Teatrul Metropolis, o poveste de succes (anul 2007)
https://www.ziarulmetropolis.ro/teatrul-metropolis-o-poveste-de-succes-anul-2007/

Teatrul Metropolis a fost înfiinţat în 2007, dar povestea clădirii, ridicată, transformată, naţionalizată, e veche de un secol. La aniversarea de şase ani a teatrului vă spunem poveştile de succes create în jurul scenei de la Metropolis.

Un articol de Monica Andrei|4 noiembrie 2013

Teatrul Metropolis a fost înfiinţat în 2007, dar povestea clădirii, ridicată, transformată, naţionalizată, e veche de un secol. La aniversarea de şase ani a teatrului vă spunem poveştile de succes create în jurul scenei de la Metropolis.

La începutul secolului trecut, clădirea care găzduieşte acum Teatrul Metropolis era o cârciumă şi devine un ateneu popular prin donaţiile băneşti ale enoriaşilor bisericii din cartier. S-a făcut chetă pentru renovarea clădirii. În instituţia culturală numită Atheneu se organizau: expoziţii, spectacole de teatru şi film, „şezători artistice” şi aşa zise „ateliere ale ateneului”, cu rol de învăţare a unor meşteşuguri.

Elevii săraci de la şcolile din cartier învăţau în timpul liber diverse meserii căutate. De la înfiinţare până la transformare, ateneul îşi desfăşoară activitatea în cartierul Dichiu din Mahalaua Tirchileşti şi rămâne în subordinea primăriei, fără să primească buget.

Din „Însemnările despre ateneele populare”, aflăm că „delegatul pentru vizitare” este actorul Constantin Nottara. În timpul naţionalizării care a avut loc în perioada comunistă, instituţia amintită se transformă în Casa de Cultură „Mihai Eminescu”.

Citiţi şi: Teatrul Metropolis: o poveste de succes, scrisă în şase ani

După Revoluţia din 1989, în Casa de Cultură „Mihai Eminescu” aveau sediu mai multe instituţii şi se desfăşurau diverse activităţi culturale şi neculturale.

Astfel, în 1990, Corina Şuteu înfiinţează Teatrul Urmuz, aflat în subordinea Ministerului Culturii de atunci, care se transformă după puţin timp în Theatrum Mundi şi trece în subordinea Primăriei Capitalei avându-l director pe Ioan Cocora.

Mundi2006.01.17_032

Teatrul Metropolis a fost precedat de Theatrum Mundi

Povestea unui teatru nou în peisajul teatrelor bucureştene, „Metropolis” – un teatru de proiecte – începe prin atmosfera de basm a unei ierni, la trecerea dintre ani, în acte, şi anume la 1 ianuarie 2007, iar deschiderea oficială are loc pe 1 noiembrie, în acelaşi an.

Clădirea ameninţată cu bulină roşie devine o bijuterie arhitecturală şi străluceşte în cartierul bucureştean atrăgând atenţia, de cum intri pe stradă, chiar de departe.

În peisajul cartierului bucureştean apare o explozie de roşu cu alb într-o armonie a formelor geometrice, care îmbină elemente de arhitectură „high-tech”cu stilul Hundertwaser, de la detaliul barocului la accentul Art Deco. Fiecare detaliu pentru crearea şi decorarea ei a fost minuţios ales de către arhitectul Cosmin Gurău.

Teatru Metropolis

Click pe imagine pentru a face un tur virtual la Teatrul Metropolis!

Un rol important în crearea bijuteriei arhitecturale precum şi în înfiinţarea teatrului ca instituţie de proiecte l-a avut actorul Romeo Pop: „După Revoluţie, în iarnă, ne-am întors în Bucureşti, unde am înfiinţat în 1992, pe lângă alte teatre înfiinţate atunci: Teatrul Masca, Teatrul Excelsior, Teatrul Urmuz, care s-a transformat în Theatrum Mundi, iar sediul pe care l-am primit era Casa de Cultură de pe str. Mihai Eminescu, de la nr. 89.

M-am dus cu o cerere la Petre Roman care era Prim Ministru pe vremea aia, prin care am cerut înfiinţarea teatrului. O bună parte de timp am jucat în acest teatru, unde fiecare director mai angaja actori neperformanţi.”

Maria Barbu, regizor tehnic, îşi aminteşte de primii ani la „Metropolis”: „Îmi aduc aminte că primul spectacol care s-a jucat acolo a fost „Regele Moare”, de Eugen Ionesco, în regia lui Victor Ioan Frunză, cu Marius Bodochi în rolul regelui. Atunci a avut loc şi curăţenia generală a teatrului, cum s-ar spune.

Împreună, cu tot colectivul de angajaţi care lucrau la scenă, am spart, am cărat, am debarasat de lucruri, până când am făcut loc scenei, pe care joacă astăzi actori din toate teatrele. Nu avea cine să facă. Din 2007 a devenit Teatrul Metropolis, iar domnul director George Ivaşcu a avut grijă să aducă bani şi să transforme clădirea în teatrul modern şi cochet de astăzi.”

