Tartuffe – un sfânt păcătos
http://www.ziarulmetropolis.ro/tartuffe-un-sfant-pacatos/

CRONICĂ DE TEATRU Imaginaţi-vă că Molière trăieşte în secolul XXI. Îşi încalţă pantofii, îşi aranjează cravata pentru a vedea „Tartuffe sau Impostorul”. Nimic nu-l pregăteşte însă pentru ce urmează. Sâmbătă, 25 ianuarie, spectacolul se joacă de două ori în aceeaşi zi, la Teatrul Metropolis.

Un articol de Teodora Gheorghe|23 Ianuarie 2014

CRONICĂ DE TEATRU Imaginaţi-vă că Molière trăieşte în secolul XXI. Îşi încalţă pantofii, îşi aranjează cravata pentru a vedea spectacolul „Tartuffe sau Impostorul” în direcţia de scenă a lui Victor Ioan Frunză. Nimic nu-l pregăteşte însă pentru ce urmează. Nici eu n-aş fi putut s-o spun mai bine de-atât, îşi zice în sinea lui, când se lasă cortina.

O masă festivă în atmosfera unui sfârşit de carnaval de la care lipsesc confettile. O rochie elegantă, cizme de cauciuc, mănuşi fără degete şi cuvintele nervoase murmurate de un bărbat care vorbeşte la telefon – în alte cuvinte, o scenă cochetând în aparenţă cu absurdul, un ecou modern al întâlnirii lui Alice cu pălărierul nebun la ora ceaiului. Doar că aici nu e „ţara minunilor”, ci a minciunilor. Astfel îşi fac apariţia personajele uneia dintre cele mai faimoase opere ale marelui scriitor francez.

Caracterul pestriţ al vestimentaţiei decupate din ere diferite denotă o excentricitate bine calculată şi ingenios ţesută de-a lungul intrigilor. Mesajul? Ipocrizia sfidează timpul. Adriana Grand îmbracă personajele în ţinute extravagante, desenând un adevărat curcubeu de slăbiciuni umane. Decorul evocă un eden stilizat, unde Adam şi Eva plănuiesc să inventeze primul păcat. Simbolismul şarpelui este răsturnat însă de prezenţa unui element antagonic: unicornul, ispititorul in disguise. La fel ca şi „Tartuffe”, ne vorbeşte despre urâţenia ascunsă (cu har şi sfinţenie, desigur) sub masca inocenţei.

Efectul-şoc răsare din asocierea dintre inedit şi tradiţional. Replicile sunt rostite în versuri – un element de originalitate rar întrebuinţat în teatrul zilelor noastre, o „specie pe cale de dispariţie” în rândul artificiilor regizorale din lumea teatrului.

Nu vă temeţi însă, Molière-ul lui Victor Ioan Frunză cunoaşte o ameliorare umoristică şi foarte inspirată a versificaţiei clasice. Când şi când, o replică răzleaţă alunecă în spatele rimei şi cochetează cu familiaritatea limbajului colocvial, ancorând personajul în contemporaneitate.

Cuvintele conferă autenticitate şi spulberă bariere; leagă şi dezleagă iţele încurcate de falsul preot, ca mai apoi să zămislească pledoarii flamboiante.

Tartuffe este splendid jucat de George Costin, care dă glas unui personaj încântător de perfid. Tânărul actor dovedeşte un talent cameleonic, redând în profunzime complexitatea protagonistului. Pe figura bigotului manipulator citim cu uşurinţă dorinţa de parvenire; este încrustată pe zâmbetul meschin şi în ochii sclipind de pofte trupeşti.

Tartuffe ştie când să pozeze în preotul umil şi când să-şi intimideze adversarii prin tonul dintr-o dată glacial şi deloc habotnic. Tupeul său atinge apogeul când încearcă să o corupă pe Elmire (Nicoleta Hâncu), neştiind că e pândit de soţul femeii, ascuns chiar sub masa unde se petrece tărăşenia.

Sorin Miron întruchipează savuros un Orgon pedant şi irascibil, care domină peisajul scenic cu prezenţa sa insolită: o coafură à la Mozart în delir marchează hilar tentativa eşuată a stăpânului casei de a se impune în faţa celorlalţi.

Citiţi şi: INTERVIU Victor Ioan Frunză: „E greu să aducem publicul în sală când suntem pe moarte“

Orgon încetează să mai fie capul familiei din momentul în care îi oferă lui Tartuffe încrederea sa oarbă. Ipocrizia şi bigotismul sunt teme punctate, asemeni unui refren, în scenele de background unde se bate toaca.

În loc să reprezinte un instrument sacru, bucata de lemn sugerează triumful lui Tartuffe asupra naivităţii lui Orgon. Ba mai mult de atât, evlavia este luată în răspăr – preotul impostor îşi atârnă zeflemitor o cruce de cureaua de la pantaloni, ca pe o armă de care se foloseşte abil. Când se vede stăpân pe situaţie, Tartuffe, cuprins de o frenezie aproape orgasmică, bate toaca îndrăcit, amuţind astfel orice urmă de credinţă.

Dacă vreţi să vă delectaţi cu o comedie inteligentă „à la française”, atunci „Tartuffe” vă aşteaptă la Teatrul Metropolis.

