Teatrul Metropolis, o poveste de succes (anul 2007)
http://www.ziarulmetropolis.ro/teatrul-metropolis-o-poveste-de-succes-anul-2007/

Teatrul Metropolis a fost înfiinţat în 2007, dar povestea clădirii, ridicată, transformată, naţionalizată, e veche de un secol. La aniversarea de şase ani a teatrului vă spunem poveştile de succes create în jurul scenei de la Metropolis.

Un articol de Monica Andrei|4 Noiembrie 2013

Teatrul Metropolis a fost înfiinţat în 2007, dar povestea clădirii, ridicată, transformată, naţionalizată, e veche de un secol. La aniversarea de şase ani a teatrului vă spunem poveştile de succes create în jurul scenei de la Metropolis.

La începutul secolului trecut, clădirea care găzduieşte acum Teatrul Metropolis era o cârciumă şi devine un ateneu popular prin donaţiile băneşti ale enoriaşilor bisericii din cartier. S-a făcut chetă pentru renovarea clădirii. În instituţia culturală numită Atheneu se organizau: expoziţii, spectacole de teatru şi film, „şezători artistice” şi aşa zise „ateliere ale ateneului”, cu rol de învăţare a unor meşteşuguri.

Elevii săraci de la şcolile din cartier învăţau în timpul liber diverse meserii căutate. De la înfiinţare până la transformare, ateneul îşi desfăşoară activitatea în cartierul Dichiu din Mahalaua Tirchileşti şi rămâne în subordinea primăriei, fără să primească buget.

Din „Însemnările despre ateneele populare”, aflăm că „delegatul pentru vizitare” este actorul Constantin Nottara. În timpul naţionalizării care a avut loc în perioada comunistă, instituţia amintită se transformă în Casa de Cultură „Mihai Eminescu”.

Citiţi şi: Teatrul Metropolis: o poveste de succes, scrisă în şase ani

După Revoluţia din 1989, în Casa de Cultură „Mihai Eminescu” aveau sediu mai multe instituţii şi se desfăşurau diverse activităţi culturale şi neculturale.

Astfel, în 1990, Corina Şuteu înfiinţează Teatrul Urmuz, aflat în subordinea Ministerului Culturii de atunci, care se transformă după puţin timp în Theatrum Mundi şi trece în subordinea Primăriei Capitalei avându-l director pe Ioan Cocora.

Mundi2006.01.17_032

Teatrul Metropolis a fost precedat de Theatrum Mundi

Povestea unui teatru nou în peisajul teatrelor bucureştene, „Metropolis” – un teatru de proiecte – începe prin atmosfera de basm a unei ierni, la trecerea dintre ani, în acte, şi anume la 1 ianuarie 2007, iar deschiderea oficială are loc pe 1 noiembrie, în acelaşi an.

Clădirea ameninţată cu bulină roşie devine o bijuterie arhitecturală şi străluceşte în cartierul bucureştean atrăgând atenţia, de cum intri pe stradă, chiar de departe.

În peisajul cartierului bucureştean apare o explozie de roşu cu alb într-o armonie a formelor geometrice, care îmbină elemente de arhitectură „high-tech”cu stilul Hundertwaser, de la detaliul barocului la accentul Art Deco. Fiecare detaliu pentru crearea şi decorarea ei a fost minuţios ales de către arhitectul Cosmin Gurău.

Teatru Metropolis

Click pe imagine pentru a face un tur virtual la Teatrul Metropolis!

Un rol important în crearea bijuteriei arhitecturale precum şi în înfiinţarea teatrului ca instituţie de proiecte l-a avut actorul Romeo Pop: „După Revoluţie, în iarnă, ne-am întors în Bucureşti, unde am înfiinţat în 1992, pe lângă alte teatre înfiinţate atunci: Teatrul Masca, Teatrul Excelsior, Teatrul Urmuz, care s-a transformat în Theatrum Mundi, iar sediul pe care l-am primit era Casa de Cultură de pe str. Mihai Eminescu, de la nr. 89.

M-am dus cu o cerere la Petre Roman care era Prim Ministru pe vremea aia, prin care am cerut înfiinţarea teatrului. O bună parte de timp am jucat în acest teatru, unde fiecare director mai angaja actori neperformanţi.”

Maria Barbu, regizor tehnic, îşi aminteşte de primii ani la „Metropolis”: „Îmi aduc aminte că primul spectacol care s-a jucat acolo a fost „Regele Moare”, de Eugen Ionesco, în regia lui Victor Ioan Frunză, cu Marius Bodochi în rolul regelui. Atunci a avut loc şi curăţenia generală a teatrului, cum s-ar spune.

Împreună, cu tot colectivul de angajaţi care lucrau la scenă, am spart, am cărat, am debarasat de lucruri, până când am făcut loc scenei, pe care joacă astăzi actori din toate teatrele. Nu avea cine să facă. Din 2007 a devenit Teatrul Metropolis, iar domnul director George Ivaşcu a avut grijă să aducă bani şi să transforme clădirea în teatrul modern şi cochet de astăzi.”

Mundi2006.01.10_034

Scena de la Teatrul Metropolis, în timpul renovărilor

Actriţa Corina Negriţescu vorbeşte şi ea despre renovare: „La picioarele scărilor era un mare grilaj cu lacăt. Cabinele erau o nenorocire. Arătau ca o sală de şedinţe de pe vremuri, fără dotări, unde ne îmbrăcam pe rând, fetele în dreapta şi băieţii în stânga. Făceam improvizaţii de costume, de decoruri. Cam aşa jucam. Iniţial se dăduseră nişte bani, pentru depozit decor şi pod la scenă. Directorii s-au schimbat, au mai demolat ce era, dar nu se întâmpla ceva în favoarea noastră. Au dispărut scaunele din sală. S-a încercat un teatru arenă. Când a venit domnul George Ivaşcu a început marea renovare, şi casa de cultură a devenit Teatrul Tineretului Metropolis.”

