„Strămoşi pe alese. Călătorie în imaginarul genealogic al boierimii române”, volum lansat la Humanitas
https://www.ziarulmetropolis.ro/stramosi-pe-alese-calatorie-in-imaginarul-genealogic-al-boierimii-romane-volum-lansat-la-humanitas/

Cartea „Strămoşi pe alese. Călătorie în imaginarul genealogic al boierimii române”, de Filip-Lucian Iorga, a fost lansată joi seară la Librăria Humanitas de la Cişmigiu, în prezenţa autorului şi a istoricilor Neagu Djuvara şi Lucian Boia. Potrivit editurii, o carte scrisă foarte bine, cu o bibliografie amplă, „Strămoşi pe alese” are la bază teza de […]

Un articol de Andrada Văsii|8 februarie 2013

Cartea „Strămoşi pe alese. Călătorie în imaginarul genealogic al boierimii române”, de Filip-Lucian Iorga, a fost lansată joi seară la Librăria Humanitas de la Cişmigiu, în prezenţa autorului şi a istoricilor Neagu Djuvara şi Lucian Boia.

Potrivit editurii, o carte scrisă foarte bine, cu o bibliografie amplă, „Strămoşi pe alese” are la bază teza de doctorat a autorului, urmând a apărea digital, într-o ediţie extinsă.

Profesorul Lucian Boia, conducătorul tezei de doctorat a autorului, a apreciat că este meritul tânărului istoric Filip-Lucian Iorga, un cercetător perseverent, de a introduce subiectul cu adevărat în istorie, „în istoria mentalităţilor şi a reprezentărilor sociale”, în condiţiile în care, „în genere, fanteziile genealogice au fost tratate mai curând drept curiozităţi, evocate în note marginale, pentru pitorescul lor anecdotic”.

„Filip-Lucian Iorga are meritul de a pune împreună genealogiile şi imaginarul, acesta din urmă fiind, uneori, mai prezent decât realitatea, pentru că exprimă sufletul şi proiectele umane. A rezultat o carte erudită, care se citeşte cu plăcere”, a spus Boia, evocând modelul occidental al celor ale căror genealogii se regăsesc fabulos în lucrare.

Îndemnându-i pe cititori să se cufunde în lectura cărţii, „care nu e numai interesantă şi adesea hazlie, ci şi cu adevărat pasionantă”, Neagu Djuvara, care se regăseşte în carte ca personaj, prin genealogia familiei Grădiştenilor, a afimat că lucrarea este una de pionierat la noi în ţară, graţie studiilor în Europa occidentală ale autorului.

„El a studiat suficient în străinătăţi pentru ca să ne vină cu această istorie imaginară a genealogiilor”, a spus Djuvara, menţionând că acest imaginar a existat la marile familii, începând cu Cantacuzinii, Muşatinii, Corvineştii şi până la mai micile familii boiereşti, precum Grădiştenii, din partea familiei mamei sale, care susţineau că se trag dintr-un militar roman.

Istoricul a subliniat că, în ciuda concepţiei occidentale potrivit căreia în Ţările Române nu ar fi existat mari familii nobiliare, boierii autohtoni au chiar o istorie mai veche decât nobilii apuseni, fapt dovedit de întreaga noastră istorie făcută de domni proveniţi din marile familii boiereşti.

Filip-Lucian Iorga a vorbit despre genealogia cărţii, care se regăseşte în propriul său imaginar genealogic, ca şi în discuţiile cu profesorii Neagu Djuvara şi Lucian Boia ori cu Gabriel Liiceanu, care i-a cerut, ca editor, şi o altă lucrare după publicarea dialogului cu Alexandru Paleologu.

„Noi nu cunoaştem încă adevărata genealogie şi rolul familiilor boiereşti din Moldova şi Ţara Românească. Ne lipsesc instrumentele cercetării genealogice”, a susţinut tânărul istoric, declarându-se „îndrăgostit de imaginarul genealogic”, element care a contat în afirmarea ca o elită stabilă şi legată de lumea occidentală a secolului al XIX-lea a marii boierimi pământene.

Iorga a afirmat că este foarte important să ne cunoaştem şi să ne redescoperim propriile rădăcini, ca o comunitate cu o memorie genealogică scurtă.

Filip-Lucian Iorga s-a născut la 16 iulie 1982, în Bucureşti, ca urmaş al unui vechi neam de moşneni ialomiţeni.

Doctor în istorie al Universităţii din Bucureşti (2011), Filip-Lucian Iorga are un stagiu la Centre de Recherches en Histoire du XIXe Siecle, Universitatea Paris IV – Sorbona (2009-2010) şi studii la European College of Liberal Arts, Berlin (2004).

