Poarta Sarutului – comisie de experţi pentru restaurare
https://www.ziarulmetropolis.ro/poarta-sarutului-comisie-de-experti-pentru-restaurare/

Guvernul a avizat constituirea unei comisii de experţi care să studieze situaţia restaurării componentei sculpturale Poarta Sărutului din cadrul ansamblului sculptural ,,Constantin Brâncuşi” de la Târgu Jiu.

Un articol de Andrada Văsii|29 noiembrie 2013

Guvernul a avizat constituirea unei comisii de experţi care să studieze situaţia restaurării componentei sculpturale Poarta Sarutului, din cadrul ansamblului sculptural „Constantin Brâncuşi” de la Târgu Jiu.

În urmă cu o lună, premierul Victor Ponta a anunţat că Guvernul va finanţa o comisie internaţională de experţi care să prezinte un punct de vedere privind modul cum se prezintă Ansamblul Monumental Calea Eroilor după restaurarea Porţii Sărutului, proiectantul susţinând că opera a devenit galbenă după spălarea sub presiune.

Premierul a menţionat că doreşte experţi în comisia respectivă care să nu fie angajaţi ai Ministerului Culturii, precizând că doreşte o opinie cât mai obiectivă din partea acestora.

„Deci eu aşa fac, plătesc eu nişte experţi independenţi, care bănuiesc eu că după aia o să-i certaţi şi pe ăia, indiferent ce or să spună. Eu o să am încredere în cei independenţi. A greşit cineva plăteşte, nu a greşit nimeni, nu mai facem scandal la anul şi facem şi Coloana la anul!”, a spus Ponta.

Poarta Sarutului a devenit „galbenă“ 

Dorin Dănilă, proiectantul lucrărilor de restaurare a Porţii Sărutului, a acuzat Institutul Naţional al Patrimoniului că opera din piatră a lui Constantin Brâncuşi, expusă în parcul central din Târgu-Jiu, s-a îngălbenit după ce a fost spălată cu jet cu apă sub presiune.

El a arătat că, după lucrările de restaurare, Poarta Sarutului a devenit ,,galbenă”, după ce a fost spălată fiind folosit un pistol cu apă sub presiune, asemănător celor din spălătoriile auto, notează Mediafax.

Ulterior, Institutul Naţional al Patrimoniului a anunţat că va depune plângere penală împotriva proiectantului lucrărilor de restaurare de la Poarta Sărutului din Târgu-Jiu, Dorin Dănilă, şi a respins ferm încercarea de calomniere a instituţiei de către acesta.

Citiţi şi: Constantin Brancusi – cel mai valoros pictor român în 2013 

Institutul Naţional al Patrimoniului a recepţionat atunci lucrările de restaurare/conservare pentru componenta artistică şi piatră de la „Poarta Sărutului”, element al Ansamblului Monumental ,,Calea Eroilor” din Târgu-Jiu.

INP este principala instituţie care a gestionat şi finanţat lucrările de reabilitare a obiectivului, costurile de proiectare fiind suportate de municipalitate, potrivit unui comunicat al instituţiei. În vederea realizării proiectului de restaurare şi conservare, INP a alocat fonduri în valoare de 371.656,44 lei. Astfel, operaţiunile executate la Poarta Sărutului au inclus: înlocuirea tablei de plumb existentă, aplicarea unei izolaţii bituminoase, curăţarea pietrei, biocidare şi hidrofugare.

Poarta Sarutului Constantin Brancusi

Constantin Brâncuşi – sculptorul lucrarii Poarta Sarutului

Proiectarea lucrărilor de restaurare/conservare de la acest obiectiv a fost făcută de Dorin Dănilă şi finanţată de comunitatea locală.

Lucrările de restaurare a Porţii Sărutului au început în luna august, opera fiind atunci ascunsă privirii trecătorilor de o pânză pe care era imprimată imaginea acesteia, fără a exista vreun panou cu privire la lucrări.

Pe de altă parte, primarul din Târgu-Jiu, Florin Cârciumaru, a spus că Dorin Dănilă este în conflict de mai mult timp cu reprezentanţii INP, el solicitând ca reprezentanţi ai institutului, dar şi de la Ministerul Culturii să se deplaseze de urgenţă la Târgu-Jiu pentru a analiza situaţia creată, scrie Mediafax.

Ansamblul Constantin Brâncuşi cinsteşte moartea eroică, dar în acelaşi timp aduce un elogiu vieţii nepieritoare. Axa „Calea Eroilor” are o lungime de circa 1,8 kilometri. Aceasta a fost realizată în 1937-1938, cu fonduri alocate de Liga Naţională a Femeilor Române din Gorj, condusă de Arethia Tătărescu, soţia primului – ministru liberal Gheorghe Tătărescu.

Foto credit: Wikipedia, Poarta Sarutului

11
/05
/23

Extinction Room (Hopeless.) – instalația audio performativă este alcătuită din înregistrări ale unor specii de păsări pe cale de dispariție, explorând ideea de natură și reprezentarea acesteia pe scena artistică și culturală, într-un moment în care specialiștii de mediu au ridicat puternice semnale de alarmă. Performance-ul este prezentat la București, la Teatrelli, pe 13 mai, de la ora 19.00, grație unei noi colaborări între Goethe-Institut și creart/Teatrelli.

11
/05
/23

MoBU, Târgul Internațional de Artă Contemporană București, își deschide porțile pentru vizitatori vineri, 19 mai, ora 14:00, la Romaero Băneasa și anunță programul de evenimente culturale conexe la care se poate participa în baza biletelor la târg.

28
/04
/23

Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud și Asociația Culturală „Grigore Bradea” vă invită la vernisajul expoziției realizate de Florin Tamba – laureat al Premiului „Grigore Bradea” 2021. Vernisajul expoziției de sculptură are loc vineri, 5 mai 2023, de la ora 18:00, la Muzeul Județean Bistrița-Năsăud. Expoziția va fi prezentată de istoricul de artă Vasile Duda.

27
/04
/23

Finalul lunii aprilie aduce încă două vernisaje în spațiile galeriei neconvenționale Celula de Artă. De pe 26 aprilie și până pe 6 iunie, la Kulterra Gallery (str. Știrbey Vodă nr. 104 – 106), se poate vedea expoziția „Călătorii” a artistei Ioana Badea, ce explorează drumuri, și nu destinații, făcute atât cu pasul, cât și cu gândul și între 29 aprilie și 13 mai artistul Bogdan – George Negulescu aduce în spațiul-acvariu din B-dul Carol, nr. 53 expoziția ”Red my mind”.

27
/04
/23

Cea de-a IX-a ediție a Festivalului Internațional de Arhitectură și Design Concéntrico se va desfășura, în perioada 27 aprilie - 2 mai 2023, în orașul Logroño (Spania), iar România va fi din nou prezentă, cu instalația „Fresaˮ/„Căpșunăˮ, realizată de arhitecta Oana Stănescu. Participarea României la această ediție a Festivalului este susținută de Institutul Cultural Român de la Madrid, partener al Festivalului, cu sprijinul Uniunii Arhitecților din România.