Foto: Teatrul Metropolis

28
/05
/17

Ediția din acest an a Salonului Internațional de Carte Bookfest, redată în 25 de fotografii care surprind atmosfera din ultimele zile, de la Romexpo: iubitori de carte de toate vârstele, titluri noi, focus pe Suedia, oameni de litere, lansări și alte întâmplări. Foto: Laura Dobre

28
/05
/17

FEST-FDR2017 s-a încheiat. Timp de douăsprezece zile, între 14 și 25 mai, Teatrul Național din Timișoara a fost liantul care a adus împreună artiști și spectatori, povești și întâmplări, zile și nopți de teatru, de dans, de muzică.

27
/05
/17

În ultima sa corespondență de la Cannes, Mihai Cristea a scris despre cel mai nou film al regizoarei Claire Denis, ”Un beau soleil intérieur”, cu Juliette Binoche în rolul principal, și despre documentarul ”Napalm”, de Claude Lanzmann, care a filmat în Coreea de Nord. Și a surprins-o printr-o fotografie pe Elle Fanning.

27
/05
/17

Wolfgang Muthspiel, Håkon Kornstad (foto), Nguyên Lê, Vasil Hadžimanov Band și Bobo Stenson se alătură lineup-ului final Gărâna Jazz Festival 21. Sunt așteptate 12 trupe internaționale în cele patru zile de jazz, din iulie, la poalele Munților Semenic.

27
/05
/17

A fost premieră la UNTEATRU, „Hughie”, piesă de Eugene O’Neill, în regia lui Alexa Visarion, cu Richard Bovnoczki și Andrei Seușan.

26
/05
/17

„Ca să scrii bine, trebuie să suferi!”, era crezul său, iar pana care-i țâșnea din suflet își trage seva din lumea penală a ocnelor siberiene, unde a fost încarcerat cu lanțuri la picioare. Ridicat la rangul de mari gânditori, titanul literaturii ruse a crezut până în ultima clipă a vieții sale că lumea se va salva prin frumusețe.

26
/05
/17

“Un înger se îndreaptă către un spital bucureştean, prin ploaia cenuşie de iarnă. Vrea să vadă cu ochii săi supraceleşti dacă nu s-a împuţinat lumina în ochii şi în sufletele chirurgilor. Omul de la volan zări îngerul, îi ghici şi aripile pe sub pardesiul subţire şi se gândi că un asemenea trofeu nu avea nimeni.”. Scriitorul Șerban Tomşa a lansat de curând „SUPRAVEGHETORUL şi alte povestiri”, volum din care vă vom prezenta câteva povestiri, pe parcursul acestei luni.

26
/05
/17

Cum vii dinspre Hala Traian către Piața Unirii, pe Calea Călărașilor – la numărul 55 – este La Scena. Un local prietenos, cu o curte primitoare și o sală de teatru la etaj, situat chiar la stradă. La doi pași de Centrul Vechi al Bucureștiului, această sală a Teatrului Arca, înființat prin Fundația Culturală ParteR, este unul dintre primele spații neconvenționale în care, la începutul anilor 2000, tinerii artiști creau spectacole și jucau teatru, atrăgând în proiectele lor îndrăznețe actori consacrați precum Valeria Seciu, Victor Rebengiuc ori Șerban Ionescu. Făcând un salt rapid în timp – ca într-o poveste SF – acesta este și locul care găzduiește duminică, pe 28 mai, a doua reprezentație a Cenușăresei. Primul musical produs de Compania Pelerin, în regia lui Bogdan Tudor Pelerin și pe muzica lui Zeno Apostolache Kiss, este o premieră și pentru La Scena, fiind primul spectacol pentru copii care se joacă aici. 

26
/05
/17

Într-o zi de 26 mai se stingeau din viaţă doi mari actori români: Ștefan Bănică, în 1995, şi Jean Constantin, cincisprezece ani mai târziu. Despre Bănică se ştie că era nu doar un actor uriaş, ci şi un foarte apreciat cântăreţ/lăutar, printre cele mai celebre piese muzicale ale acestuia numărându-se: „Îmi acordați un dans”, „Cum am ajuns să te iubesc”, „Gioconda se mărită”, „Hei, coșar, coșar” și „Astă seară mă fac praf”.

26
/05
/17

În perioada 27 mai-3 iunie 2017, Facultatea de Teatru și Televiziune din Cluj-Napoca organizează cea de a XIV-a ediție a Festivalul Absolvenților „Galactoria”. În cele 8 zile vor avea loc spectacole de teatru susținute de absolvenții școlii și workshopuri conduse de invitații Galei.

26
/05
/17

Prima ediție a LIM – Less is More, platforma europeană de dezvoltare a filmelor cu buget limitat continuă să se desfășoare prin două evenimente importante, ambele organizate în România: cel de-al doilea Workshop din seria LIM și prezentarea celor 16 proiecte selecționate, în fața unui public specializat, în cadrul Festivalului Internațional de Film Transilvania (TIFF).

25
/05
/17

Cea de-a zecea ediție a festivalului TESZT, Festivalul Euroregional de Teatru Timișoara, organizat de Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely” Timișoara, este în plină desfășurare.

Page 1 of 62112345...102030...Last »