Teatrul Nottara – 36% dintre bucureşteni merg la teatru cel puţin o dată pe an
https://www.ziarulmetropolis.ro/teatrul-nottara-36-dintre-bucuresteni-merg-la-teatru-cel-putin-o-data-pe-an/

Aproximativ 36% dintre bucureşteni (585.500) merg la un spectacol de teatru cel puţin o dată pe an, potrivit unui proiect de cercetare realizat, la cererea Teatrului Nottara din Capitală.

Un articol de Andrada Văsii|29 noiembrie 2013

Aproximativ 36% dintre bucureşteni (585.500) merg la un spectacol de teatru cel puţin o dată pe an, potrivit unui proiect de cercetare realizat la cererea Teatrului Nottara din Capitală.

„Publicul bucureştean de teatru” este primul studiu de acest gen realizat după 1989, rezultatele acestuia fiind anunţate miercuri, în conferinţa de presă care a avut loc în sala „George Constantin” a Teatrului Nottara. Studiul a fost realizat de Institutul de Marketing şi Sondaje IMAS.

La conferinţă au participat criticul de teatru Marinela Ţepuş, directoare la Teatrul Nottara şi sociologul Alin Teodorescu, directorul Institutului de Marketing şi Sondaje IMAS. De asemenea, la conferinţă au fost prezenţi reprezentanţii departamentului Secretariat literar din teatrele bucureştene.

„Am făcut acest studiu la sfârşitul lui 2012, cu prelungire în 2013, dintr-o necesitate. Prima necesitate era aceea că, în fiecare raport de activitate, conform noii legi, trebuie să menţionăm studiile pe public şi mi se pare firesc să avem asemenea studii de opinie, pentru că noi facem spectacole, obiectul muncii noastre sunt spectacolele, dar spectacolele nu sunt făcute pentru noi, ci sunt făcute pentru public”, a spus Marinela Ţepuş, directorul Teatrul Nottara.

„De asemenea, am recurs la acest sondaj şi pentru că, din ’90 încoace, referitor la Teatrul Nottara, o parte mare a breslei consideră, şi scrie, şi spune că suntem un teatru de bulevard. Multă vreme, actorii s-au simţit cumva ofensaţi, spunând că, dacă suntem pe bulevard, nu înseamnă că suntem de bulevard”.

Proiectul de cercetare realizat pentru Teatrul Nottara a inclus mai multe studii, printre care obiceiurile şi preferinţele publicului bucureştean de teatru şi obiceiuri şi preferinţe ale spectatorilor Teatrului Nottara.

585.500 de oameni pentru studiul comandat de Teatrul Nottara

Pentru realizarea studiului au fost completate 800 de chestionare prin metoda CATI (interviuri prin telefon asistate de calculator), în perioada 11 – 19 decembrie 2012. Populaţia ţintă a fost formată din persoane cu vârsta de 18 ani şi peste, rezidente în Bucureşti. Toţi respondenţii au fost selectaţi în mod aleatoriu dintr-o listă exhaustivă de numere de telefon generată aleatoriu de calculator (atât utilizatori de telefonie mobilă, cât şi utilizatorii de telefonie fixă), din cele şase sectoare ale Bucureştiului.

Aşadar, în ceea ce priveşte notorietatea, atât la cea spontană – când respondenţii au fost rugaţi să menţioneze ce teatre din Bucureşti cunosc, indiferent dacă le-au frecventat vreodată sau nu -, cât şi cea asistată – când respondenţilor li s-a dat o liste cu teatrele din Bucureşti şi au fost rugaţi să spună de care dintre ele au auzit -, pe primul loc s-a situat Teatrul Naţional „I. L. Caragiale”, urmat de Teatrul Nottara şi Teatrul Bulandra.

Citiţi şi: Andi Vasluianu, în spectacolul „Un pic prea intim“, montat de Cristian Juncu la Teatrul Nottara

În funcţie de ritmicitatea cu care au fost frecventate de spectatori în ultimul an, teatrele bucureştene au fost grupate astfel: Teatrul Naţional ,,I. L. Caragiale” (40%), Teatrul Nottara, Teatrul Bulandra, Teatrul de Comedie (22% – 24%) şi Teatrul Constantin Tănase, Teatrul Ţăndărică, Teatrul Odeon, Teatrul Masca, Teatrul Ion Creangă, Teatrul Mic (10% – 18%).