INFO

Teatrul Metropolis, Bucureşti
(Str. Mihai Eminescu nr. 89, sector 2, Bucureşti)

25 ianuarie, ora 16.00
25 ianuarie, ora 19.00

Tartuffe sau Impostorul, de J.B.P. Moliere

Versiune scenică, direcţia de scenă: Victor Ioan Frunză

Dramaturgia: Victor Ioan Frunză, Adrian Nicolae
Decorul şi costumele: Adriana Grand

Distribuţia: Doamna Pernelle, mama lui Orgon – Adela Mărculescu
Orgon, soţul lui Elmire – Sorin Miron
Elmire, soţia lui Orgon – Nicoleta Hâncu
Damis, fiul lui Orgon – Adrian Nicolae

Marianne, fiica lui Orgon – Irina Bucescu
Valere, iubitul lui Marianne – Lucian Rus
Tartuffe, bogat ipocrit – George Costin

Laurent, valetul lui Tartuffe – Mădălin Bradea
Flipote, fata în casă – Elena Ghimpeţeanu

Cumpăraţi aici bilete online!

Foto din Tartuffe sau impostorul – Adriana Grand

20
/02
/17

Ca o invitație la reflecție și empatie, BIEFF supune dezbaterii ideile preconcepute legate de corpul uman – de prezentarea, reprezentarea și auto-reprezentarea lui – atrăgând atenția asupra complexelor implicații socio-politice ale identității. Popularele programe tematice dedicate corpului și performance-ului revin și anul acesta la BIEFF între 28 martie și 2 aprilie.

20
/02
/17

„Întotdeauna mi-am dorit să fiu o persoană mai bună ziua următoare decât am fost cu o zi în urmă.” – Sidney Poitier . Actorul din „Guess Who's Coming to Dinner” / Ghici cine vine la cină (1967) este primul artist de culoare distins cu un premiu Oscar. S-a născut la 20 februarie 1927, în timpul unei călătorii pe mare, pe care o făceau părinții săi dinspre insula natală, Cat Island, Bahamas către Miami, Florida, unde mergeau să vândă produsele de la fermă.

19
/02
/17

Singurul film românesc aflat anul acesta în competiţia oficială a celei de-a 67-a ediţii a Festivalului Internaţional de Film de la Berlin, lungmetrajul ,,Ana, mon amour”, regizat de Călin Peter Netzer, a primit sâmbătă seara premiul ,,Ursul de Argint” pentru ,,Contribuţie Artistică Deosebită în Cinematografie”, distincţie acordată Danei Bunescu pentru montajul filmului.

17
/02
/17

CRONICĂ DE FILM Inspirat dintr-un roman de autoficţiune al lui Cezar Paul-Bădescu, „Ana, mon amour”, noul film al lui Călin Peter Netzer, prezentat în Competiţia Festivalului de la Berlin, încearcă să reia reţeta stilistică de mare succes din „Poziţia copilului”, însă rezultatul este modest.

17
/02
/17

În această seară, echipa filmului ,,Ana, mon amour”, în frunte cu regizorul Călin Peter Netzer, actorii Diana Cavallioti şi Mircea Postelnicu, producătoarea Oana Iancu şi directorul de imagine Andrei Butică, a păşit pe covorul roşu al Festivalului Internaţional de Film de la Berlin. Filmul, care a rulat în premieră mondială la Berlinale Palast, de la ora 19.00, va putea fi vizionat pe marile ecrane din România cu începere din 3 martie.

17
/02
/17

Cu prilejul „Zilei Brâncuși ” care se sărbătorește la nivel național în fiecare an, la 19 februarie, MNAR prezintă în perioada 19-26 februarie 2017 o selecție de fotografii-document care surprind pe de o parte etapele instalării Coloanei Infinitului la Târgu-Jiu și pe de altă parte atmosfera atelierului parizian al lui Constantin Brâncuși care, în unele imagini, apare alături de sculpturile sale.

17
/02
/17

DaKINO 26 demarează miercuri, 1 martie 2017, la Cinema PRO, cu proiecția în premieră în România a filmului Manchester by The Sea (6 nominalizări la Premiile Oscar 2017), cu Casey Affleck și Michelle Williams în rolurile principale. Festivalul Internațional de Film DaKINO, ediția a 26-a, va avea loc în perioada 1-5 martie 2017 la Cinema Pro, Studioul Horia Bernea — Cinema Muzeul Țăranului și ARCUB.

17
/02
/17

O cărticică scrisă în 1943 de Antoine de Saint-Exupery, pasionat aviator, autor de cărţi de aventuri şi amintiri, reporter de război, avea să devină cea mai celebră operă literară de limbă franceză din secolul XX şi să creeze un simbol cu valoare de cult. După succesul înregistrat la Cluj Napoca si Brașov, unde s-au jucat cate doua reprezentații cu casa închisă, "Micul Print" pornește mai departe în călătorie, oprindu-se si la Alba Iulia și Sibiu.

17
/02
/17

Regizorul finlandez Aki Kaurismaki a anunțat joi, în cadrul Festivalului de Film de la Berlin, că a decis să renunțe la activitatea cinematografică. Apreciatul cineast are șanse mari să obțină Ursul de Aur cu pelicula sa din competiție, pelicula ''The Other Side of Hope''. ''Sunt obosit. Vreau să încep să îmi trăiesc viața mea, în sfârșit'', a explicat regizorul de 59 de ani.

17
/02
/17

Într-o zi de 17 februarie avea loc, la Milano, premiera mondială a operei "Madame Butterfly" de Puccini. Tot într-o zi de 17 februarie încetau din viață Giordano Bruno (susţinător al teoriei coperniciene conform căreia Pământul şi celelalte planete se rotesc în jurul Soarelui şi în jurul propriilor axe) și celebrul dramaturg francez Moliere (Jean Baptiste Poquelin).

16
/02
/17

Disponibil acum pe platforma gratuită Cinepub, "Fraţii Dabija", în regia lui Cătălin Drăghici, este un documentar experiment de o oră prezentat prima dată în 2015 în câteva festivaluri (Montreal, Astra Sibiu).

Page 1 of 59412345...102030...Last »