Stejarii lui Ștefan cel Mare, îngrijiți la Zilele Nordului
https://www.ziarulmetropolis.ro/stejarii-lui-stefan-cel-mare-ingrijiti-la-zilele-nordului/

Poiana celor Patru Stejari ai lui Ștefan cel Mare, monument istoric din Darabani, jud. Botoşani, va fi reamenajată în cadrul festivalului Zilele Nordului, care se va desfăşura la Darabani în perioada 8-10 august.

Un articol de Liliana Matei|30 iulie 2014

Legenda spune că cei patru stejari au fost sădiți de însuși Ștefan cel Mare, în 1470. Era sfârșit de august, căldură mare. Pe 20 ale lunii, câteva zile mai devreme, oastea moldovenească reușise să îi împingă afară din țară pe soldații Hoardei de Aur.

Bătălia avusese loc la Lipnic – în nord-estul Basarabiei de azi – și se terminase cu pierderi grele pentru tătari, căzând prizonieri chiar fratele și fiul hanului Mamac. În drumul de întoarcere spre capitala Suceava, domnitorul și oștirea lui au trecut Prutul pe teritoriul Darabaniului de azi, unde au hotărât să facă popas. Pentru că nu au găsit umbră să-i adăpostească de canicula din august, domnitorul ar fi sădit patru stejari, câte unul în fiecare dintre colțurile unui pătrat imaginar.

În zilele noastre, e nevoie de patru bărbați să poată înconjura oricare dintre stejari cu mâinile, iar datarea cu carbon le-a confirmat vârsta, astfel că Poiana celor Patru Stejari a devenit monument istoric. În urmă cu câteva decenii, zona era unul dintre locurile preferate de dărăbăneni pentru picnicuri, serbări populare și plimbări, dar timpul și nepăsarea au lăsat urme adânci în poiană – un stejar a murit după repetate acțiuni de vandalism, iar iarba, cărările sau băncuțele de altădată au devenit numai amintire.

Prin urmare, Asociația Nord și-a propus să reamenajeze poiana, cu sprijinul Primăriei și a Ocolului Silvic din Darabani. Primul pas l-a constituit un maraton caritabil, desfășurat în luna aprilie și care a adus donații de la dărăbăneni stabiliți pe trei continente. Poiana a intrat în reamenajare în luna iulie, proiectul fiind condus de Biroul de Peisagistică OPNA Landscape Culture din Cluj, care s-a implicat pro bono atât în design, cât și în coordonarea lucrărilor. Prima etapă de reamenajare a fost realizată cu sprijinul voluntarilor – studenți la arhitectură din București și Cluj, precum și elevi din Darabani.

„Am reușit să toaletăm zona, să instalăm porțile de trecere, semnele de direcționare, aleile și băncile din grinzi. În octombrie vom planta și gardul viu care va împărți mai bine spațiul în poiană și care-i va da aerul unei încăperi speciale, unde poți să admiri în tihnă măreția stejarilor. În această vară sperăm să putem consolida și drumul de acces către poiană, cu sprijinul Primăriei Darabani și a doi oameni de afaceri din localitate, domnul Gheorghiciuc și domnul Caba, care vor dona pietrișul necesar reparării drumului. Proiectul gândit de prietenii și partenerii noștri de la OPNA Landscape Culture este unul simplu și de efect, o intervenție neintruzivă, și abia așteptăm ca dărăbănenii și turiștii să se poată bucura de noua poiană”, a declarat Alex Teioșanu, co-fondator al asociației Nord.

Poiana celor Patru Stejari va fi reinaugurată oficial sâmbătă, 9 august, în cadrul festivalului Zilele Nordului, printr-un spectacol la care vor participa artiști din România, Ucraina și Republica Moldova.
Zilele Nordului este un festival de muzică, arte și călătorii găzduit la Darabani, pe colțul celor trei frontiere: România, Ucraina și Republica Moldova. Adunând laolaltă artiști și turiști din România, Basarabia și Bucovina de Nord, festivalul își propune să contribuie la revitalizarea urbană, socială și culturală a acestei regiuni și la promovarea ei în rândul românilor de pretutindeni. Festivalul este organizat de către Asociația Nord, cu sprijinul Primăriei și al Consiliului Local Darabani. Mai multe informații pe site-ul www.zilelenordului.ro.

07
/01
/17

CRONICĂ DE FILM Adevărul e că numai un regizor excesiv ca Xavier Dolan, puștiul minune și răsfățat al cinematografiei mondiale, putea oferi un rateu așa frumos ca „Juste la fin du monde”, câștigător al Grand Prix la Cannes în 2016.

06
/01
/17

Disponibil pe platforma gratuită Cinepub în cadrul omnibusului „Scurt/4: Istorii de inimă neagră” (2014), scurtmetrajul „Trece și prin perete” este o capodoperă în care Radu Jude, inspirându-se narativ dintr-o povestire, „În magazie”, a lui Cehov, comprimă o serie de idei extrem de ofertante.

06
/01
/17

Astăzi, moda cu „imaginea celuilalt” pare să fi apus pentru Bucureşti. Străinii vin şi pleacă, fără a lăsa mărturii despre oraş. Altădată, călătorii scriau pagini întregi, de cele mai multe ori pe un ton admirativ, flatant. Iată câteva mostre!

06
/01
/17

Cu ocazia Zilei Culturii Naționale și ca parte a strategiei Institutului Cultural Român de celebrare a Centenarului Lipatti în anul 2017, duminică, 15 ianuarie 2017, ora 19.00, la Studioul de Concerte „Mihail Jora" – Sala Radio din București va avea loc concertul aniversar „Lipatti 100” susținut de Orchestra Natională Radio, sub bagheta dirijorului Cristian Oroșanu, alături de soprana Teodora Gheorghiu și de pianiștii Sergiu Tuhuţiu și Matei Rogoz.

06
/01
/17

Asociația Culturală Control N – partener LIM – Less is More | platformă europeană de dezvoltare de scenarii pentru filme cu buget redus – anunță ultimele zile de înscrieri pentru prima ediție a proiectului, ce urmează să se desfășoare în 2017, în trei țări diferite din Europa.

05
/01
/17

Se joacă de curând în București, într-un nou spațiu cultural, Apollo 111, deschis în fostul Palat Universul, se joacă, așadar „Ali: Frica mănâncă sufletul”, în regia lui Radu Jude.

05
/01
/17

În regia lui David Frankel, laureat al premiului Oscar, filmul „Collateral Beauty: A doua șansă” se mândrește cu o distribuție de cinci stele, din care fac parte Will Smith, Edward Norton, Keira Knightley, Michael Peña, Naomie Harris, Jacob Latimore, precum şi două actrițe premiate la Oscar: Kate Winslet şi Helen Mirren.

29
/12
/16

De sute de ani, odată cu intrarea în post, lumea românească intră într-o stare de înfrigurată aşteptare a şirului de sărbători ce durează până la Sf. Ion. Domnii fanarioţi, aflaţi pe tronurile de la Iaşi şi Bucureşti din 1711 (1716), până în 1821, au adus un plus de culoare ce aminteşţte, în mic, fastul Curţii imperiale bizantine.