Revizorul. Gogol a renăscut la TNB
https://www.ziarulmetropolis.ro/revizorul-gogol-a-renascut-la-tnb/

CRONICĂ DE TEATRU Vreţi să vedeţi un BMW înaintând pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, pe muzica lui Mozart? Astfel îşi deschide spectacolul Felix Alexa, regizorul celebrei piese gogoliene „Revizorul“.

Un articol de Teodora Gheorghe|15 octombrie 2013

CRONICA DE TEATRU Vreţi să vedeţi un BMW înaintând pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, pe muzica lui Mozart? Astfel îşi deschide spectacolul Felix Alexa, regizorul celebrei piese gogoliene „Revizorul“.

Avem de-a face cu o variantă îndrăzneaţă şi revigorantă, unde teatrul se aliază triumfal cu dansul şi cu muzica, pentru a servi publicului un cocktail-surpriză, cu ingrediente care mai de care mai savuroase.

Musafirul nepoftit

Povestea? Un funcţionăraş cu pretenţii de fante ajunge să fie confundat cu un inspector incognito pe care cetăţenii (ne)onorabili dintr-un orăşel de provincie îl aşteaptă, însufleţiţi de exuberanţa sinistră a unui condamnat la moarte. Prilejul sosirii oaspetelui nepoftit agită oceanul de nedreptăţi unde înoată locuitorii de vază ai orăşelului, în frunte cu primarul Dmuhanovski.

Dintr-o dată, bolnavii încep să se evapore din spitale miraculos, iar actele oficiale sunt iscodite de ochi prevăzători, pentru ca informaţiile compromiţătoare să-şi găsească drumul spre inexistenţă – la fel de miraculos, desigur!

Un Gogol contemporan

Mihai Constantin este un vulcan care clocoteşte în permanenţă şi-şi revarsă replicile dogoritoare peste toţi ceilalţi. Jocul lui are o forţă impresionantă, dirijând parcă întreg spectacolul. Zvâcul lui este egalat doar de „furtuna Marius Manole”, ce cuprinde întreaga scenă, antrenându-şi oponenţii într-un vârtej de cuvinte, mişcare şi dans.

Revizorul

Mihai Constantin, într-o scenă din Revizorul de la TNB

Acrobaţiile executate de protagonist când Hlestakov atinge apogeul gloriei sale ar putea părea puţin neobişnuite pentru iubitorii teatrului clasic, dar denotă originalitatea unei regii menite să îl fure pe Gogol din peisajul sumbru al scrierilor sale, aducându-l în decorul lumii contemporane.

Actorul şi dansatorul Istvan Teglas îşi face apariţia în forţă, dintr-o maşină de spălat. Mişcările sale – aproape un balet care animă obiectele din jur – sunt o extensie hilară a personajului Hlestakov. De cele mai multe ori, îl ghicim pe Osip doar dintr-un braţ ieşit de sub pat sau un chip prefigurat printre gratii. Pe măsură ce farsa avansează, cei doi par să formeze un singur trup, sugerând o simbioză psihologică stăpân-servitor.

Cele câteva momente muzicale de excepţie taie răsuflarea publicului. Alaiul de cetăţeni este acompaniat de Maria Buză, o prezenţă strălucitoare, desprinsă parcă dintr-un musical.

Demagogia demascată

Andrada Chiriac se face „vinovată” de scenografia piesei. Birocraţia este ilustrată inteligent prin machete uriaşe, reprezentând dosarele pline de nereguli. Oamenii devin umbre ale propriilor minciuni, la poalele munţilor de hârţogăraie. Nu întâmplător o bună parte din poveste se petrece în preajma unui pat luxos – intimităţile şi secretele sunt expuse, iar „crema societăţii” ne apare în toată splendoarea ipocriziei ei, dezbrăcată de haine şi caracter.

Revizorul

Scenografia spectacolului Revizorul este realizată de Andrada Chiriac

Scara pe care se urcă la început Hlestakov şi apoi primarul este un simbol al pseudo-gloriei şi al ambiţiilor încununate de interese meschine şi lăcomie. Alegerea costumelor a adus laolaltă elemente clasice şi moderne, semn că demagogia politică este mereu actuală.

Umor flagrant

Personajele lui Gogol sunt atât de lipsite de caracter, încât devin adorabile. Inspectorul şcolar Luca (Armand Calotă) este bâlbâit şi timid. Zemlianika, directoarea spitalului (Irina Movilă), se laudă că e gata să-şi „servească patria”, chiar dacă asta înseamnă să-şi întrebuinţeze tot arsenalul feminin pentru a-l seduce pe noul inspector. Bobcinski se ascunde în spatele dulapului ca să-l spioneze pe Hlestakov, dar se dă de gol când obiectul se prăbuşeşte cu tot cu el.

Citiţi şi: Marius Manole şi un record: 23 de reprezentaţii în 21 de zile!