Un număr relativ mare dintre persoanele intervievate (36%) au declarat că au mers la teatru în ultimul an. Asta ar însemna aproximativ 585.500 de bucureşteni în vârstă de 18 ani şi peste (este vorba de persoane, numărul de spectatori este mai mare, întrucât unele persoane au mers de mai multe ori la teatru), notează Mediafax.

Teatrul Nottara

Spectacolul D’ale noastre – TNB

De asemenea, în funcţie de frecvenţa cu care merg la teatru, spectatorii pot fi grupaţi în trei categorii: spectatori frecvenţi (au mers la teatru cel puţin o dată în ultima lună) – 15,2%; spectatori ocazionali (au mers la teatru cel puţin o dată în ultimele trei luni) – 33,9%; spectatori rari (au mers la teatru cel puţin o dată în ultimul an) – 49,5%.

Concluzia ar fi că un număr destul de mare de bucureşteni merg la teatru (comparabil cu situaţia din alte capitale europene), dar jumătate dintre ei merg foarte rar, iar o treime, doar ocazional.

Motivul principal pentru care bucureştenii au declarat că nu merg la teatru a fost lipsa timpului (67,1%), iar 20,8% dintre respondenţi au declarat că nu merg la teatru pentru că biletele sunt prea scumpe.

De asemenea, 48% dintre respondenţi au spus că merg la teatru în weekend, în timp ce 31% au spus că merg în zilele lucrătoare. Potrivit lui Alin Teodorescu, directorul Institutului de Marketing şi Sondaje IMAS, vizionarea spectacolelor de teatru nu este percepută ca o activitate de petrecere a timpului liber, ci ca o activitate culturală. Acesta a precizat că, în urma sondajului efectuat, s-a constatat că mare parte dintre cei care merg la teatru sunt tineri.

Dominantele profilului spectatorilor de teatru sunt următoarele: public tânăr şi matur, uşor masculinizat, studii superioare, venituri de peste 1.500 lei, statut social ridicat, consumatori de internet. Majoritatea covârşitoare a consumatorilor de teatru nu agreează specializarea teatrelor pe anumite genuri.

Aceştia preferă să meargă la teatre cu repertoriu variat, unde se joacă piese de genuri diferite. În ceea ce priveşte genurile de teatru, peste două treimi dintre spectatori preferă comedia. Oferta actuală a teatrelor bucureştene răspunde în general cerinţelor publicului, doar o proporţie foarte mică de spectatori simt nevoia unor genuri alternative de teatru (experimental, muzical, cabaret etc.).

Cel mai important criteriu pentru public atunci când alege să meargă la un spectacol de teatru îl reprezintă actorii: 87% dintre spectatori consideră că distribuţia piesei este importantă şi foarte importantă. Urmează autorul piesei (61%) şi recomandările unor prieteni, cunoscuţi (54%). O importanţă neaşteptat de mică în alegerea unui spectacol este acordată de spectatori regizorilor (49%) şi teatrului unde se joacă piesa respectivă (43%).

A doua parte a conferinţei a prezentat alte detalii din studiu despre Teatrul Nottara referitoare la ultimul spectacol de teatru vizionat, spectacole preferate, profilul spectatorilor care merg la Nottara.

Pentru realizarea acestui studiu s-au completat 531 de chestionare prin metoda CAPI (faţă în faţă cu respondentul, în incinta Teatrului Nottara), în perioada decembrie 2012 – ianuarie 2013.

Populaţia-ţintă a fost alcătuită din persoanele cu vârsta de 18 ani şi peste, rezidente în Bucureşti, care vizionează spectacole la Teatrul Nottara. Interviurile cu spectatorii Teatrului Nottara s-au realizat prin interceptarea acestora, fie la casa de bilete, fie înainte sau după spectacol.

Potrivit rezultatelor studiului, Teatrul Nottara nu are o imagine clar conturată în percepţia publicului. Cu mici diferenţe, imaginea sa este disipată pe trei profiluri diferite: teatru de artă, teatru de comedie şi teatru de bulevard. Principalele atribute prin care teatrul este individualizat, în comparaţie cu alte teatre sunt: repertoriul variat, amplasarea în oraş, atmosfera caldă, intimă şi trupa de actori (inclusiv cei tineri), notează Mediafax.

Comparativ cu profilul spectatorilor de teatru în general, ponderea femeilor şi a persoanelor în vârstă este mai mare la spectatorii care merg la Teatrul Nottara. Dominantele profilului spectatorilor care merg la Nottara sunt următoarele: mai multe femei, o medie de vârstă puţin mai mare decât cea a publicului general de teatru, studii superioare, venituri peste 1.500 lei, statut social ridicat, consumatori de internet.

