„Privește înainte cu mânie”. Portretul românului în tranziție
https://www.ziarulmetropolis.ro/priveste-inainte-cu-manie-portretul-romanului-in-tranzitie/

MARI FILME ROMÂNEȘTI UITATE. Deşi parte a unei posibile cinematografii a disperării apărute în anii ’90, „Priveşte înainte cu mânie” (1993), în regia lui Nicolae Mărgineanu, găseşte un suflu diferit, un echilibru între realismul crud în care este surprinsă actualitatea şi portretizarea plină de înţelegere a românilor din tranziţie.

Un articol de Ionuţ Mareş|27 iulie 2014

Acest text continuă seria de articole lunare, începută în aprilie, care încearcă să readucă în atenţie filme importante, dar mai puţin cunoscute sau pur şi simplu uitate, ale cinematografiei române de ieri sau de azi.

Filmele românești din anii ’90 sunt puțin gustate astăzi. Nu prea sunt difuzate de televiziuni și în retrospective în săli de cinema, iar relansarea lor pe DVD-uri se lasă așteptată, cu unele excepții (Lucian Pintilie și Nae Caranfil sunt două dintre ele).

Noul Cinema Românesc de după 2000 și, mai recent, încercările comerciale de desprindere de val au acaparat scena sau, mai degrabă, marele ecran.

Pentru puseurile de nostalgie, există întotdeauna filmele din timpul comunismului. Acestea nu sunt însă aproape deloc contextualizate și judecate critic, ci mai curând emoțional și sentimental – în special datorită actorilor foarte cunoscuți care le-au populat genericele.

Însă primul deceniu cinematografic de după Revoluție, încheiat apoteotic cu un an 2000 în care nu a fost lansat pe marile ecrane niciun film românesc, merită supus unei judecăți mai atente, eliberată de patimi.

Este o perioadă în care au apărut totuși aproximativ 80 de lungmetraje de ficțiune, dacă numărătoarea criticului Valerian Sava din trilogia sa „O istorie subiectivă a tranziției filmice” este corectă.

Nu e un demers ușor. Analizate astăzi, estetica și tematica filmelor din acea perioadă nu sunt deloc atrăgătoare. Amintesc de vremuri grele, aproape imposibile, pe care le-am dori uitate.

Erau filme în care se țipa și se înjura foarte mult. Vulgaritatea voia să se răzbune pe cenzura comunistă (erau rare filmele în care actrițele nu-și etalau sânii). Grotescul stătea la îndemână, indiferent dacă era redat în cheie realistă (Pintilie, Daneliuc) sau prin parabolă (Pița). Băieții răi erau aproape exclusiv foști activiști și securiști transformați în afaceriști și politicieni. Peste toate trona dezamăgirea (au existat și ieșiri din normă – cum este „E pericoloso sporgersi”, debutul tandru-melanolic-comic al lui Nae Caranfil).

Acest spirit al cinematografiei primului deceniu postcomunist, pe care unii l-ar putea numi vindicativ, iar alții expiator își găsește parțial explicația în exasperarea societății românești a acelor ani.

Scris de Petre Sălcudeanu și regizat de Nicolae Mărgineanu, „Privește înainte cu mânie” (titlul trimite la filmul „Privește înapoi cu mânie” – 1959, al „tânărului furios” britanic Tony Richardson), nu ocolește temele pentru care filmele imediat postrevoluționare sunt ușor de recunoscut.

Foștii securiști sunt directori de fabrică sau parlamentari. Bărbații își pierd pe capete locurile de muncă. Copiii nesupravegheați de părinți ori se prostituează, ori fură și ajung pe stradă, ori trec prin pușcărie. Familiile sunt iremediabil sărace și trăiesc în mizerie. Sunt cozi la pâine, la butelii și la agențiile de ocupare a forței de muncă. Buticarii ascund afaceri necurate. Televiziunea preaslăvește puterea.

Aproape miraculos, Mărgineanu evită exagerarea clișeelor. Iar acest lucru se datorează unei regii sigure, accentelor de ciné-verité (imaginea îi aparține lui Alexandru Solomon, viitorul autor de documentare), unui decupaj care nu permite o acumulare a ipostazelor disperării și renunțarea la simbol și metaforă. Totul este aici și acum – între un trecut apăsător și un viitor nesigur.

Personajele trăiesc intens, impulsiv, își caută aproape instinctiv (dar fără succes) propria cale de salvare din societate, se ciocnesc unele de altele într-o lume de periferie în care au fost aruncate fără drept de apel. Însă își păstrează, surprinzător, o umanitate care îndeamnă spectatorul la empatie. Găsesc frânturi de bucurie – așa cum sunt momentele de tandrețe casnică dintre protagonist, jucat de Remus Mărgineanu, și soția sa, interpretată de Luminița Gheorghiu.

Protagoniștii sunt, de fapt, la fel ca noi. Iar universul lor este și al nostru. Îi simțim aproape. Le trăim dramele, pentru că le cunoaștem atât de bine.

Mărgineanu transformă anecdoticul, conjuncturalul, în adevăr universal valabil. De aici și rezistența în timp a filmului și valoarea sa de cronică a vremii. Dacă vrem să ne aducem aminte cum eram atunci, pentru a pune în perspectivă prezentul de care ne plângem permanent, „Privește înainte cu mânie” este un excelent început.

Filmul poate fi văzut aici.