Umorul flagrant nu e lipsit de note de tragism, fin strecurate printre cearşafurile din elegantul pat unde doarme fals-inspectorul. Locuitorii orăşelului sunt aidoma unor clovni trişti, mânuiţi de păpuşarul-şef Dmuhanovski. Hazul burlesc al cuplului Bobcinski-Dobcinski, interpretaţi de Claudiu Bleonţ şi Mihai Calotă, contribuie la farmecul încurcăturilor.

„Sala Studio e deschisă oricărui experiment imaginat de vreun regizor şi de vreun teatru”, mărturiseşte Ion Caramitru, fericit că una dintre sălile cele mai de seamă ale TNB a reînviat în lumina Revizorului. Şi iată că experimentul a reuşit şi vă aşteaptă să îl descoperiţi în continuare cu aceeaşi plăcere cu care am făcut-o şi eu.

INFO

Teatrul Naţional Bucureşti

Revizorul

de Nikolai Vasilievici Gogol

Data reprezentaţiilor:

– 19 octombrie, ora 19:30

–  24 octombrie, ora 19:30

– 25 octombrie, ora 19:30

Regia: Felix Alexa

Traducere: Mașa Dinescu

Scenografie: Andrada Chiriac

Durata spectacolului: 2 ore

Distribuţia: Marius Manole, Mihai Constantin, Ana Ciontea, Ilinca Manolache, Irina Movilă, Claudiu Bleonţ, Istvan Teglas ş.a.

Rating: ●●●●●

Foto din Revizorul: Tudor Predescu

13
/06
/17

Tocmai a avut loc la Bulandra premiera spectacolului „Pe lacul auriu” (de Ernest Thompson), în regia maestrului Dinu Cernescu. E un spectacol de modă veche și bună.

13
/06
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Exilul românesc a cunoscut o paletă extrem de variată de persoane. La 1848, revoluționarii s-au refugiat în Franța sau în alte țări europene, preocupați de soarta Principatelor și ducând cu tenacitate o campanie de informare despre români și aspirațiile lor.

13
/06
/17

Compania spaniolă Tutais a adus la FITS 2017 un spectacol cu care publicul românesc cu siguranță a rezonat puternic. ”Dansul urșilor din Pirinei” valorifică o tradiție culturală extrem de veche în multe zone montane ale Europei și ale lumii, inclusiv în România, în centrul căreia se află urșii și lumea lor de munți și păduri. Încărcătura simbolică enormă a ursului este, toată, incorporată în acest spectacol: animal totemic, heraldic, călăuză a sufletelor după moarte, vestitor ritualic al primăverii, simbol regal înțelepciunii dar și al forței brute dezlănțuite, arhetip al vindecătorului șamanic, principiu dual al adormirii și reînvierii și multe altele.

13
/06
/17

Știți unde e Guadalupe? În largul coastei vestice a Mexicului. Știți ce legătură are cu România? (Desigur, dincolo de faptul că este cel mai populat teritoriu al Uniunii Europene -întrucât aparține de Franța, face parte și din UE- din America de Nord.) Una enormă, aceeași legătură pe care o poate stabili orice loc din lume cu un altul: conexiunea prin muzică, dans, ritm, culoare, zâmbet, bucurie.

13
/06
/17

Seria de concerte SoNoRo Conac din luna iunie se va încheia săptămâna aceasta, cu concertele de la Biserica Fortificată din Cincșor, Castelul Kalnoky din Micloșoara și Castelul Daniel din Tălișoara. Concertele SoNoRo Conac se vor relua în luna septembrie.

13
/06
/17

Luni, 19 iunie, de la ora 19.00, Serile Nautilus – evenimente lunare dedicate iubitorilor de science fiction & fantasy – continuă cu scriitorul Lev Grossman, invitat prin skype la o discuție cu Ana Nicolau, coordonatorul colecției. Evenimentul are loc la Librăria Humanitas de la Cișmigiu.

13
/06
/17

Asasinarea lui Donald Trump sugerată într-o nouă versiune newyorkeză a spectacolului de teatru "Julius Caesar", inspirat din celebra tragedie omonimă scrisă de William Shakespeare, a generat un val de polemici în Statele Unite. Scena asasinării tiranului face trimitere la o dezbatere politică americană: Cezar (interpretat de un om de afaceri cu părul blond, care seamănă într-un mod bizar cu președintele american) este înjunghiat de o mulțime de femei și de reprezentanți ai grupurilor minorităților.

12
/06
/17

Avea 15 cărţi publicate când a fost dat afară de la catedra de logică și metafizică, din Universitatea București, pe motiv de pornografie în literatură. Mircea Eliade a plecat în străinătate ca diplomat, iar în 1945, când a fost exclus din diplomația română, numărul cărților publicate ajunsese la 25.

12
/06
/17

În deschiderea FITS, prima conferință de presă a adus la întâlnirea cu publicul pe directorul FITS, Constantin Chiriac (director al Teatrului ”Radu Stanca” din Sibiu și omul datorită căruia există și a tot crescut acest festival), criticul de teatru Octavian Saiu (moderatorul conferințelor FITS), precum și coregrafa Brenda Angiel, creatoarea spectacolului ”Tango la altitudine II”, prezentat în festival, și regizorul Alexandru Grecu (președintele UNITER din Republica Moldova).