Secta N(AUM)
http://www.ziarulmetropolis.ro/secta-naum/

Da, există o sectă naumiană, al cărei nume ar putea fi scris fie NAUM, fie N(AUM).

Un articol de Iulian Tănase|2 Decembrie 2014

Membrii acestei secte locuim, de obicei, într-un copac-animal. Noi facem plajă pe malul albastru al Mării Oarbe. Animalele noastre de companie sînt pisicile și pinguinii. Teribilul interzis ne este, iar jurnalele ni le scriem cu cerneală surdă. În felul nostru, sîntem niște zenobili. Cînd ne uităm la ceas, dar asta se întîmplă foarte rar, ceasul ne arată, de la obraz, ora 8. Usturoiul ni-l procurăm îndeobște de la doamna Gerda. Doamna Gerda este o pitagoreică naivă, dar foarte conștientă de anumite legătuhi.

Pe doamna Gerda am văzut-o sîmbătă seară, la Teatrul Metropolis. Într-o mînă își ținea usturoiul, în cealaltă, olița de noapte. L-am văzut și pe Gellu Naum, care semăna izbitor de bine cu Oana Pellea. Gellu Naum și-a schimbat pielea cu Pellea, cam ca în Calea Șearpelui, să zicem. Oana Pellea este un foarte credibil membru al sectei N(AUM). La fel și Cristina Casian, care i-a dat viață, pe scenă, doamnei Gerda. La fel și Mariana Cămărășan, o regizoare care îmi place de ani buni. În 2006, s-a jucat la Palatul Voievodal spectacolul Regele moare la Curtea Veche, după Eugène Ionesco, în regia Marianei Cămărășan. Spectacolul mi-a plăcut enorm și am și scris la vremea aceea o cronică în Academia Cațavencu. Atunci a devenit Mariana una dintre regizoarele mele preferate, așa că nu m-am mirat cîtuși de puțin cînd am aflat, recent, că spectacolul N(AUM) de la Metropolis este regizat de Mariana. Mai devreme sau mai tîrziu, regizoarele mele preferate fac un spectacol după texte de Gellu Naum, și fac foarte bine făcînd asta. Există legătuhi active și fertile. Așa s-a întîmplat și în cazul Nonei Ciobanu, ale cărei spectacole de teatru din anii ’90 m-au făcut să o iubesc. Apoi, s-a întîmplat – dar numai întîmplare n-a fost! – că Nona a făcut, în 2005, spectacolul Orfeu sau cum să te dezbraci de pene, după texte de Gellu Naum. Am plîns la acel spectacol și pentru că Lygia Naum murise de curînd, dar și pentru că era multă frumusețe pe scena Teatrului Foarte Mic.

Spectacolul* de la Teatrul Metropolis este absolut minunat, cumva de nepovestit. Într-o oră și jumătate, adică de la ora 8 pînă la ora 8, încape multă pohezie. Le mulțumesc Marianei, Oanei și Cristinei și le urez bun (re)venit în Secta N(AUM).

*N(AUM), texte Gellu Naum, cu Oana Pellea și Cristina Casian; scenografia: Vladimir Turturică; regia: Mariana Cămărășan; un proiect UNTEATRU, susținut de Raiffeisen Bank, găzduit de Teatrul METROPOLIS, cu sprijinul Fundației Gellu Naum.

Text publicat de Iulian Tănase, pe blogul poemix

25
/03
/17

Realizat de Radu Mocanu și Mihai Dragolea și disponibil acum pe platforma gratuită Cinepub, „Roboțelul de aur” a fost unul dintre cele mai de succes documentare românești din 2015. Povestea emoționantă a boxeriței Steluța Duță, crescută la orfelinat.

24
/03
/17

“Nu sunt sigur dacă sunt un actor care participă la curse de maşini sau un şofer de curse care face actorie.” - Steve McQueen. Într-o zi de 24 martie (1930) se năștea unul dintre cei mai îndrăgiți actori americani. Numit „King of Cool” pentru modul nonşalant în care şi-a interpretat personajele, Steve McQueen a debutat în 1956 cu un rol în „Cineva acolo sus mă iubeşte”.

24
/03
/17

E ceva putred cu Danemarca, spun eu în momentul când văd umbra tricourilor acestei echipe naționale de fotbal . În 1601(1600 conform unor surse alternative) William Shakespeare, prin gura unui ofiţer, personaj episodic în „Hamlet”, spunea că “E ceva putred în Danemarca” (“Something is rotten in the state of Denmark! “), tot din cauza unei umbre.

24
/03
/17

Într-o zi de 24 martie înceta din viaţă scriitorul francez Jules Verne, creatorul romanului de anticipaţie modern și se nășteau Harry Houdini (Erich Weiss),celebrul iluzionist american și Steve McQueen, actorul american supranumit "King of Cool".

23
/03
/17

În Gaziantep, legenda spune că în noaptea de 22 martie Sultana Nevruz, transformată în pasăre traversează văzduhul, anunțând sosirea Primăverii. Brățările de la mâini și picoare umplu cerul cu sunete mirifice iar voalurile ei împodobesc pământul în mii de culori. Pe 27 martie (ora 19:00), la Opera Naţională din Bucureşti vor fi prezentate tradiţiile lumii turce, în spectacolul de sunete şi culori susţinut de Orchestra Naţională de Instrumente Folclorice Turksoy.

23
/03
/17

„Faust”, unul dintre cele mai așteptate spectacole produse de Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu, revine la Fabrica de Cultură, cu primele reprezentații din acest an, programate în 8 și 9 aprilie. Spectacolul a avut până acum 160 de reprezentații, vizionate de aproximativ 57.600 de spectatori.

22
/03
/17

Vineri, 24 martie 2017, de la ora 19.00, dirijorul Cristian Măcelaru, unul dintre cei mai reprezentativi dirijori români pe scenele muzicale din Statele Unite și Europa, revine la Sala Radio, alături de Orchestra Națională Radio, într-un concert care o avea ca protagonistă pe tânăra pianistă Alexandra Dariescu.

22
/03
/17

Despre cum „Sieranevada”, „Câini” și „Inimi cicatrizate” și-au împărțit cele mai multe trofee Gopo. Despre cele mai inspirate și mai puțin inspirate momente ale galei. Și despre refuzul unor regizori precum Cristian Mungiu de a fi asociați cu Premiile Gopo.

22
/03
/17

Joi, 23 martie, de la ora 19:00, la Café Verona, Librăria Cărtureşti (str. Arthur Verona, 13-15, sector 1) din Bucureşti, jurnalistul Adrian Georgescu va vorbi despre Exitus, cel mai nou roman al său, apărut recent în colecţia „Ego. Proză” a Editurii Polirom, disponibil în librăriile din ţară şi în format electronic.

Page 1 of 60412345...102030...Last »