Tehnologia poate anihila scenografia?
https://www.ziarulmetropolis.ro/tehnologia-poate-anihila-scenografia/

Scenografia este arta de a executa decoruri şi costume pentru un spectacol de teatru. În era tehnologiei, scenografia poate fi transpusă prin mijloace multimedia şi astfel teatrul ne conduce într-o altă dimensiune sau ne creează o iluzie optică. Helmut Stürmer şi Carmen Lidia Vidu explică dacă mijloacele multimedia pot fi un inamic al scenografiei clasice.

Un articol de Judy Florescu|22 octombrie 2014

Premiat UNITER pentru întreaga sa activitate, Helmut Stürmer este o personalitate importantă în domeniul scenografiei, la nivel internațional. A semnat scenografia pentru: „Noul locatar”, regia: Tompa Gabor, la Northern Stage Ensemble, Newcastle și Teatrul Nottara, București, „Ubu înlănțuit”, regia: Tompa Gabor la Teatrul de Comedie București, , „Lulu”, regia: Silviu Purcărete, Teatrul Radu Stanca, Sibiu,”Troilus și Cressida”, regia: Silviu Purcărete, Teatrul „Katona Jozsef” din Budapesta, „Faust”, regia: Silviu Purcărete, Teatrul Radu Stanca, Sibiu și „Rinocerii”, regia: Tompa Gabor, Teatrul Radu Stanca, Sibiu.

În cadrul colocviului „Scenografie, tehnici audiovideo și decor de lumini“, organizat de Cristina Rusiecki ca parte a Festivalului Festin pe Bulevard de la Teatrul Nottara,  Helmut Stürmer a vorbit despre colaborarea cu Silviu Purcărete la spectacolul „Faust” și despre rezistența scenografiei în vremuri în care tehnologia ține loc de decor.DSC00007-001pp

 

Helmut Stürmer, scenograf: „Eu n-am reușit niciodată să înlocuiesc macheta fizică cu imaginile făcute pe computer. Computerul te minte. Până și la arhitectură recunoști care este făcută pe calculator și care este făcută de mână.  Sigur că fără computer nu mai poți să construiești nimic. Sunt absolut necesare.  Dar niciodată tehnologia nu o să înlocuiască procesul creației. Nu sunt deloc împotriva multimedia, dar depinde la ce o folosești și cu ce scop o folosești.  Multimedia poate să fie uneori extraordinară.  Vreau să pledez pentru libertatea de expresie a artistului. Dogma este cel mai periculos lucru în dezvoltarea artei noastre post-moderne.”

 

DSC00050-001ppLa același colocviu a fost invitată și regizoarea Carmen Lidia Vidu, care ne-a mărturisit motivele pentru care nu lucrează cu scenografi și preferă să apeleze la multimedia ca alternativă de expresie artistică.

Spectacolele create de Carmen Lidia Vidu pe care le putem vedea la ora actuală în București sunt „Pescarul și sufletul său” la Teatrul Odeon, „Cântec de leagăn. O poveste despre Maria Tănase” la Godot Cafe și „Pescărușul. Ultimul Act” la Centrul Dansului București.

Carmen Lidia Vidu, regizor: „Multimedia face parte din viața mea personală. Am lucrat de la început cu aparatură care îmi năștea multimedia ca pe o chestiune firească, umană, nu ca pe o chestiune teatrală.  Elementele mele au fost prezente la nivel de aparat foto, de cameră de luat vederi, de televizoare, de proiecție pe zid, pe ecran, și așa mi-am creat universul. Jocul între liniște și țipăt este mai mult la nivel multimedia, la nivel de spectacol – o combinație între tempo-ul actorului și vâltoarea informației. Așa trăiesc eu, foarte contrastant, probabil: între o liniște ardelenească și o isterie sârbească. Probabil asta se vede în spectacole. Îmi găsesc cu greu textele. Nu încerc să le malformez și să le fac ale mele. Cred că mă voi simți împlinită atunci când voi fi un regizor și un autor total.”

Foto/video: Judy Florescu

15
/01
/24

Teatrul Maghiar de Stat Cluj își ia cu tristețe rămas bun de la actorul András Csíky, laureat al premiilor Kossuth și Jászai Mari, distins cu Premiul UNITER pentru întreaga activitate, care s-a stins din viață în data de 13 ianuarie 2024, la vârsta de 94 de ani

12
/01
/24

Proiectul „Narațiuni ale națiunii”, produs de PostModernism Museum cu ocazia Zilei Culturii Naționale 2024, abordează valorile naționale într-o perspectivă multidisciplinară, prin teme dedicate unor genuri și mijloace de exprimare atractive: bandă desenată, muzică rock și folk, literatură, arte vizuale, istoria artei, în care reprezentările naționale sunt înțelese ca valori democratice, dimensiune europeană, influențe creative specifice unui spațiu de spiritualitate și limbaj comun.

12
/01
/24

Luna ianuarie aduce în spațiile galeriei neconvenționale Celula de Artă două noi vernisaje: acumulare.colecție 3, expoziția-colecție de lucrări dăruite de prieteni artiști a co-fondatorului Celulei de Artă, Daniel Loagăr, la spațiul-vitrină din B-dul Carol nr. 53 și experimental I, expoziția de fotografie experimentală a artistului vizual Marius Adrian, la Pop Up Window de la Galeria Kulterra (str. Știrbey Vodă nr. 104 – 106).

12
/01
/24

Scrisoarea trimisă de către scriitorul Mircea Damian din închisoare, jurnalul intim al unei doamne de la curtea regală, un jurnal de front din cel de-al Doilea Război Mondial, catrenul dedicat de Lucian Blaga uneia dintre muzele sale și ultima scrisoare trimisă de Ion Antonescu către soție s-au numărat printre cele mai discutate obiecte de colecție licitate la finalul anului trecut.

11
/01
/24

Institutul Cultural Român anunță lansarea ediției din 2024 a Programului CANTEMIR*, program de finanțare pentru proiecte culturale destinate mediului internațional. ICR va acorda finanțare nerambursabilă pentru inițiative culturale din domeniile arte vizuale (arte plastice, arte decorative, știință/cercetare și arhitectură, design, noile media, fotografie, performance) și artele spectacolului (teatru, muzică, dans).