„Royal Fashion” duminical
http://www.ziarulmetropolis.ro/royal-fashion-duminical/

,,Royal Fashion”, spectacolul companiei Passe-Partout, adună o suită de scenete care refac, în limbajul dansului şi pantomimei, în ritm de muzică clasică şi modernă, etape ale istoriei lumii.

Un articol de Andrei Crăciun|30 Iunie 2014

Nu mă aflu printre cei care îndrăznesc să creadă că poți lăsa cuvintele deoparte când cauți viața, ca timp, faptă și idee. Iată-mă deci așteptând cu neîncredere în Sala Studio a Teatrului Național din București, plină până la refuz, începerea unui spectacol în limbaj non-verbal, un altfel de teatru zice-se, o nouă reprezentație a companiei Passe-Partout, condusă de Dan Puric.

Iritat nu doar de parfumurile la modă, amețitoare, ale doamnelor în relativă etate, oricare va fi fost aceasta modă la vremea tinereții lor, ci și de zgomotul bârfei cotidiene pe care acestea o practică cu eleganță, conchid că prin numărul cuvintelor se poate măsura bogăția limbajului dar nu și forța lui. Am ajuns la “Royal Fashion” în București.

Un jurnalist față cu istoria

Compania Passe-Partout susține reprezentații din 1999, conturându-și o identitate centrată pe credința că teatrul este o comunicare ce merge dincolo de cuvânt. Se utilizează dansul, în toate formele acestuia, de la ritmurile de step la balet și dans de stradă, se forează în tăcere, ca stare, prin pantomimă. Se naște un teatru care de aproape cincisprezece ani a impresionat importante scene ale lumii.

Jurnalistul acceptă evidențele reci ale elegantului volum de prezentare a companiei, achiziționat la intrarea în teatru, așteptând însă să verifice el însuși cazul.

Modă și istorie, idee și artă

Spectacolul începe. Zgomotul produs de o mitralieră revoluționară însoțește proiecția unor imagini ce trimit la destinul tragic al Romanovilor, la moartea violentă a unei lumi dar și la nașterea uneia noi. Asemeni istoriei, moda este un lung șir de atentate la identități anterior bine definite. Există o istorie a modei dar reversul nu este valabil.

Istoria nu este tocmai o modă: fie ele roșu-sângeros, verde-violent, portocaliu-democratic, revoluțiile germinează îndelung în societate, fiind cel mult potențate într-un “atelier de creație”. Iar Dan Puric își asumă rolul de artist angajat în societate. Militează prin cuvinte în afara scenei, adeseori prin ceea ce criticii au denumit “delir misticoid”. Dar granițele între omul public, actorul, directorul de companie de teatru cu siguranță nu sunt ușor de trasat.

royal fashion

,,Royal Fashion” adună o suită de scenete care refac, în limbajul dansului și pantomimei, în ritm de muzică clasică și modernă, etape ale istoriei lumii: regalitatea franceză sau rusă și grandoarea curților, farmecul unui turnir în care cavalerii concurează pentru inima prințeselor. Vedem și un Napoleon subjugat de a sa Josephine, imperialismul cucerind Europa.

Revoluția din Octombrie și instaurarea bolșevismului este un subiect asupra căruia se revine de-a lungul spectacolului, prin momente ce introduc ideea de disoluție și dispariție a unei lumi idilizate a regalității. Ca format, unii dintre spectatori au identificat o serie de asemănări cu modul în care Mel Brooks a abordat în a sa “Istoriei a lumii – Partea I” o tematică similară.

Ca fond, intențiile lui Dan Puric sunt cu totul și cu totul altele, într-un spectacol închinat acelor atribute ce au definit ideea de regalitate: eleganță și echilibru, armonie și calitate. Iar costumele Doinei Levintza nu poți să nu le apreciezi ca fiind într-un perfect acord cu viziunea scenaristului și regizorului.

Adevărații eroi

Revoluțiile își devorează cel mai adesea făptuitorii. Iar dacă trupa lui Dan Puric face o revoluție în teatru noi nu trebuie să uităm artiștii săi. Actorii – dansatorii, cei care fac posibilă o reprezentație de această natură, se înalță deaspura oricărui partizanat de idei, în atemporalitate, dincolo de regalitate, imperialism sau bolșevism.

Ei sunt adevărații eroi, în povești care capătă forță prin prestația lor. Stăpânesc excelent scena, sunt armonios conectați la ritmul muzicii lui Ceaikovski, Vivaldi, Beethoven sau … Bodyrockers – “I like the way you move” poate fi considerată o apreciere brutal de modernă, sintetizând însă și ea acea stare în care simti că arta te poate înalța dincolo de timp și spații culturale.

Final de lume și spectacol

În flăcări, trenul istoriei a ajuns într-o gară ce avea să se dovedească decisivă pentru secolul al XX-lea, Revoluția din Octombrie. Spectacolul se încheie pe fondul muzical al melodiei lui Sting – “Saint Agnes and the Burning Train”. Tensiunea de final se eliberează prin aplauzele unei săli fermecate. Limbajul gesturilor nu este suficient, “Bravo!” devine din șoaptă un strigăt entuziast.

