,,Rapsodie-n roz” – un alt fel de Oscar
http://www.ziarulmetropolis.ro/rapsodie-n-roz-un-alt-fel-de-oscar/

În noul spectacol după ,,Oscar şi Tanti Roz” de Eric Emmanuel Schmitt, Alexandru Repan îi oferă lui Oscar şansa de a îmbătrâni. „Eu nu am vrut să-l joc pe Oscar, ci povestea lui, împreună cu un înger”, mărturiseşte actorul.

Un articol de Teodora Gheorghe|23 Martie 2014

CRONICĂ DE TEATRU „Rapsodie-n roz” este un spectacol semnat de Alexandru Repan, pe care iubitorii teatrului ȋl cunosc din piese ca „Frații Karamazov” sau „Livada de vișini.” Piesa are la bază textul lui Eric Emmanuel Schmitt, unul dintre cei mai apreciați dramaturgi din lume, recompensat cu premiul Molière și Marele Premiu pentru Teatru și tradus ȋn peste 40 de limbi.

Prizonier al unui destin crud, Oscar (Alexandru Repan), un băiețel de numai zece ani, ȋi scrie lui Dumnezeu, căutȃnd să ȋnțeleagă de ce suferim. Marile ȋntrebări ale existenței ȋși fac loc ȋn miezul inocenței, otrăvind-o ȋn clipele de cumpănă. Ȋn colivia ȋn care sunt ȋntemnițați de boală, copiii se lovesc de frică – nu neapărat a lor, ci a celorlalți. Doctorii se tem să-i iubească, iar părinții se tem că iubirea lor le-ar putea dăuna.

Oscar nu crede ȋn Dumnezeu, dar Tanti Roz (Andreea Măcelaru-Șofron), ȋngerul de pe pămȃnt, ȋl ajută să-l inventeze din frȃnturi strălucitoare de speranță. Asistenta care veghează cea din urmă călătorie a copilului este o zȃnă bună modernă. Fostă luptătoare de wrestling, ȋmbină duritatea și candoarea, știind exact cȃnd să le distribuie pe fiecare. Ȋn „Rapsodie-n roz”, ea poartă un delicat colier cu ceas – nu simbolizează, ȋnsă, timpul care se scurge, ci acela care rămȃne; momentele considerate prețioase grație efemerității ce le obligă să fie trăite cu intensitate.

Oscar știe că va muri, nu e niciun secret pentru el. De aceea alege să-și petreacă ultimele douăsprezece zile din „eternitatea postumă”, cum o numește Al. Repan, parcurgȃnd toate etapele vieții. Se ȋndrăgostește de Peggy Blue, fetița care suferă de o boală rară a sȃngelui, află ce ȋnseamnă primul sărut, suferă dezamăgiri sentimentale, se căsătorește.

Alexandru Repan ȋi oferă lui Oscar șansa să ȋmbătrȃnească. Privirea pătrunzătoare, veșnic ațintită către adȃncurile ȋnnegurate ale ființei, face din actor alegerea potrivită (deși probabil controversată ȋn viziunea unora) pentru rolul lui Oscar. Interpretarea este intensă, ȋnvolburată și pasională. Cu ochii ȋn lacrimi, el se cufundă ȋn oceanul de tristețe și disperare, rostindu-și replicile cu o remarcabilă compasiune. Ȋnaintează ȋn sală, se uită la public, ȋl implică ȋn poveste. Lipsește, totuși umorul dulce-amar al lui Emmanuel Schmitt. Tonul sumbru al monologurilor lui Oscar știrbește din farmecul mesajului care se dorește a aduce consolare și destindere, prin răstălmăcirea morții. Ludicul se evaporă, astfel, sub apăsarea tragismului exacerbat.

alexandru repan

Ȋn ciuda optimismului efervescent și a grației pe care le inspiră, Andreea Măcelaru-Șofron „dispare” ȋn umbră și reapare ȋn lumina reflectoarelor ȋntr-o manieră mecanică, ușor forțată, artificializȃndu-și personajul. Pare mai degrabă o păpușă elegantă pe care destinul o aduce la viață din cȃnd ȋn cȃnd pentru a-i reda ȋncrederea lui Oscar, și nu o prezență vie, care ȋl veghează ȋn permanență.

Două componente regizorale mi-au atras atenția ȋn mod special. Primul este muzica, realmente minunată, ce ȋnsoțește periplul lui Oscar pe tărȃmul tuturor posibilităților. Bucuria, speranța, dezamăgirea și teama – toate sunt zugrăvite suav la pian (Alexandru Petrovici) și violoncel (Ella Bokor/ Ioana Stanciuc) Al doilea este videoproiecția (Ciprian Duică) – ecranul din spatele personajelor joacă rolul unui calendar. Aici sunt ȋnfățișate naiv, ca desenate de un copil, nu doar zilele rămase lui Oscar, ci și complexitatea frămȃntărilor, maturitatea precoce a copilului ȋmbătrȃnit de așteptarea morții.

„Eu nu am vrut să-l joc pe Oscar, ci povestea lui, ȋmpreună cu un ȋnger”, mărturisește Alexandru Repan. Dincolo de micile retușuri care s-ar cere, intenția actorului și a regizorului este ȋndeplinită. Spectacolul, pe care ȋl puteți vedea la Teatrul Nottara, posedă o sensibilitate cuceritoare și merită descoperit.

