astfel de expoziție atrage probabil un număr destul de redus de vizitatori lipsiți complet de cunoștințe sau măcar de interes în domeniul artei medievale românești, introducerea pare simplistă.

Cât despre publicul neavizat, care dă curs curiozității – în absența unei „povești” în care să fie așezat obiectul adus în fața sa -, acesta are destul de puține șanse de a percepe manuscrisul expus în toată valoarea sa. Deși pentru compunerea unei asemenea povești existau suficiente alte obiecte datorate lui Constantin Brâncoveanu, fie și doar în aceeași clădire a Muzeului Național de Artă, un etaj mai sus, dacă alte posibilități tehnice (care să fi dat publicului posibilitatea să și vadă trimiterile făcute de textele explicative de pe etichete, de exemplu) erau inaccesibile.

Initiala miniata si monograma CB

Pagină cu monograma domnitorului Constantin Brâncoveanu (în dreapta, în afara chenarului)

Recomandarea cu care se încheie panourile introductive ale expoziției încearcă să suplinească acest laconism, invitând vizitatorii să își creeze singuri o imagine asupra epocii din care vine exponatul, printr-o vizită în galeria de artă românească veche.

Conceptul expozițional ignoră însă, astfel, un detaliu practic: urmărirea surselor și compunerea unei imagini de ansamblu din ele este un exercițiu cu care specialiștii sunt obișnuiți, însă care depășește cu mult, cel mai probabil, efortul la care e dispus vizitatorul ocazional.

Explicațiile referitoare la simbolistica animalelor reale sau fantastice ori a elementelor vegetale și decorative care compun miniaturile sunt de un real ajutor în încercarea de a înțelege universul ilustrat de paginile manuscrisului. Completate cu trimiteri la alte exemple în care apar cutare motiv decorativ sau cutare element de compoziție, aceste explicații, binevenite pentru cunoscător, rămân însă trasoare trimise spre nicăieri pentru oricine nu e familiarizat măcar vag cu domeniul artei medievale.

Chiar și sensibil la privilegiul de a se mișca, la propriu, printre paginile unei cărți foarte rar scoase din siguranța depozitului și de a-i putea admira, mărite, detaliile altfel invizibile ochiului liber, vizitatorul simte limita unui text care îi rămâne, dincolo de suprafața caligrafiei și decorativismul miniaturilor, inaccesibil. Seducător ca propunere de experiență culturală, labirintul manuscrisului de la MNAR rămâne, totuși, expoziția unui singur exponat, și acesta exploatat optim doar la nivel al imaginii.

Beneficiarii ei ideali par să fie specialiștii medieviști, și nu publicul larg, care iese dintre paginile liturghierului lui Constantin Brâncoveanu reținând doar crâmpeie de informații pe care nu are în ce imagine de ansamblu să le așeze, precum faptul că pasărea calandrinon e un model simbolic (și imaginar) de conduită pentru creștini, dat fiind obiceiul său de a-și feri privirea de lucrurile rele.

Labirintul de facsimile oferă, însă, eventualului vizitator impresionat de una sau alta dintre pagini avantajul de a ști în ce zi poate reveni la muzeu pentru a o admira în original, dat fiind că manuscrisul va fi deschis la o pagină diferită în fiecare zi, până la finalul expoziției.

Sigur, rămâne deschisă curiozitatea legată de numărul real de vizitatori recurenți ai expoziției „Călători prin manuscris”, și ai oricărei expoziții de artă din România, în general.

 

26
/03
/17

Muzeul Național de Artă al României, în parteneriat cu Institutul Francez, vă invită marți, 28 martie 2017, orele 18.30, la conferința „Victor Brauner, pictopoet și iluminator”, susținută de Mihaela Petrov, critic și istoric de artă. Conferința face parte din seria de evenimente ce marchează luna martie ca lună a Francofoniei.

20
/03
/17

Fotograful Mircea Albuțiu vă prezintă 10 imagini din seria de 40, numită New Energy. Seria a fost expusă la Arcade 24 în Bistrița Năsăud în septembrie 2015; în 28 aprilie 2017 va fi vernisată la Teatro Jose Lucio da Silva din Leiria, Portugalia iar în august 2017 la sediul ICR din Lisabona.

01
/03
/17

Povestea mărţişorului a supravieţuit în diferite forme până în prezent, de la firul simplu răsucit în alb şi roşu până la cel virtual. Mărţişor, Mărţişug sau Marţ era consemnat de etnologii începutului de secol XX ca obicei de 1 martie, prezent nu numai la români, dar şi la bulgarii şi albanezii din Balcani. Ţăranii păstrau obiceiul în fiecare început de primăvară, ca semn protector împotriva bolilor şi a nenorocului.

27
/02
/17

O schiţă realizată de Rembrandt, care reprezintă un câine, a fost autentificată după ce timp de 250 de ani a fost atribuită unui pictor german specializat în tablouri cu animale. Descoperirea a fost descrisă drept ”o senzaţie” de reprezentanţii Muzeului Herzog Anton Ulrich, din Braunschweig, unde schiţa a fost expusă timp de mai multe decenii şi era prezentată ca o lucrare a artistului Johann Melchior Roos.

21
/02
/17

Muzeul Național al Satului "Dimitrie Gusti" organizează în perioada 27 februarie - 8 martie Târgul "De Mărțișor", eveniment prin care își propune promovarea "vechiului obicei al dăruirii, la început de primăvară, a micilor obiecte artizanale cu rol protector".

17
/02
/17

Cu prilejul „Zilei Brâncuși ” care se sărbătorește la nivel național în fiecare an, la 19 februarie, MNAR prezintă în perioada 19-26 februarie 2017 o selecție de fotografii-document care surprind pe de o parte etapele instalării Coloanei Infinitului la Târgu-Jiu și pe de altă parte atmosfera atelierului parizian al lui Constantin Brâncuși care, în unele imagini, apare alături de sculpturile sale.

13
/02
/17

Deschiderea ediției din acest an a Carnavalului de la Veneția (11-28 februarie) a fost marcată de un show acvatic spectaculos, la care au participat, ca în fiecare an, numeroși vizitatori. Show-ul inaugural, pus în scenă pe Canalul Cannaregio, a celebrat sâmbătă seara temele frumuseții, mării și vanității, printr-o paradă a creaturilor marine.

Page 1 of 3112345...102030...Last »