Foto credit: TNB, Teatrul Nottara

17
/08
/17

Zilnic, până în data de 2 septembrie, organizatorii Galei HOP 2017 vă invită să-i cunoaşteţi pe concurenții din acest an, urmărindu-le clipurile de prezentare, fişa profesională şi galeria foto realizată de Adi Bulboacă.

17
/08
/17

Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică Bucureşti, împreună cu Academia de Teatru şi Film „Athanor” din Passau – Germania prezintă proiectul pilot „Întâlniri Teatrale la Sulina”, care se va desfășura în perioada 31 august – 4 septembrie 2017.

16
/08
/17

Actrița Cristina Flutur joacă personajul Alice în lungmetrajul „Grain”, o coproducție Turcia-Germania-Franța-Suedia, selectat în competiția oficială la Festivalul de Film de la Sarajevo, cel mai important eveniment de gen din Europa de Sud-Est. Filmul „Grain” este regizat de regizorul turc Semih Kaplanoglu, câștigătorul Ursului de Aur la a 60-a ediție a Festivalului Internațional de Film de la Berlin.

15
/08
/17

Într-o zi de 15 august (1769) se năştea, la Ajaccio, în Corsica, Napoleon Bonaparte, lider politic si militar al Franţei, unul dintre cei mai buni conducători militari din istorie. 55 de ani mai devreme, la Constantinopol, în ziua în care creştinii sărbătoreau “Adormirea Maicii Domnului”, Constantin Brâncoveanu, împreună cu cei patru fii şi ginerele său, Enache Văcărescu, erau decapitaţi. Trupurile lor au fost aruncate în apele Bosforului, iar capetele, înfipte în prăjini, au stat trei zile la poarta Seraiului.

14
/08
/17

Cartea „Țara Vinului” (traducere din chineză de Luminița Bălan) a fost publicată la editura Humanitas Fiction în anul 2014.

14
/08
/17

Din clipa în care trece pragul grădiniței, copilăria fericită a micului Grégoire se transformă într-un adevărat coșmar. Chestiile sforăitoare cu care îl pisează educatorii și profesorii nu-i intră în cap orice-ar face, colegii își bat joc de el, iar părinții îl cicălesc și-l ceartă fără încetare.

14
/08
/17

În urmă cu mai bine de două decenii, într-o zi de 14 august (1996), la reşedinţa sa din La Neuville-sur-Essonne, în apropiere de Paris, se stingea din viaţă Sergiu Celibidache, personalitate marcantă și controversată a secolului trecut, unul din cei mai de seamă dirijori ai lumii.

14
/08
/17

Mrs. Fang, un film documentar al regizorului chinez Wang Bing despre ultimele zile ale unei femei care suferă de Alzheimer, a câștigat Leopardul de Aur, la Festivalul Internațional de Film de la Locarno 2017. Franțuzoaica Isabelle Huppert a fost recompensată cu premiul pentru cea mai bună actriță, pentru rolul său din filmul Madame Hyde.

13
/08
/17

Pe 21 august se împlinesc 92 de ani de la nașterea lui Toma Caragiu, unul dintre cei mai importanți actori de teatru și film din România, cel care dă numele Teatrului din Ploiești. Cu această ocazie, instituția de spectacole care-i poartă numele organizează o serie de manifestări care-i sunt dedicate.

13
/08
/17

Apune soarele peste blocurile din cartierul Titan și, din fața Cinematografului Gloria, se aud cele mai frumoase cântece interbelice. Celebrele „Ilona” sau „Zaraza”, cântate de vocea inconfundabilă a tenorului Robert Nagy, se aud până departe peste Parcul IOR. În fiecare weekend, până pe 3 septembrie, de la ora 19.30, spectacolul „Grădina Gloria” în direcția de scenă a lui Victor Ioan Frunză se joacă în fața Cinematografului Gloria, iar accesul este liber.

11
/08
/17

Ediția cu numărul șase a Festivalului de Film Horror și Fantastic Lună Plină a început joi, 10 august. Filmul de deschidere, norvegianul Casa, o poveste cu război și exorcizări, a rulat la grădina Melies. „Este cel mai puțin formal festival pe care îl organizăm și asta ne place cel mai tare. În fiecare an pare că o luăm de la capăt cu organizarea lui, iar această improvizație ne bucură: Lună Plină este cel mai liber festival posibil”, a spus directorul festivalului, Oana Giurgiu.