A publicat volumele: „Genocidul comunist în România”, vol. IV, „Reeducarea prin tortură” (cu Gheorghe Boldur-Lăţescu; Albatros, 2003; fragmente din volum au fost incluse în Raportul final al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România), „Breviar pentru păstrarea clipelor. Filip-Lucian Iorga în dialog cu Alexandru Paleologu” (Humanitas, 2005, 2007, 2012), „Les Cazaban. Une chronique de famille” (cu Eugen Dimitriu; Universal Dalsi, 2007), „Le temperament scumenique. Entretiens avec Jean Delumeau, Neagu Djuvara, Jacques Le Goff, Emmanuel Le Roy Ladurie, Eric Mension-Rigau, Jordi Savall” (Editions Baudelaire, Lyon, 2013).

Este autor al chestionarului „Memoria elitelor româneşti, parte a unei cercetări dedicate descendenţilor actuali ai boierimii, marii burghezii şi elitelor intelectuale româneşti”.

În prezent, este director al Departamentului Memoria Exilului Românesc din cadrul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, cadru didactic asociat la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti, vicepreşedinte al Fundaţiei Culturale „Erbiceanu” şi membru al Institutului Român de Genealogie şi Heraldică „Sever Zotta” (din 2002).

În 2008 a primit Medalia Regele Mihai I pentru Loialitate.

Sursa: Agerpres

18
/03
/24

Proiectul „Întâlnirile Teatrul azi la Masca” iniţiat de revista Teatrul azi, în parteneriat cu Teatrul Masca din Bucureşti şi cu susţinerea UNITER, continuă seria de discuții profesionale cu a doua masă rotundă dedicată, de această dată, dramaturgiei românești.

18
/03
/24

În contextul celebrării a 20 de ani de existență, Centrul Național al Dansului București (CNDB) extinde Ziua Internațională a Dansului pe durata întregii luni aprilie.

15
/03
/24

Cea de-a cincea ediție a Festivalului Filmului Palestinian, organizată de Centrul Cultural Mahmoud Darwish, sub patronajul Ministerului Culturii din Palestina și al Ambasadei Statului Palestina în România, se va desfășura între 18 și 21 aprilie la București și pe 28 aprilie la Cluj-Napoca, cu o nouă direcție artistică și o prezentare a cinematografiei palestiniene ca un Cinema of Existence.

14
/03
/24

Unul dintre cei mai importanți regizori europeni, cunoscut pentru abordarea sa contemporană a pieselor clasice și montările provocatoare din punct de vedere politic și social, Thomas Ostermeier montează pentru prima dată un spectacol în România.

14
/03
/24

Astăzi, pe 14 martie, se împlinesc trei ani de la moartea ei, la Paris, în 2021, atunci când Covidul făcea ravagii și oprise lumea în loc. Avea aproape 90 de ani.

13
/03
/24

În perioada 12-15 martie 2024, Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale” din București organizează cea de-a XXV-a ediție a Ușilor Deschise, în cele două sedii ale sale, din Str. Matei Voievod nr. 75-77 și Str. Tudor Arghezi nr. 3b.

13
/03
/24

Gabriel Bebeșelea, unul dintre cei mai bine cotați dirijori români peste hotare, aplaudat în prestigioase săli de concerte ale lumii, ca Auditorium-ul din Barcelona, Musikverein – Viena sau Sala Ceaikovski – Moscova, apreciatul violonist Alexandru Tomescu și vioara Stradivarius Elder-Voicu pe care are privilegiul de a interpreta, și un program dedicat integral lui Mozart definesc un eveniment de neratat la Sala Radio.

12
/03
/24

O nouă traducere din opera Elenei Ferrante a fost publicată de curând în colecția „Anansi. World Fiction” de la Editura Trei. Elena Ferrante e o scriitoare îndrăgită de cititorii din lumea întreagă începând de la publicarea bestsellerurilor internaționale ce alcătuiesc Tetralogia Napolitană.

12
/03
/24

Festivalul Internațional de Film Transilvania (TIFF) anunță prelungirea perioadei de desfășurare a ediției din 2024 cu o zi față de datele comunicate inițial.

11
/03
/24

Grupul de Facebook „Mergem la teatru” numără 35.4K de membri la început de martie 2024 și adună, într-o comunitate surprinzător de activă și de entuziastă, paragrafe de opinii pe spectrul larg dintre gust conservator și deschidere față de experiment, underground și fețe noi.

11
/03
/24

Artiștii selectați vor lucra timp de două luni la proiectelor lor, fiind găzduiți în Casa Albastră din satul Șona (jud. Brașov), casă restaurată în 2011 de către Fundația Ștefan Câlția. Proiect co-finanțat de AFCN, Șona AIR abordează modelul rezidențelor individuale, se adresează artiștilor din domenii culturale diverse, atât din România cât și internaționali, și susține […]