Scriitori din Ucraina, Palestina, Ungaria, Elveția: a II-a seară a FILB
http://www.ziarulmetropolis.ro/scriitori-din-ucraina-palestina-ungaria-elvetia-a-ii-a-seara-a-filb/

Cea de a doua seară a Festivalului Internaţional de Literatură de la Bucureşti (FILB) le propune iubitorilor de literatură două evenimente.

Un articol de Liliana Matei|4 Decembrie 2014

Pornind de la tema „I’m an Alien in Switzerland”, prozatorul elvețian de origine română Marius Daniel Popescu se va întîlni astăzi cu cititorii din capitală la Cărturești Verona (în mansardă), de la ora 17.00, într-un dialog cu jurnaliștii Andrei Crăciun și Vlad Stoicescu.

Cel de-al doilea eveniment are loc la Clubul Țăranului din cadrul MȚR, de la ora 18.00, și îi așază față în față pe: poetul palestinian Najwan Darwish, poetul ucrainean Serghei Jadan, scriitoarea maghiară Krisztina Tóth, alături de trei dintre cei mai apreciați poeți români din noua generație: Ștefan Manasia, Adela Greceanu și Radu Vancu.

Programul serii, la FILB

1. „I’m An Alien in Switzerland” – Andrei Crăciun & Vlad Stoicescu, în dialog cu Marius Daniel Popescu
Joi, 4 decembrie, ora 17.00 – Librăria Cărtureşti (Str. Pictor Arthur Verona 13-15 – în Mansardă)
Mesajul Ambasadei Elveției: „Anul acesta am avut plăcerea de a sprijini Festivalul Internațional de Literatură de la București prin prezența autorului român Marius Daniel Popescu, în acest moment rezident elvețian. Implicarea noastră este expresia legăturilor foarte strînse care unesc România și Elveția de decenii întregi.

De fapt, romanul Culorile rîndunicii (Premiul Federal pentru Literatură, 2012), a cărui ediție în limba română este promovată de FILB, nu este altceva decît un dialog între trecutul românesc al autorului și viaţa sa din prezent în Elveția, un dialog care consolidează o dată în plus legăturile dintre cele două țări. Prezența lui Marius Daniel Popescu alături de prestigioși scriitori români sau din străinătate pune în valoare profilul internațional al Festivalului Internațional de Literatură, dar şi complexitatea literaturii române.”

6 scriitori în lecturi publice și dezbateri la Clubul Țăranului Român, ora 18.00

• Lectură Serghei JADAN (Ucraina) – selecție de poeme
• Lectură Najwan DARWISH (Palestina) – selecție de poeme
• Lectură Krisztina Tóth (Ungaria) – din volumul Pillanatragasztó (Superglue, Editura Magvető, 2014), fragment tradus din limba maghiară de Andrei Dósa
• Lectură Adela GRECEANU (România) – din volumul Și cuvintele sînt o provincie, apărut la Editura Cartea Românească, în 2014
• Lectură Radu VANCU (România) – poeme inedite
• Lectură Ștefan MANASIA (România) – poeme inedite și o parte dintre poeme incluse în volumul cartea micilor invazii (Cartea Românească, 2008)
• Open Talk – moderatoare: Luiza Vasiliu
• Dialog cu publicul

INFO

NAJWAN DARWISH, unul dintre cei mai apreciaţi scriitori contemporani de expresie arabă, s-a născut la Ierusalim, în 1979.  La doar 22 de ani, debutează cu un volum de poezie scris în limba sa maternă. În anii care urmează, devine tot mai cunoscut, mai ales după ce va fi selectat, în cadrul Hay Festival Beirut, să facă parte din Beirut 39, un proiect în care sunt atraşi 39 dintre cei mai promiţători scriitori de limbă arabă ce încă nu au împlinit încă 39 de ani. Textele lui Darwish au fost traduse în peste 15 limbi. Recent, o selecție din poemele sale a apărut în prestigioasa colecție NYRB Poets.
„Unul dintre cei mai buni tineri scriitori arabi!” (The New York Review of Books)

SERGHEI JADAN s-a născut în 1974, la Starobilsk, Ucraina, și a absolvit Facultatea de Filologie a Universitatăţii din Harkov. Debutul şi-l face cu volumul de poezie Generalul Yuda (1995), urmat de Pepsi (1998). Publică apoi o Antologie a celor mai bune poeme, povestiri psihedelice despre cafteală şi alte rahaturi  (1992-2000), Balade de război şi reconstrucţie (2001), Maradona (2007), Ethiopia şi Lili Marlene (2009). Big Mac este primul volum de proză scurtă, apărut în 2003, urmat de romanul Depeche Mode. Anul acesta a publicat antologia de nouă povestiri şi treizeci de poeme Mesopotamia.