Foto Rapsodie-n roz: Teatrul Nottara

09
/12
/16

Cineastul olandez Paul Verhoeven, regizorul unor producții precum "Robocop" (1987) sau "Basic Instinct" (1992), va fi președintele juriului celei de-a 67-a ediții a Festivalului Internațional de Film de la Berlin ( 9-19 februarie 2017). Verhoeven îi urmează în fruntea juriului Berlinalei actriței Meryl Streep.

09
/12
/16

Virtuozitatea lui Paganini la contrabas este propunerea pe care o face publicului contrabasistul de origine română Petru Iuga, care va prezenta la Sala Radio miercuri, 14 decembrie, de la ora 19.00, un concert în care, alături de Orchestra de Cameră Radio, dirijată de Tiberiu Oprea, va interpreta Fantezia Moise, variaţiuni pe o temă de Rossini, în varianta pentru contrabas şi orchestră de N. Paganini şi Variaţiuni pe o temă Rococo, op. 33, în varianta pentru contrabas şi orchestră de P. I. Ceaikovski.

09
/12
/16

Facultatea de Teatru a UNATC „I.L.Caragiale” București, omagiază, asemenea instituțiilor de educație și cultură din întreaga lume, figura emblematică a unuia dintre cei mai mari gânditori ai istoriei omenirii: Aristotel. De aceea, cu ocazia împlinirii a 2400 ani de la nașterea Stagiritului, UNATC organizează în perioada 15-16 decembrie 2016, Seminarul Exploratoriu cu temaAristotel 2400 – Teatru și Pedagogie. Abordare interdisciplinară.

09
/12
/16

Teatrul Excelsior prezintă cea mai nouă premieră - #EMOJIPLAY, un spectacol de teatru coregrafic ce aduce în prim plan transformarea comunicării clasice într-un cumul de semne universal recognoscibile. Avanpremiera va avea loc pe 13 decembrie, iar premiera oficială pe 14 decembrie în Sala Mare a Teatrului Excelsior.

09
/12
/16

Revista România literară a desemnat cel mai recent volum al lui Mircea Mihăieş, “Ulysses, 732. Romanul romanului” (Polirom), drept „Cartea anului 2016” . Din juriu au făcut parte Nicolae Manolescu, Gabriel Chifu, Răzvan Voncu, Daniel-Cristea Enache, Gabriel Dimisianu, Angelo Mitchievici, Sorin Lavric şi Simona Vasilache.

09
/12
/16

Scumpe domnule Blecher, sunt mulți ani deja de când vreau să vă scriu și mă rețin. N-am îndrăznit, chiar dacă, pe de o parte, vă consider frate. Păstrez acasă un os devorat de un morb, chiar dacă alt nume a purtat boala mea.

09
/12
/16

„Viaţa de zi cu zi seamănă cu un film prost de serie B. Dacă mi s-ar propune s-o ecranizez, aş refuza.” – Kirk Douglas. Ultimul supraviețuitor al epocii de aur a Hollywood-ului împlinește, astăzi, 100 de ani! Cu această ocazie, numeroase ziare din întreaga lume i-au dedicat legendarului actor și producător american articole omagiale.

08
/12
/16

Final de decembrie, cu 27 de ani în urmă, la radio, după ani, grei, se difuzează un colind cântat de corul Madrigal. Doi bărbați, tata și fratele lui, oameni destul de greu de impresionat – pentru că viața avusese grijă să-i călească suficient - plângeau discret, privind spre focul din sobă.

08
/12
/16

Considerată o revelație a cinematografiei europene, actrița Ada Condeescu, starul din “Eu când vreau să fluier, fluier”, “Loverboy” sau “Dincolo de calea ferată”, debutează cu un prim proiect fotografic, expoziția “Colentina”, care va fi vernisată joi, 15 decembrie, de la ora 18.30, la Galeria Rotenberg-Uzunov din București.

08
/12
/16

Un tablou al pictorului belgian James Ensor, "Squelette arrętant masques" ("Schelet oprind măștile"), a fost achiziționat, miercuri, pentru suma de 7,4 milioane de euro, un record mondial pentru o lucrare a artistului, în cadrul unei vânzări organizate de casa de licitații Sotheby's la Paris

07
/12
/16

A fost o vreme când ideea de a te cultiva, de a înţelege arta în accepţia ei cea mai diversă, apoi de a colecţiona opere de valoare şi a le expune îi cuprinsese şi pe români. Între aceştia, Anastisie Simu, de obârşie balcanică, cu proprietăţi bine gospodărite în judeţele Teleorman şi Brăila, decide, în 1910, să întemeieze un muzeu.

07
/12
/16

„La UNTEATRU, luna decembrie e o lună ca oricare altă. Tot cu cadouri, tot cu mult teatru, cu multă muzică, tot cu bucurie și amintiri minunate. Sperăm că ultima lună din an să fie plină de daruri din care să facem și noi parte. Fă-ți cadou o experiență!” - iată provocarea lansată de Andreea și Andrei Grosu, regizori și fondatori UNTEATRU.

Page 1 of 57812345...102030...Last »