Prin creatie se dezvolta o fenomenalitate a sensului- sau de vorba cu George Balint
https://www.ziarulmetropolis.ro/prin-creatie-se-dezvolta-o-fenomenalitate-a-sensului-sau-de-vorba-cu-george-balint/

Compozitorul George Balint a fost prezent de curând la Bruxelles, în cadrul Festivalului „World Music Days”cu lucrarea „Din demult” cântată de reputatul ansamblu coral „Aquarius”,  dirijat de Marc M. De Smet.   J. F. : Ce ar trebui să ştie orice ascultător despre compoziţia dumneavoastră „Din demult” ? George Balint: Se pleacă de la ideea […]

Un articol de Judy Florescu|4 decembrie 2012

Compozitorul George Balint a fost prezent de curând la Bruxelles, în cadrul Festivalului „World Music Days”cu lucrarea „Din demult” cântată de reputatul ansamblu coral „Aquarius”,  dirijat de Marc M. De Smet.

 

J. F. : Ce ar trebui să ştie orice ascultător despre compoziţia dumneavoastră „Din demult” ?

George Balint: Se pleacă de la ideea unui joc, din perspectiva vârstei adolescenţei. Pe parcursul celor patru părţi starea iniţială se transformă, tinzând către o dominantă lirică. Cu rol de culoare, diferitele silabe inventate par uneori să se coaguleze în cuvinte inexistente, alcătuindu-se astfel un text virtual. Pe un alt plan de lectură, are loc o subtilă trecere de la întunecat către luminos, de la sunetul şoptit-vorbit la cel cântat, de la spontaneitate la textualitate.

J. F. : Care este următorul eveniment în cadrul căruia vă putem asculta creaţiile?

G. B.: Ajuns la a VIII-a ediţie, Festivalul internaţional al muzicii contemporane „MERIDIAN, Zilele SNR-SIMC” va avea loc anul acesta în Bucuresti, între 4-8 decembrie, în Aula Palatului Cantacuzino şi la Universitatea Nationala de Muzica – Sala „George Enescu” şi Studioul de Opera si Multimedia. Eu voi avea o lucrare pe 5 decembrie, intitulată “Fluctuaţii pe o linie de orizont”– pentru fagot (Maria Chifu) şi septetul instrumental “Traiect”, înfiinţat şi dirijat în acest concert de compozitorul Sorin Lerescu.

J. F. : Care sunt perspectivele muzicii moderne în străinătate în comparaţie cu România?

G.B. : În general, în ţările nordice se face foarte bine muzica modernă, pentru care există, pe lângă altitudinea execuţiei, atât o critică adecvată cât şi un publicde elită. La noi, aceste repere joncţionează într-un mod paradoxal. Avem o înaltă şcoală de compoziţie, numeroase ansambluri şi artişti competenţi şi deschişi către muzica nouă, în raport însă cu o critică sumară, adesea superficială şi, în consecinţă, inaptă să determine profilarea unui public care să se poată orienta în plan axiologic. Pe de altă parte, deşi în România există câteva festivaluri internaţionale dedicate muzicii noi, consistente în promovarea primelor audiţii, mai cu seamă ale compozitorilor autohtoni, principalii producători artistici, respectiv filarmonicile şi teatrele muzicale (toate fiind de stat, şi într-un număr apreciabil), nu sunt interesate măcar la nivel de informaţie să afle despre cum şi ce muzică se mai scrie astăzi. Sub acest aspect, deşi există, excepţiile nu clatină adevărul celor afirmate mai sus. Cu siguranţă, asta ţine de o anume mentalitate dezvoltată mai cu seamă în ultimii douăzeci de ani, când statul postcomunist şi-a recuzat orice implicare în politicile repertoriale din domeniul muzical. Aşa se face că, decidenţii multor instituţii de profil se orientează confuz, fie după repere de ordin comercial (deşi nimeni nu le pretinde asta), fie după propria lor putinţă a aprehendare. În plus, nici şcoala de azi nu face mai mult, programele învăţământului muzical general fiind de mult depăşite de actualitate, atât sub aspectul informaţiei cât şi al metodei.

29
/05
/16

Ziarul Metropolis continuă rubrica „În biblioteca mea”, care vă invită acasă la cei mai importanţi oameni de cultură ai momentului. În intimitatea bibliotecii personale, Iulian Tănase povestește despre textele revelatorii, despre poeziile (proaste) din tinerețe  și despre o buclă a sincronicității cu un anume domn Gwyn. 

27
/05
/16

Anul acesta, Ana Ciontea a trăit emoţia declanşată de primul pas pe covorul roşu de la Festivalul Internaţional de Film de la Cannes. Este actriţa Teatrului Naţional din București, dar a jucat în spectacole la „Odeon”, „Teatrul Mic”, „Bulandra”, „Teatrul de Comedie”, Teatrul Național din Craiova.  La Teatrul „Metropolis” o puteți vedea în „Paganini”, în regia lui Mick Davis.

03
/05
/16

În lumea teatrului sunt multe orgolii, deci relația cu un actor poate fi uneori destul de complicată. Crede Sorina Ştefănescu, pe care o puteți vedea la Teatrul “Naţional” din Bucureşti, Teatrul „I.C. Nottara”, ArCuB Godot Cafe. La Teatrul “Metropolis” joacă în spectacolele „Funcţionarii” de A.P. Cehov şi „Cum se cuceresc femeile” de Woody Allen, în regia lui Liviu Lucaci.

20
/04
/16

Prezent zilele acestea la cea de-a X-a ediție a Festivalul Internațional Shakespeare de la Craiova, în anul în care sărbătorim 400 de ani de la trecerea în eternitate a lui William Shakespeare, Michael Dobson – director al Institutului Shakespeare, Universitatea din Birmingham, al doilea cel mai mare shakespeare-olog recunoscut din lume, a oferit Ziarului Metropolis un interviu, în exclusivitate, prin intermediului celebrului fotograf Simion Buia.