Mundi2006.01.10_034

Scena de la Teatrul Metropolis, în timpul renovărilor

Actriţa Corina Negriţescu vorbeşte şi ea despre renovare: „La picioarele scărilor era un mare grilaj cu lacăt. Cabinele erau o nenorocire. Arătau ca o sală de şedinţe de pe vremuri, fără dotări, unde ne îmbrăcam pe rând, fetele în dreapta şi băieţii în stânga. Făceam improvizaţii de costume, de decoruri. Cam aşa jucam. Iniţial se dăduseră nişte bani, pentru depozit decor şi pod la scenă. Directorii s-au schimbat, au mai demolat ce era, dar nu se întâmpla ceva în favoarea noastră. Au dispărut scaunele din sală. S-a încercat un teatru arenă. Când a venit domnul George Ivaşcu a început marea renovare, şi casa de cultură a devenit Teatrul Tineretului Metropolis.”

Foto: Teatrul Metropolis

13
/06
/17

Luni, 19 iunie, de la ora 19.00, Serile Nautilus – evenimente lunare dedicate iubitorilor de science fiction & fantasy – continuă cu scriitorul Lev Grossman, invitat prin skype la o discuție cu Ana Nicolau, coordonatorul colecției. Evenimentul are loc la Librăria Humanitas de la Cișmigiu.

13
/06
/17

Asasinarea lui Donald Trump sugerată într-o nouă versiune newyorkeză a spectacolului de teatru "Julius Caesar", inspirat din celebra tragedie omonimă scrisă de William Shakespeare, a generat un val de polemici în Statele Unite. Scena asasinării tiranului face trimitere la o dezbatere politică americană: Cezar (interpretat de un om de afaceri cu părul blond, care seamănă într-un mod bizar cu președintele american) este înjunghiat de o mulțime de femei și de reprezentanți ai grupurilor minorităților.

12
/06
/17

Avea 15 cărţi publicate când a fost dat afară de la catedra de logică și metafizică, din Universitatea București, pe motiv de pornografie în literatură. Mircea Eliade a plecat în străinătate ca diplomat, iar în 1945, când a fost exclus din diplomația română, numărul cărților publicate ajunsese la 25.

12
/06
/17

În deschiderea FITS, prima conferință de presă a adus la întâlnirea cu publicul pe directorul FITS, Constantin Chiriac (director al Teatrului ”Radu Stanca” din Sibiu și omul datorită căruia există și a tot crescut acest festival), criticul de teatru Octavian Saiu (moderatorul conferințelor FITS), precum și coregrafa Brenda Angiel, creatoarea spectacolului ”Tango la altitudine II”, prezentat în festival, și regizorul Alexandru Grecu (președintele UNITER din Republica Moldova).

12
/06
/17

În a doua zi a Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu (10 iunie) a fost prezentat spectacolul de dans aerian ”TANGO LA ALTITUDINE II”, semnat de coregrafa argentiniană Brenda Angiel, continuarea unui spectacol prezentat anterior tot la FITS de aceeași companie. Un performance în aer, în lumini, umbre și fum, într-un spațiu care nu mai e spațiu definit de limite ci e libertate și respirație largă.

12
/06
/17

Teatrul Național din Timișoara vă invită în zilele de 11, 12 și 13 iunie, de la ora 19:00, la Sala 2, la spectacolul GYPSIES. După ce a avut numeroase reprezentații în Germania, la Deutsches Theater Berlin și la Staatstheater Braunschweig, spectacolul va avea trei reprezentații în România, la Teatrul Național din Timișoara.

11
/06
/17

Mii de oameni au invadat străzile Sibiului în cea de-a doua zi de FITS încă de la orele amiezii, când povestea itinerantă „Zâna, cerbii și tăietorii de lemne” i-a condus pe cei prezenți pe Pietonala Nicolae Bălcescu într-un basm asiatic fermecător. În paralel cu spectacolul de stradă, iubitorii de artă sau discuții culturale au asistat la dialogurile pline de sensibilitate ale lui George Banu cu invitații speciali ai festivalului sau la discuția lui Cătălin Ștefănescu cu Robert Wilson pentru Garantat 100%.

11
/06
/17

Cea de-a 16-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (TIFF) și-a desemnat câștigătorii, sâmbătă seară, pe 10 iunie, la Teatrul Național Cluj. Trofeul Transilvania, în valoare de 15.000 de euro, oferit de Staropramen, i-a fost acordat lungmetrajului Familia mea fericită/ My Happy Family, povestea georgiană regizată de Nana Ekvtimishvili și Simon Gross. Imaginea filmului este semnată de Tudor Panduru, prezent la eveniment. Gala de închidere, la care marele invitat a fost actorul Alain Delon, va fi difuzată duminică, 11 iunie, de la ora 21.10, pe TVR 1.

11
/06
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Războaiele, revoluțiile, schimbarea regimului politic influențează mai totdeauna destinul oamenilor. Un absolvent al liceului Sf. Sava ar fi devenit, probabil, un merituos scriitor român, continuând acea serie strălucită manifestată între războaie și străinătatea i-ar fi fost doar loc de vacanță. Înstrăinarea silită avea însă să joace un rol de căpetenie în modelarea celui prea bine cunoscut ca poet, prozator, eseist și traducător de valoare europeană. E vorba de Vintilă Horia (1915-1992), absolvent al Facultății de Drept din București și al celei Catolice de literatură din Paris.