Radu Beligan: “Muncesc mai mult ca în tinereţe, aceasta este nenorocirea”
https://www.ziarulmetropolis.ro/radu-beligan-muncesc-mai-mult-ca-in-tinerete-aceasta-este-nenorocirea/

Maestrul Radu Beligan a avut amabilitatea de a ne primi în casa dumnealui pentru a discuta despre piesa Jubileul, al cărei regizor este. Într-o atmosferă prietenească, dar încărcată de emoţie, am avut ocazia de a îi lua un interviu celui care îşi lasă o amprentă puternică asupra teatrului românesc – fie din postura de regizor, […]

Un articol de Andrada Văsii|18 septembrie 2012

Maestrul Radu Beligan a avut amabilitatea de a ne primi în casa dumnealui pentru a discuta despre piesa Jubileul, al cărei regizor este. Într-o atmosferă prietenească, dar încărcată de emoţie, am avut ocazia de a îi lua un interviu celui care îşi lasă o amprentă puternică asupra teatrului românesc – fie din postura de regizor, fie din cea de actor. Printre cărţi şi diplome, maestrul ne-a povestit câte puţin atât despre piesă, cât şi despre activitatea dumnealui.

Radu Beligan: Eu nu dau interviuri.

Andrada Văsii : Vom avea o discuţie deschisă.

R. B. : Vă ascult.

A.V: În primul rând, să vorbim despre piesa Jubileul, de la Teatrul Metropolis. Dumneavoastră sunteţi regizorul piesei. Ce ne puteţi spune despre ea?

R.B.: Am văzut această piesă la Paris. Era jucată de o mare actriţă, cu o vârstă destul de înaintată. Piesa este originală. Interesantă este posibilitatea unei actriţe de a îşi desfăşura amploarea talentului, pentru că situaţia este de aşa natură încât este obligată să vorbească singură şi să joace singură pe scenă. Actriţa trebuia să meargă la un jubileu al ei, aranjat cu multă trudă, dar în seara aceea, întâmplător, o uşă se blochează. De-abia instalase această uşă şi era mândră de ea; avea un mecanism care o asigura împotriva hoţilor. Uşa se strică, ea se blochează şi rămâne aşa toată noaptea. În loc să facă tot ceea ce era hotărât, trebuie să rămână acolo şi să spere că ar putea să intervină ceva care să o elibereze. Dar zadarnic, nu va reuşi. În acest timp, fiind singură, îşi deapănă toată viaţa. La sfârşit, când credea că a ratat posibilitatea de a lua parte la jubileu, aflã cã, întâmplãtor, a avut loc şi o grevã. Este fericitã cã evenimentul nu s-a ṭinut. Aceasta este tema. Vorbim despre prilejul unei actriṭã de a îşi desfãşura amploarea talentului: vorbim de Maia Morgenstern. Rezultatul se traduce prin faptul cã a fãcut senzaṭie când a apãrut.

A.V. : Cum vã simṭiṭi din postura de regizor? Care este diferenṭa de la actor la regizor?

R. B. : Nu pot sã spun cã se cheamã regie. Toatã viaṭa am fãcut asta. Dar nu am vrut sã se sublinieze prea mult acest lucru. Am regizat un numãr de 6-7 piese care au fãcut o impresie puternicã. Dar acum a devenit aceasta meseria principalã şi am mereu câte o premierã.

A.V. : Piesa Jubileul va avea premiera pe 15 septembrie. De aceea am vrut sã ştim cum s-au desfãşurat lucrurile în spatele cortinei. În rest, ce mai face maestrul Beligan?

R.B.: Munceşte mai mult ca în tinereṭe, aceasta este nenorocirea. Nu pot sã stau şi mã duc cât pot. Joc mai mult ca în tinereṭe; în piese în care apar la început şi plec la sfârşit. Douã ore nu ies din scenã. Aceasta mi-este soarta şi mi-o trãiesc.

A.V. : Piesa dumneavoastrã Confesiuni despre viaṭă şi artă mereu se joacă cu sala plină şi mulţi vin să o revadă. Cum simţiţi relaţia cu spectatorii?

R.B. : Conferinṭa aceasta este interesantã pentru cã parcurge cam toatã cariera mea şi are şi ilustraṭii pe un ecran. Este vie, nu este o vorbãrie goalã. Este vorbirea mea, alãturi de diferite apariṭii pe un ecran. Este interesantã şi am vãzut cã îi pasioneazã pe oameni acest lucru; de câte ori o programãm sala este plinã. Am avut o viaṭã de teatru mai lungã decât se poate imagina vreodatã ; la 93 de ani sã joci… este o bãtaie de joc [n.a.: râde].