Privește în înainte cu mânie, 1993

Regie: Nicolae Mărgineanu

Scenariu: Petre Sălcudeanu

Distribuție: Remus Mărgineanu, Luminița Gheorghiu, Cristi Iacob, Gheorghe Dinică, Valentin Teodosiu, Ion Haiduc, Mona Ciobanu, Ștefan Sileanu



17
/02
/17

CRONICĂ DE FILM Inspirat dintr-un roman de autoficţiune al lui Cezar Paul-Bădescu, „Ana, mon amour”, noul film al lui Călin Peter Netzer, prezentat în Competiţia Festivalului de la Berlin, încearcă să reia reţeta stilistică de mare succes din „Poziţia copilului”, însă rezultatul este modest.

17
/02
/17

În această seară, echipa filmului ,,Ana, mon amour”, în frunte cu regizorul Călin Peter Netzer, actorii Diana Cavallioti şi Mircea Postelnicu, producătoarea Oana Iancu şi directorul de imagine Andrei Butică, a păşit pe covorul roşu al Festivalului Internaţional de Film de la Berlin. Filmul, care a rulat în premieră mondială la Berlinale Palast, de la ora 19.00, va putea fi vizionat pe marile ecrane din România cu începere din 3 martie.

17
/02
/17

DaKINO 26 demarează miercuri, 1 martie 2017, la Cinema PRO, cu proiecția în premieră în România a filmului Manchester by The Sea (6 nominalizări la Premiile Oscar 2017), cu Casey Affleck și Michelle Williams în rolurile principale. Festivalul Internațional de Film DaKINO, ediția a 26-a, va avea loc în perioada 1-5 martie 2017 la Cinema Pro, Studioul Horia Bernea — Cinema Muzeul Țăranului și ARCUB.

17
/02
/17

Regizorul finlandez Aki Kaurismaki a anunțat joi, în cadrul Festivalului de Film de la Berlin, că a decis să renunțe la activitatea cinematografică. Apreciatul cineast are șanse mari să obțină Ursul de Aur cu pelicula sa din competiție, pelicula ''The Other Side of Hope''. ''Sunt obosit. Vreau să încep să îmi trăiesc viața mea, în sfârșit'', a explicat regizorul de 59 de ani.

16
/02
/17

Disponibil acum pe platforma gratuită Cinepub, "Fraţii Dabija", în regia lui Cătălin Drăghici, este un documentar experiment de o oră prezentat prima dată în 2015 în câteva festivaluri (Montreal, Astra Sibiu).

13
/02
/17

"La La Land" a ieșit triumfător duminică seara la cea de a 70-a ediție a premiilor Academiei britanice de film, primind nu mai puțin de cinci trofee din cele 11 la care a fost nominalizat. Musicalul american a primit premiile BAFTA pentru cel mai bun film, cea mai bună regie, cea mai bună actriță în rol principal, cea mai bună coloană sonoră și cea mai bună imagine.

13
/02
/17

Majoritatea românilor (regizori, producători, actori, selecționeri de festival) veniți la Festivalul de Film de la Berlin au participat, duminică seara, la un protest pe covorul roșu, obținut prin amabilitatea organizatorilor festivalului, care le-a acordat un minut înaintea ultimei proiecții din palatul festivalului. Protestul a fost transmis live pe site-ul oficial al festivalului (berlinale.de).

11
/02
/17

Zeci de persoane, prieteni, admiratori, colegi, studenți și oameni simpli i-au adus un ultim omagiu regizorului Radu Gabrea, sâmbătă, la Teatrul Nottara. Sicriul cu trupul neînsuflețit al artistului a părăsit Teatrul Nottara la ora 16,30, în aplauzele celor care au dorit să-și ia adio de la cel pe care l-au iubit și admirat. Radu Gabrea a murit joi la vârsta de 79 de ani.

10
/02
/17

CRONICĂ DE FILM. „Secvențe” (1982), de Alexandru Tatos, un film unic în cinematografia română. Un film polemic. Un sclipitor manifest cinematografic, deopotrivă intelectualist și emoționant. O capodoperă.

10
/02
/17

Ajuns la cea de-a șaptea ediție, Festivalul Internațional de Film Experimental București BIEFF revine anul acesta, între 28 martie și 2 aprilie, la Cinema Muzeul Țăranului și Cinema Elvire Popesco, prezentând în premieră românească cele mai inovatoare experimente cinematografice ale ultimului an, cu un focus special asupra lucrărilor semnate de artiști vizuali proeminenți, ce expun de obicei în muzee și galerii de artă și doar rareori în săli de cinema.

10
/02
/17

Olimpia Melinte şi Alexandru Papadopol sunt doi dintre numeroşii actori vedetă din "Bucureşti NonStop", filmul din 2015 al lui Dan Chişu, acum disponibil pe platforma gratuită Cinepub. Un scurt dublu-interviu despre personaje şi indicaţii regizorale.

09
/02
/17

Astăzi începe cea de-a 67-a editie a Berlinalei. România participă în competiţia principală cu lungmetrajul „Ana, mon amour”, în regia lui Călin Peter Netzer, câștigătorul unui Urs de Aur, cu „Poziția copilului” (2013).

08
/02
/17

21 de lungmetraje de ficțiune, 15 documentare și 52 de scurtmetraje au intrat oficial în cursa pentru nominalizările la Premiile Gopo 2017. Gala Premiilor Gopo, cel mai important eveniment dedicat industriei cinematografice din România, va avea loc pe 21 martie 2017, în București.

06
/02
/17

Cineastul Damien Chazelle a fost recompensat cu marea distincție acordată la cea de-a 69-a ediție anuală a premiilor Sindicatului Regizorilor Americani - The Directors Guild of America (DGA Awards) pentru comedia muzicală romantică "La La Land". Premiul obținut de regizorul filmului "La La Land" consolidează poziția de favorită la Oscar a peliculei din distribuția căreia fac parte Ryan Gosling și Emma Stone.