Sursele nu s-au înșelat, jurnalistul confirmă: compania aceasta de dans reprezintă unul din acei piloni pe care România se poate sprijini, tinzând spre redobândirea unui echilibru, în plina sa derivă identitară. Dan Puric rămâne, așadar, genial în viziunea sa despre lume, atunci și numai atunci când folosește limbajul non-verbal.

Foto din spectacolul Royal Fashion: Tomoaki Minoda

21
/02
/17

Muzeul Național al Satului "Dimitrie Gusti" organizează în perioada 27 februarie - 8 martie Târgul "De Mărțișor", eveniment prin care își propune promovarea "vechiului obicei al dăruirii, la început de primăvară, a micilor obiecte artizanale cu rol protector".

21
/02
/17

Foștii membrii Beatles Paul McCartney și Ringo Starr au avut prima lor colaborare după șapte ani. Veteranii muzicieni, singurii membri în viață ai celebrului grup din Liverpool, s-au reunit la sfârșitul săptămânii trecute pentru o colaborare de studio la ultimul album al lui Ringo Starr.

21
/02
/17

Corul Național de Cameră “Madrigal-Marin Constantin” va susține un concert extraordinar pentru a marca Ziua Madrigalului, pe 26 februarie 2017, începând cu ora 17:00, la Sala de Spectacol “George Enescu” a Universității Naționale de Muzică București. Concertul este consacrat împlinirii a 92 de ani de la nașterea regretatului dirijor și compozitor Marin Constantin, fondatorul Corului Madrigal.

21
/02
/17

În fiecare an, la 21 februarie, se celebrează Ziua Internațională a Limbii Materne, un eveniment ce promovează diversitatea culturală și lingvistică din întreaga lume.

20
/02
/17

La împlinirea a 165 de la naşterea lui I.L. Caragiale, Casa de Producţie TVR prezintă în această seară, de la ora 20.10, la TVR2, spectacolul „Al matale, Caragiale”, în regia lui Mircea Cornişteanu. Din distribuție fac parte regretații actori Radu Beligan, Mircea Albulescu și Șerban Ionescu.

20
/02
/17

Profesorul universitar Jean-Pierre Sirois-Trahan a descoperit în arhivele Centrului Naţional al Cinematografiei din Canada un film alb-negru care l-ar reprezenta pe scriitorul francez Marcel Proust, literatul considerând că montajul este singurul existent care îl înfăţişează pe scriitor.

20
/02
/17

Ca o invitație la reflecție și empatie, BIEFF supune dezbaterii ideile preconcepute legate de corpul uman – de prezentarea, reprezentarea și auto-reprezentarea lui – atrăgând atenția asupra complexelor implicații socio-politice ale identității. Popularele programe tematice dedicate corpului și performance-ului revin și anul acesta la BIEFF între 28 martie și 2 aprilie.

20
/02
/17

„Întotdeauna mi-am dorit să fiu o persoană mai bună ziua următoare decât am fost cu o zi în urmă.” – Sidney Poitier . Actorul din „Guess Who's Coming to Dinner” / Ghici cine vine la cină (1967) este primul artist de culoare distins cu un premiu Oscar. S-a născut la 20 februarie 1927, în timpul unei călătorii pe mare, pe care o făceau părinții săi dinspre insula natală, Cat Island, Bahamas către Miami, Florida, unde mergeau să vândă produsele de la fermă.

19
/02
/17

Singurul film românesc aflat anul acesta în competiţia oficială a celei de-a 67-a ediţii a Festivalului Internaţional de Film de la Berlin, lungmetrajul ,,Ana, mon amour”, regizat de Călin Peter Netzer, a primit sâmbătă seara premiul ,,Ursul de Argint” pentru ,,Contribuţie Artistică Deosebită în Cinematografie”, distincţie acordată Danei Bunescu pentru montajul filmului.

17
/02
/17

CRONICĂ DE FILM Inspirat dintr-un roman de autoficţiune al lui Cezar Paul-Bădescu, „Ana, mon amour”, noul film al lui Călin Peter Netzer, prezentat în Competiţia Festivalului de la Berlin, încearcă să reia reţeta stilistică de mare succes din „Poziţia copilului”, însă rezultatul este modest.

17
/02
/17

În această seară, echipa filmului ,,Ana, mon amour”, în frunte cu regizorul Călin Peter Netzer, actorii Diana Cavallioti şi Mircea Postelnicu, producătoarea Oana Iancu şi directorul de imagine Andrei Butică, a păşit pe covorul roşu al Festivalului Internaţional de Film de la Berlin. Filmul, care a rulat în premieră mondială la Berlinale Palast, de la ora 19.00, va putea fi vizionat pe marile ecrane din România cu începere din 3 martie.

17
/02
/17

Cu prilejul „Zilei Brâncuși ” care se sărbătorește la nivel național în fiecare an, la 19 februarie, MNAR prezintă în perioada 19-26 februarie 2017 o selecție de fotografii-document care surprind pe de o parte etapele instalării Coloanei Infinitului la Târgu-Jiu și pe de altă parte atmosfera atelierului parizian al lui Constantin Brâncuși care, în unele imagini, apare alături de sculpturile sale.

Page 1 of 59512345...102030...Last »