Andrada Văsii

 

21
/11
/18

OPINIE Cum se explică succesul lui „Moromeții 2”, care pare de neoprit în drumul de a deveni cel mai vizionat film românesc cel puțin de după 2000? Am încercat să ofer cinci motive ale acestei primiri neașteptate pe care publicul român i-o oferă noului film al veteranului regizor Stere Gulea.

30
/09
/18

Festivalul de film documentar fARAD propune la cea de-a 5-a ediție, care se desfășoară anul acesta în perioada 3-7 octombrie la Cinema Arta, o selecție de 12 filme inspirat selecționate, proiectate în prezența realizatorilor și conectate, mai mult decât oricând, la realitate. Tema acestei ediții este Trup/Suflet.

06
/08
/18

PREVIEW Am intrat în a doua jumătate a anului, iar cinematografia română se pregătește pentru filmele toamnei. Aproape 20 de titluri ar urma să ajungă pe marile ecrane, printre care unele semnate de Paul Negoescu, Radu Jude, Tudor Giurgiu, Radu Muntean sau Stere Gulea. „Touch Me Not” rămâne pentru 2019.

09
/05
/18

ANALIZĂ În afară de prezența în competiția de la Cannes în 2017, ce au în comun filme precum „The Square”, „Loveless”, „The Killing of a Sacred Deer”, „You Were Never Really Here” și „Happy End”? Reprezintă un cinema cinic, sentențios și intimidant cu spectatorul.

12
/04
/18

OPINIE Competiția ediției din 2018 a Festivalului de la Cannes combină câteva nume consacrate și obișnuiți mai noi sau mai vechi ai Croazetei cu cineaști care concurează pentru prima dată pentru Palme d'Or sau chiar aflați la debut. Niciun lungmetraj românesc în selecția din acest an.

02
/04
/18

ANCHETĂ Continuăm demersul de a vi-i prezenta pe unii dintre cei mai promiţători tineri regizori români de film ai momentului. Nu au debutat încă în lungmetraj, dar sunt şanse mari – scurtmetrajele lor stau deja mărturie – să tot auzim de următorii cinci cineaști în anii care vor veni: Radu Matei Bărbulescu, Cecilia Felméri, Cristina Haneș, Luiza Pârvu și Andrei Răuțu.

28
/03
/18

OPINIE Dominată de filmul „Un pas în urma serafimilor” și afectată în desfășurarea sa de rigorile transmisiei în direct la televiziune, cea de-a 12-a ediție a Galei Premiilor Gopo a reflectat ceva din situația de moment a cinematografiei române.

05
/03
/18

OPINIE Sincer, nu înțeleg snobismul multor cinefili sau prieteni cunoscători de cinema, exprimat în special pe Facebook, față de Oscaruri. Premiile Oscar sunt ceea ce sunt, și asta de mulți ani, dacă nu dintotdeauna.

30
/12
/17

SPECIAL Cinema-ul de autor nu a murit, aşa cum îl deplâng cinefilii nostalgici. Se fac în fiecare an multe filme foarte bune – o arată şi topul celor mai reuşite titluri de ficţiune văzute în 2017. Poate că se găsesc mai greu, dar ele există şi aşteaptă să fie descoperite.

11
/12
/17

SPECIAL Anul 2017 nu a fost nici rău, dar nici extraordinar de bun pentru cinematografia română - nici un foarte mare film. 20 de filme de ficţiune lansate în săli, trei documentare bune, câteva prezenţe în festivaluri (însă fără Cannes), surprinzător de multe debuturi şi câţiva actori foarte tineri şi promiţători.

01
/06
/17

PREVIEW Începe a 16-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film Transilvania (TIFF) de la Cluj-Napoca (2-11 iunie). Pentru că la un eveniment cinematografic atât de mare este esenţial să ştii ce filme vrei să vezi sau merită văzute, Ziarul Metropolis vă propune un ghid.

15
/10
/16

Povestea uluitoare a unui film, „Şi va fi...” (1992), realizat în România de un regizor basarabean, Valeriu Jereghi, cu bani de la Moscova şi în timp ce URSS se prăbuşea. Film relansat duminică, la sala de cinema a Muzeului Ţăranului, într-o proiecţie cu intrare liberă în cadrul „Les Films de Cannes a Bucarest”.