Jadan este un veteran al EuroMaidanului, a participat activ la proteste și a fost bătut de poliţie. Versurile lui au fost puse pe muzică de cele mai cunoscute formaţii rock din Ucraina.
„Cînd îl citeşti, ţi-e teamă pentru literatura rusă contemporană: pentru cei care scriu acum în limba rusă… nici unul dintre ei nu este atît de infernal de liber, liber mai ales de proza «scriitoricească», liber de dorinţa de a face impresie.” (Kiril Ankudinov)

KRISZTINA TÓTH, născută în 1967, la Budapesta, s-a impus ca una dintre cele mai valoroase scriitoare maghiare contemporane. A publicat numeroase volume de poezie (Őszi kabátlobogás – Fluturarea pardesiului, 1989; A beszélgetés fonala – Firul discuţiei, 1994; Az árnyékember – Omul umbră, 1997; Porhó – Zăpadă de praf, 2001; Síró ponyva – Prelată plîngătoare, 2004) şi de proză (Vonalkód – Cod de bare, 2006; Hazaviszlek, jó? – Te iau acasă, bine?, 2009; Pixel, 2011; Pillanatragasztó – Superglue, 2014). Pentru întreaga sa operă poetică i s-a decernat, în anul 2000, prestigiosul premiu literar József Attila. Poeziile sale au fost traduse în limbile engleză, franceză, germană, spaniolă, finlandeză, sîrbă, cehă şi polonă. Proza ei se distinge printr-o precizie narativă de excepţie, are un stil tăios, nelipsit de umor.
„Este o adevărată descoperire s-o citeşti pe Krisztina Tóth”,  titrează recenzia ediţiei în limba franceză a volumului Vonalkód (Cod de bare).

ȘTEFAN MANASIA

,,Detest pînă la indiferenţă literaţii – adevărate hernii ale umanităţii –, narcisismul luminescent, abatoarele, măcelăriile Angst, voinţa de putere, şefii, ţigările & alcoolul, alegerile comune, repetiţiile, violenţa, coridoarele pentru jaguari din America Centrală, romantismul, sacoul, cravata, stiloul, fotografiile cu Putin şi tigri siberieni, pornografia infantilă, zîmbetul american, industria cerşetoriei, televiziunea, bisericile opulente, miriapozii şi carandiru, pe Feodor Mihailovici şi poeţii care nu pariază totul pe Lună” (jetonul cîştigător).
Iubesc acvarii fără planarii, Discuşii, pisicile, pescăruşul albastru, Seinfeld, neorealismul şi beatnicii şi suprarealiştii, teatrul grec, Tolstoi, plantele care preferă umbra, bălţile acoperite de lintiţă, saliva puştoaicelor, bisericile de lemn, iconiţele, Kenzaburō Ōe şi Siluan Athonitul, ţigările & alcoolul + cărţile pe care le-am publicat: Amazon şi alte poeme (2003), cartea micilor invazii (2008), motocicleta de lemn (2011), Bonobo sau cucerirea spaţiului (2013).

ADELA GRECEANU s-a născut la Sibiu în 1975, a studiat jurnalistica, iar din 1998 lucrează la Radio România Cultural şi trăieşte în Bucureşti. A debutat în 1997 cu volumul de poezie Titlul volumului meu, care mă preocupă atît de mult… (Editura Eminescu), urmat de Domnişoara Cvasi (Editura Vinea, 2001) şi Înţelegerea drept în inimă (Editura Paralela 45, 2004). În 2008 a publicat romanul Mireasa cu şosete roşii (Editura Polirom). În 1998 a apărut antologia critică Poezia română actuală. De la Adela Greceanu la Leonid Dimov, realizată de Marin Mincu. Adela Greceanu a susţinut numeroase lecturi în ţară şi în străinătate, iar fragmente din cărţile sale au fost traduse în germană, engleză, suedeză, bulgară, greacă, maghiară, italiană, turcă, slovenă, sîrbă şi croată. Este inclusă în antologia de povestiri româneşti Skräpliv, apărută în 2013 la editura suedeză 2244, parte a prestigiosului grup editorial Bonnier. Cea mai recentă carte, Şi cuvintele sînt o provincie, a apărut anul acesta, la Editura Cartea Românească.

RADU VANCU (n. 1978, Sibiu) este poet, eseist, traducător, conferențiar la Universitatea „Lucian Blaga”, redactor la revistele Transilvania și Poesis internațional, dar şi editor coordonator al revistei Timpul. A publicat șase volume de poezie și patru de critică literară. A tradus din John Berryman (Cîntece vis, Casa de editură Max Blecher, 2012) și din Ezra Pound (Opera poetică I, în pregătire la Editura Humanitas). Împreună cu Claudiu Komartin, editează anual antologiile Cele mai frumoase poeme ale anului (Tracus Arte, 2011, 2012, 2013). Cea mai recentă carte publicată este Poezie și individuație (Tracus Arte, 2014).
„Radu Vancu s-a impus în ultimii ani drept una dintre vocile cele mai convingătoare ale generaţiei tinere printr-un aliaj cu totul specific între autenticitate şi livresc.” (Alex Goldiș)
„Am scris dintotdeauna, așa mi se pare. Știu că e o iluzie, știu cît de mitomană e memoria mea, dar n-am ce să-i fac: memoria vorbește & îmi spune că am știut dintotdeauna că vreau să fiu poet, și am acționat în consecință.” (Radu Vancu)

23
/04
/17

În acest an, odată cu apariția filmului „Jackie” (regia: Pablo Larrain), primul film pentru marele ecran inspirat de viața celei mai faimoase prime doamne a Statelor Unite, editura Corint a lansat biografia „Jaqueline Bouvier Kennedy Onassis. Povestea nespusă”, publicată de Barbara Leaming în 2014.

19
/04
/17

Poetul Claudiu Komartin (33 de ani) ține în viață un cenaclu – Institutul Blecher. Și o editură care publică poezie – Casa de Editură Max Blecher. Claudiu Komartin, din Berceni. Trăiește între poeți și pentru poezie. Către viitor se uită, așa cum e și firesc, în ordinea poetică a lumii, cu scepticism.

19
/04
/17

Peste aproximativ o lună, în capitală debutează cea de-a VIII-a ediție a Festivalului Internaţional de Poezie Bucureşti (FIPB). Timp de o săptămână, în perioada 15-21 mai, peste 100 de poeţi din peste 30 de ţări vor sosi la Bucureşti, prilejuind publicului iubitor de poezie ocazia de a participa la mai mult de 20 de evenimente, organizate în 10 spații culturale cunoscute din oraș.

19
/04
/17

George Bălăiţă unul dintre marii scriitori români contemporani, s-a stins din viață sâmbătă, cu o zi înainte de a împlini vârsta de de 82 de ani. În iunie 2008, în cadrul Târgului Bookfest, Uniunea Scriitorilor din România i-a decernat lui George Bălăiță Premiul Naţional pentru Literatură pentru întreaga operă.

11
/04
/17

Într-o zi de 11 aprilie se stingea din viaţă Ion Minulescu, autorul memorabilelor "Romanţe pentru mai târziu". În acea zi, într-un Bucureşti ruinat de bombardamentele aliaţilor, poetul de 63 de ani aniversa 30 de ani de căsnicie cu poeta Claudia Millian. Tot într-o zi de 11 aprilie era prezentat în România Visul lui Tănase, un film-scheci de N. Kirițescu, realizat la Berlin, avându-l pe Constantin Tănase în rolul principal şi avea loc premiera piesei Haiducii, de Victor Eftimiu.

07
/04
/17

Viaţa mea, cel mai nou volum semnat de Nicolae Breban, unul dintre cei mai importanţi şi prolifici prozatori români contemporani, a apărut în această săptămână la Editura Polirom, în ediţie cartonată, şi în format digital.

07
/04
/17

Salonul Internaţional de Carte Bookfest va avea loc la Romexpo, în perioada 24 - 28 mai, iar Suedia este ţară învitată de onoare şi propune 20 de evenimente cu accent pe educaţie şi literatură pentru copii, egalitatea de gen, incluziunea socială şi promovarea diversităţii.

Page 1 of 6512345...102030...Last »